BusinessMagazin

Tag: vaccinare

  • Primarul Craiovei: ne gândim să închidem un centru AstraZeneca, lumea nu mai vrea să se vaccineze

    Primarul Olguţa Vasilescu anunţă că din cauza numărului mic de persoane care se vaccinează cu AstraZeneca, autorităţile se gândesc să închidă un centru din Craiova care utilizează acest ser.

    „Ne gândim să închidem un centru AstraZeneca, lumea nu mai vrea să se vaccineze cu AstraZeneca, a văzut tot felul de informaţii la televizor. Oamenii sunt de înţeles”, a declarat Olguţa Vasilescu, la Digi 24.

    Primarul Craiovei mai spune că vaccinarea reprezintă singura variantă pentru redeschiderea economiei. Campania de vaccinare trebuie să fie mai agresivă, este opinia primarului.

    „Totuşi, economia nu va fi repornită dacă nu ne vaccinăm. Campania trebuie să fie mult mai agresivă, dacă nu vaccinăm, economia nu se va deschide”, a precizat Vasilescu.

    Din cauza interesului scăzut pentru vaccinare, autorităţile craiovene nu iau în calcul să deschidă un centru de vaccinare de tipul drive-thru. „Nu ne gândim să deschidem drive-thru, nu este nevoie”, a precizat Olguţa Vasilescu.

  • Când este cel mai indicat să facem teste de anticorpi după vaccinare? Răspunsul medicului infecţionist Adrian Marinescu

    În România continuă procesul de vaccinare. Mulţi dintre cei care s-au imunizat nu ştiu, însă, care e perioada optimă după care pot să îşi facă titrul de anticorpi pentru a afla dacă au dezvoltat aceşti anticorpi şi dacă ei au, cantitativ, eficienţă în cazul în care s-ar contamina pentru a nu mai ajunge la o formă gravă de a bolii.

    Contactat de Gândul.ro medicul infecţionist Adrian Marinescu de la Spitalul Matei Balş oferă explicaţii foarte utile tuturor celor vaccinaţi şi care nu cunosc când pot face analiza pentru determinarea anticorpilor, dar şi alte câteva detalii importante legate de acest subiect.

    Adrian Mrinescu: „La o lună după rapel”
    Reporter: La cat timp după rapel trebuie să se facă titrul de anticorpi şi care e limita minimă de la care se poate spune că vaccinul este eficient pentru a proteja împotriva unei forme grave de boală?

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Poate fi campania de vaccinare un restart pentru administraţie? De ce nu putem vedea conferinţe de presă săptămânale şi la materii precum construcţia de autostrăzi, modernizarea de şcoli, de spitale sau reducerea poluării din marile oraşe?

    La nivelul de organizare generală a administraţiei României, puţini se aşteptau ca procesul de vaccinare să se desfăşoare coerent, cu toate criticele şi sincopele. Conferinţa săptămânală a responsabilului operaţiunii, colonelul doctor Valeriu Gheorghiţă, are prin cadenţa şi gradul de transparenţă asumat un rol esenţial în certificarea unei încrederi  în acest act administrativ de mare complexitate.

    Se va vedea care vor fi rezultatele finale, dacă vom ajunge la 10 milioane de vaccinaţi până în august şi ce va mai fi. Deocamdată însă suntem în rând cu ţările din zona euro la numărul de persoane vaccinate la mia de locuitori, ceea ce, pentru o ţară aflată la (aproape) toate capitolele – salariu mediu, PIB per capita, urbanizare, acces la utilităţi – pe ultimele două locuri din UE, nu este puţin.

    În general oamenii au fost multumiţi de modul cum functionează platforma, de modul cum arată cabinetele, ce explicaţii au primit. Şi chiar se răspunde la telefonul indicat, chiar dacă mai apar erori de programare sau personalul din call center se vede că este abia aterizat pe job. În general, organizarea este bună până în acest moment.

