BusinessMagazin

Tag: zf

  • David Cameron spulberă speranţele celor care voiau rămânerea Marii Britanii în UE

    Lira şi-a extins pentru a doua zi consecutive scăderile şi a ajuns la cel mai jos nivel din 1985. Liderii europeni şi britanici au părut în ultima perioadă fără direcţie, în timp ce Scoţia pare să se îndrepte cu paşi rapizi spre independenţă.

    Boris Johnson, care este favorit în cursa pentru a-i prelua locul lui David Cameron în fruntea guvernului, susţine că ”efectele negative ale Brexitului sunt mult prea mediatizate, în timp ce părţile bune sunt ignorate”.

    În timp ce piaţa a explodat după votul britanicilor, iar toată lumea avea privirile aţintite spre liderii britanici, David Cameron face o declaraţie dură. 
     

     

  • Decizia Angelei Merkel care dă peste cap planurile liderilor europeni

    Guvernele din Franţa şi Germania au somat, sâmbătă, Marea Britanie să stabilească urgent când părăseşte Uniunea Europeană, iar un oficial francez a argumentat că va deveni logic că zona financiară a Londrei nu mai poate găzdui instituţii UE.

    “Negocierile (pentru ieşirea Marii Britanii din UE – n.red.) trebuie să se desfăşoare rapid”, a declarat Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Totuşi, Cancelarul Germaniei este de altă părere faţă de liderii europeni.
     

  • Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF: De ce tac?

    Este imposibil ca medicii din România să nu ştie cum se risipesc şi sunt fraudate cele aproape 7 miliarde de euro pe an care se alocă Sănătăţii prin bugetul de 5,5 miliarde de euro al Casei Naţionale de Sănătate, 1 miliard de euro de la Ministerul Sănătăţii şi încă 250 milioane de euro de la primării. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca medicii dintr-un orăşel de provincie aflaţi de ani de zile în funcţie să nu ştie cum banii alocaţi pentru renovarea spitalului merg în vilele directorilor şi ale primarilor. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca şefii de secţie din marile spitale ale ţării, unii de peste 20 de ani în funcţie, majoritatea cu slujbe şi pe la propriile lor cabinete sau la reţelele private, să nu vadă căderea zi de zi a sistemului public de sănătate şi cum rezidenţii lor sunt din ce în ce mai slabi pentru că cei mai buni pleacă în Anglia. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca inginerii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să nu ştie unde s-au dus cele 20 miliarde de euro alocate în ultimii 10 ani pentru şosele, cu care se puteau face 2.000 km de autostradă la un cost mediu de 10 milioane de euro pe kilometru. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca inginerii şi experţii energeticieni ai acestei ţări să nu ştie de ce sistemul energetic naţional a ajuns, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, să provoace căderea în beznă pentru o oră şi un sfert a două judeţe, Vâlcea şi Argeş.

    Să nu ştie că specialiştii sunt pur şi simplu alungaţi din sistemul energetic naţional de habarnişti care s-au trezit că sunt în fruntea unor zone strategice fără să aibă noţiuni elementare despre sectorul pe care îl conduc. De ce până la această oră nu sunt aduşi responsabilii pentru această cădere, care ar fi putut provoca un dezastru economic şi social, în faţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării? Cine acceptă cu seninătate ca în România să se facă experimente de blackout energetic fără ca nimeni să fie vinovat?

    Este imposibil să nu ştie că, de fapt, cauza de adâncime pentru această situaţie este că doar România a spart şi pe verticală, şi pe orizontală sistemul energetic şi că de la inaugurarea celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavodă, în 2007, nicio mare investiţie publică în producţia de energie nu a mai fost făcută, iar sistemul merge la limita de avarie, cu reţele îmbătrânite, de 50-60 de ani. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca cei care ar trebui să fie cei mai informaţi să nu ştie cine şi cum scoate banii fraudulos din România, cum anumite companii de construcţii au câştigat totul în anumite judeţe şi sectoare din Bucureşti şi au scos şi scot sute de milioane de euro din ţară. Este imposibil ca ei să nu ştie cum se încheie contractele de salubritate pe 25 de ani, contracte de pază de zeci de milioane de euro care sunt doar acoperire pentru a extrage banii din bugetele locale.

    Este imposibil ca oamenii Fiscului să nu ştie cine şi ce deţine şi nu ar avea resurse legale, să nu vadă domeniile princiare ale unor oameni care au lucrat toată viaţa la stat ca preşedinţi de consilii judeţene sau parlamentari. Şi atunci, de ce tac?

