Tag: votare
-
Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru
Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.
La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Unde-şi petrec românii concediul
În perioada 23 noiembrie 2015 – 22 ianuarie 2016, site-ul de rezervări HotelGuru.ro a realizat un studiu pentru a stabili care au fost cele mai apreciate unităţi de cazare din România în anul 2015. Câştigătorul detaşat în preferinţele celor peste 2.400 persoane care au votat a fost Hotelul Afrodita Resort & SPA din Băile Herculane, pe care l-au votat 6,3% dintre respondenţi.
Ce-şi doresc românii: zonă SPA, confort şi mâncare bună
În cadrul studiului, cele mai votate unităţi de cazare din România au fost hoteluri şi resorturi de 3* din zone montane, în special din regiunile Băile Herculane, Sovata, Bran şi Poiana Braşov. Românii au apreciat în primul rând zona SPA, confortul şi preparatele culinare servite la restaurantele hotelurilor. Ospitalitatea personalului, aspectul camerelor şi localizarea au contat mai puţin în alegerea unităţii de cazare preferate.
Prima opţiune: staţiunea Băile Herculane
Românii preferă să-şi petreacă zilele de concediu în resorturile din staţiunea balneo-climaterică Băile Herculane, unde se pot relaxa la SPA şi beneficiază de tratamente cu ape termale. Conform specialiştilor, apele termale ajută în tratarea afecţiunilor aparatului digestiv şi urinar, precum şi a unor afecţiuni metabolice şi endocrine.
Afrodita Resort & SPA 3*, cel mai votat hotel din cadrul studiului HotelGuru.ro, a fost renovat recent şi a primit premiul pentru noutate la Gala Turismului Românesc 2014, făcând parte din proiectul Roman Thermal Spas of Europe. Situat în mijlocul munţilor Domogled, în centrul staţiunii Băile Herculane, resortul oferă 2 restaurante cu preparate tradiţionale româneşti şi cu specific internaţional, camere cu vedere spre munte, centru SPA cu piscină, saună, cadă de hidromasaj, centru fitness şi loc de joacă pentru copii. Izvoarele cu apă termală se află la cel mult 2 km distanţă.
Printre hotelurile nominalizate se numără şi Hotel Szeifert 3* din Sovata, Club Vila Bran 3*, Hotel Alpin 4* din Poiana Braşov şi Danubius Health Spa Resort 4* din Sovata.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de peste 2.400 de persoane care au votat voluntar pe site, fără a exista variante sau opţiuni de vot, ci fiind necesară numirea hotelului considerat ca fiind cel mai bun din România.
-
PSD a votat în unanimitate sprijinul pentru Guvernul Ponta
Comitetul Executiv al PSD a votat luni, în unanimitate, sprijinul pentru menţinerea la guvernare cu Victor Ponta premier, acesta precizând că va rămâne la Palatul Victoria atâta vreme cât va avea sprijinul coaliţiei de guvernare.
“Mergem mai departe”, a declarat Victor Ponta la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD.
El a mai spus că “este important să avem stabilitate”.
Ponta a precizat că opinia majoritară a celor din partid a fost că trebuie continuată guvernarea, pentru că “este o guvernare bună”, pe care nici măcar Opoziţia nu o contestă din punctul de vedere al rezultatelor economice.
-
Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate
Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.
Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.
Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.
„Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.
Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.
„Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.
Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.
Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.
Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.
„Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.
Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.
Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.
Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.
În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.