     Aşa că poate fi o întrebare: cum ar putea fi preluat acest model de organizare şi pentru alte sectoare unde România este mult rămasă în urmă? De ce nu putem vedea conferinţe de presă săptămânale la materii precum construcţia de autostrăzi, modernizare de şcoli sau reducerea poluării din marile oraşe? 

    Cum poţi urmări progresul unei lucrări sau a unui proces fără parametri de control, raportare periodică şi transparenţă? Desfăşurarea procesului de vaccinare poate că nu răspunde 100% acestor criterii, însă luând în calcul complexitatea operaţiunii, resursele implicate şi riscurile inerente până acum poate fi luată ca un reper de management administrativ pentru alte instituţii şi procese de lucru, inclusiv la nivelul colaborării instituţionale, unde România suferă masiv.

    Iată că este un exemplu aici pentru care delegarea responsabilităţii unui proces, a unui proiect, unei singure persoane, îşi arată beneficiile. Ai un om responsabil, ai o continuitate, ai o eficacitate. Ai un ministru care mai are 100 de teme, scade eficienţa.

    După acelaşi model, dacă în 30 ani rezultatele au fost proaste în construcţia de drumuri, oare nu ar fi mai nimerit să se selecteze cele 10 mari proiecte de infrastructură de care are nevoie România, printre care autostrada Piteşti- Sibiu, Centura Bucureşti, Ploieşti – Iaşi sau Bucureşti – Braşov şi să fie câte un colonel Gheorghiţă  numit responsabil până se termină fiecare?

    Să fie construite companii de proiect cu resurse dedicate anual şi care să raporteze lunar indicatorii de progres? Iar aceste companii de proiect să aibă o conducere şi o bugetare separate de „oala comună“ a bugetului transporturilor. 

    Pentru că se vede că de fapt nu este o problemă de resurse, cât de organizare şi responsabilitate. Şi de memorie instituţională.

    La fel, construiesc o unitate specializată pentru modernizarea celor 1.000 de şcoli din România cu o evaluare bugetară şi urmăresc să se şi întâmple lucrurile până când pot să şterg problema de pe listă.

    Poate fi replicat acest model de urmărire a unui proces administrativ la nivelul consiliilor judeţene sau primăriilor.

    Slăbiciunea instituţiilor româneşti este dată în primul rând de sincopele aşa-numitei memorii instituţionale: se avansează în proiecte care apoi sunt anulate, de multe ori. Poate  că mulţi înalţi funcţionari sunt bine intenţionaţi, dar acţionează ca nişte Don Quijote. Azi e o temă, mâine alta, şi la sfârşitul zilei iar o ia toată lumea de la capăt.

    Ideea este să poţi evalua activitatea prin parametri clari, nediscutabili, să stabileşti obiective, să aloci resurse şi responsabili, să urmăreşti şi să intervii acolo unde se blochează chestiunea.

    Şi încă un lucru. În mod neaşteptat, UE a furnizat vaccinurile dar nu a impus modul de repartizare şi procedurile de lucru. De mirare. Maturitate, în sfârşit. Poate nu ar strica reconsiderarea relaţiei între ţările membre şi Comisia Europeană în sensul flexibilizării folosirii fondurilor UE, spre exemplu, unde criteriile prea stricte nu creează doar întârzieri, ci duc la apariţia a diverse entităţi care ştiu doar să ia bani de la UE, dar cu efecte nule sau foarte reduse în dezvoltarea economică sau socială.

     

  • Cum arată harta locurilor libere la vaccin şi a listelor de aşteptare?

    Harta interactivă de pe platforma naţională de vaccinare arată în prezent câte locuri sunt libere pentru vaccinarea cu cele trei seruri folosite în România împotriva pandemiei de COVID-19.

    Potrivit datelor de la ora 10:55, din 18 aprilie, în ţară mai sunt disponibile 60.651 de locuri de vaccinare cu Pfize, 58.283 de locuri de vaccinare cu Astra Zeneca şi 26.693 de locuri cu Moderna.