    În ultimii ani înainte de ’89, când frigul şi întunericul domneau în apartamentele românilor, alimentarele erau goale şi fără o coadă de două ore nu aveai pâine, era imposibil ca cei care conduceau atunci România să nu ştie. Dar tăceau.

    Să nu creadă cei care au câştigat astăzi en-fanfare toate primăriile din Bucureşti şi peste 40% din voturile din ţară că nu vor da socoteală mâine, poimâine sau peste 10 ani dacă primul lor gând este să se instaleze la putere pentru propriile averi. Mai devreme sau mai târziu, un medic, un inginer, un inspector de finanţe va rupe rândurile şi va vorbi.  Curăţenia trebuie să înceapă. Anomaliile nu pot dura la infinit. Nu pot veni alţii să se revolte. 

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Încă un brand de lux vine pe piaţa locală

    Brandul de lux Cerruti 1881, fondat acum circa jumătate de secol la Paris, în Franţa, va intra direct pe piaţa locală cu un magazin în Băneasa Shopping City, potrivit surselor ZF.

    Pe site-ul companiei acesta încă nu figurează, în Europa existând magazine doar în nouă pieţe printre care şi Cehia şi Rusia în regiune. Până la închiderea ediţiei oficialii Cerruti nu au răspuns solicitării ZF privind deschiderea acestui magazin care va vinde accesorii, potrivit surselor citate.

    Brandul de lux, care are în portofoliu şi îmbrăcăminte, dar şi accesorii şi produse de parfumerie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pericolul din umbră care pândeşte Europa. Deja e prea târziu să mai facem ceva

    Ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu genul de dezechilibru la nivelul populaţiei înregistrat de Japonia, unde vânzările de scutece pentru adulţi le depăşesc pe cele de scutece pentru bebeluşi, avertizează agenţia de rating S&P. Costul scăderii ratei fertilităţii ameninţă să apese greu asupra economiilor cu cel mai alert ritm de creştere din lume, scrie Financial Times.
     
    Potrivit analizelor S&P, populaţiile în curs de îmbătrânire din ţările emergente obligă guvernele să crească accesul la servicii medicale în timp ce acestea se bazează pe o forţă de muncă în scădere pentru a plăti pentru programele sociale, ceea ce duce la deteriorarea finanţelor publice şi la creşterea îndatorării la nivel de guvern.
     

  • Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum

    Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii.

    Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.

    Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariaţi (că­rora le creşte suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

    Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creş­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

    Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz Air a anunţat reduceri pentru biletele de avion cumpărate astăzi

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă o reducere de 20% pentru toate biletele spre şi dinspre România achiziţionate astăzi, 26 aprilie. Operatorul a transportat anul trecut 4,5 milioane de pasageri din şi înspre România, faţă de 3,9 milioane de pasageri în 2014. În 2015, în toată reţeaua, Wizz Air a avut o creştere cu aproape 22 de procente în ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi, de la 15,8 milioane în 2014, la 19,2 anul trecut.

    Potrivit informaţiilor raportate la Ministerul de Finanţe, Wizz Air România a avut în 2014 o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi. Raportările financiare oficiale neobişnuite ale companiei se explică prin faptul că Wizz Air nu oferă date specifice pe ţară, în contextul în care compania este listată London Stock Exchange, potrivit informaţiilor transmise ZF de către şeful departamentului de comunicare al Wizz Air.

     

  • Scenariu: Coreea de Nord a declarat război Coreei de Sud. Cine câştigă?

    Cele mai recente cotropiri de teroritorii nu au fost, deci, mânate de dorinţa de anexare a teritoriilor şi nici nu par să mai existe astfel de planuri pe viitor, anexarea unui stat fiind o operaţiune extrem de costisitoare. Cu toate acestea, multe alte butoaie cu pulbere sunt pe punctul de a exploda în lume din diverse motive economice şi militare: India vs Pakistan, Arabia Saudită vs Iran sau China vs toate ţările din jurul său. Cel mai periculos dintre ele pare să fie, însă, cel din Peninsula Coreană.     

    După aproximativ 70 de ani de tensiuni, starea de conflict a rămas constantă, între Coreea de Sud şi Coreea de Nord neexistând oficial niciun sfârşit de război, ci doar un armistiţiu încheiat între ele, din care nord-coreenii s-au retras în 2013. Războiul Corean din 1950-1953 a provocat dezastre pentru ambele părţi, iar această amintire pare să fie şi motivul pentru care niciunul din cele două state nu dă naştere acum unui alt atac de amploare.