    În toate judeţe sunt locuri disponibile pentru vaccinare, fie cu Astra Zeneca sau cu Moderna / Pfizer şi după cu se poate vedea din harta de mai sus nici un judeţ nu este marcat cu roşu.

    Cele mai multe locuri libere sunt în judeţele Timiş – 16.759 de locuri şi Suceava – 6.700 de locuri în timp ce la polul opus cu cele mai puţine locuri se află judeţele Olt – 815 locuri şi Călăraşi – 849 locuri.

    Pe platforma de programare apare şi harta listelor de aşteptare pentru cele trei vaccinuri folosite de România, cel mai mare apetit pentru imunizare fiind în Bucureşti, cu aproape 78.000 de oameni înscrişi pe liste.

    În acelaşi timp, în judeţul Mehedinţi nu estet înscrisă nici o persoană pe listele de aşteptare.

    În general, Capitala a epuizat de fiecare dată dozele disponibile de vaccin încă din primele zile de la intrarea în ţară a tranşelor de la producători. În acest context, reprezentanţii din judeţele din jurul Bucureştiului au arătat că locuitorii Capitalei aleg de multe ori să călătorească în judeţele vecine pentru a se imuniza, o situaţie întâlnită de asemenea şi în alte zone din ţară.

    Şi în Cluj sunt liste de aşteptare lungi, cu peste 33.000 de oameni care vor să se imunizeze la unul dintre centrele din raza judeţului. Datele sunt disponibile pe platforma de programare, aferente orei 10:55.

    Cele mai multe solicitări pe listele de aşteptare sunt pentru vaccinul Pfizer – peste 237.000 de români alegând acest ser pentru imunizare, urmat de Moderna – peste 11.000 de înscrieri pe lista de aşteptare şi Astra Zeneca – peste 2.600 de înscrieri pe lista de aşteptare.

     

     

  • România depăşeşte pragul de 2,5 milioane de persoane vaccinate

    Sub 80.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

    Dintre cele 79.634 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 51.841 au primit prima doză de vaccin, iar 27.793 a doua doză.

    60.667 de persoane au primit vaccin de la Pfizer, 8.803 de la Moderna şi 10.164 vaccin de la AstraZeneca.

    De la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate 2.523.620 de persoane, dintre care 1.554.994 au primit ambele doze de vaccin.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 119 reacţii adverse.

    Din decembrie 2020, au fost înregistrate 12.711 de reacţii adverse, dintre care 5.861 după Pfizer, 5.724 după AstraZeneca şi 1.126 după Moderna.

    CNCAV precizează că 124 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

     

  • Cine vrea o „vaccicanţă”? Una dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale românilor a anunţat că vrea să îşi vaccineze turiştii la sosire

    Insulele Maldive au fost prima destinaţie turistică ce şi-au redeschis larg porţile pentru cetăţenii lumii în vremuri de COVID, iar acum încearcă să „ia faţa” celorlalte destinaţii când vine vorba de turismul în scopuri de vaccinare. 

    Autorităţi care reprezintă arhipelagul din Oceanul Indian şi-au anunţat planurile de a oferi vaccinarea turiştilor la sosire în ideea de a atrage şi mai mulţi turişti, potrivit CNN. 

     

    Dr. Abdulla Mausoom, ministrul turismului din Insulele Maldive a confirmat pentru CNN că vor dezvolta schema de turism „3V”: „Vizită, Vaccin şi Vacanţe”. 

     

    Potrivit lui Mausoom, ţara plănuieşte să ofere două doze de vaccin vizitatorilor, ceea ce înseamnă că cei care vin acolo în acest scop, va trebui să stea câteva săptămâni pentru a-şi face şi rapelul. 

     

    El speră că acest program va ajuta la revenirea turismului la nivelurile pre-pandemie, când media anuală a vizitatorilor ajunsese la 1,7 milioane de persoane. 

     

    Potrivit ministrului citat de CNN, ţara a primit donaţii de vaccin din India, China, precum şi prin intermediul schemei de vaccinare Covax a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; aşteaptă acum o comandă suplimentară dn Singapore. El nu a specificat însă dacă turiştii vor fi nevoiţi să plătească vaccinul. 

     

    În prezent, cel puţin 500 de complexuri turistice şi case de oaspeţi sunt disponibile în Maldive pentru turişti; capitala, Male, nu poate fi însă vizitată. Insulele şi-au închis graniţele în martie, dar autorităţile de aici speră să le redeschidă fără restricţii tuturor turiştilor internaţionali, în luna iulie. 

     

  • Voiculescu, de când nu mai e ministru: Deocamdată o să dorm. Ce spune despre vaccinare

    Vlad Voiculescu a declarat, vineri, că România pierde viteză periculos în privinţa vaccinării, mai ales că nu a vaccinat suficiente persoane în vârstă şi bolnave.

    „România pierde viteză periculos şi are o vulnerabilitate majoră prin faptul că nu a vaccinat destul pe cei vulnerabili şi anume pe cei bătrâni şi bolnavi. Asta este ceva ce aş fi făcut diferit. Mai mult decât atât, altă vulnerabilitate este lipsa completă a unei campanii de comunicare”, spune Voiculescu,
    Acesta a afirmat că echipa sa a pregătit o campanie de comunicare care speră că va fi pusă în practică.

    „O să vedem foarte curând limitările acestei abordări de până acum, odată ce cei care au vrut să se vaccineze se vor fi vaccinat. Trebuie să ajungem în rural, trebuie să ajungem la cât mai mulţi oameni şi asta este o provocare. Nu spun că echipa care s-a ocupat de vaccinare nu ar fi făcut o treabă bună. Spun, însă, că ce putea mai bine şi că modul de lucru care ţine aproape exclusiv de două persoane, şi anume de colonelul Gheorghiţă şi de premierul Cîţu, modul de a lua decizii, de a guverna întreaga campanie este suboptimal, ca să fiu delicat”, a mai spus Vlad Voiculescu.

    Întrebat dacă ar fi gestionat mai bine campania de vaccinare, fostul ministru al Sănătăţii a spus că faptul că s-a spus că ar fi vrut ca el să gestioneze campania de vaccinare este un „fake news”.

    „Este un fake news că eu aş fi cerut preluarea coordonării vaccinării de la col. Gheorghiţă. Nu a fost niciodată cazul. Am destulă apreciere pentru dânsul şi pentru munca dânsului, este un om inteligent, etic, un om care munceşte de dimineaţa până seara, nicicând nu a fost vorba despre preluarea campaniei de vaccinare la MS. Ceea ce am spus, însă, este că platforma este suboptimală şi la început era mai mult decât suboptimală. Am propus ca această campanie de comunicare să fie în sarcina MS, lucru care nu s-a întâmplat şi a fost unul dintre multele momente în care premierul Cîţu a zis DA, apoi nu s-a întâmplat nimic. După care, cred că modul de desfăşurare de la un punct încolo ar fi putut fi accelerat. (…) Lucrurile au mers, până la un punct, semnificativ mai bine decât în alte ţări din lume, multe alte ţări din Europa. Pentru perioada următoare trebuie să punem accentul pe comunicare, pe comunităţile care sunt mai greu accesibile şi pe oamenii din mediul rural”, a mai sus fostul ministru.

    Voiculescu a precizat că a lucrat foarte bine cu Raed Arafat şi că nu au avut disensiuni de când se cunosc, din 2015.

    În plan personal, Voiculescu a spus că deocamdată vrea să doarmă, pentru că este în continuare şocat de modul cum a fost înlăturat de la conducerea MS.

    „Nu regret (decizia de a renunţa la mandatul de consilier local al Capitalei – n.r.), dar la nivel profesional şi personal, o să am nevoie de câteva zile să îmi aşez propria viaţă. Decizia de zilele trecute a fost, pentru mine personal una şocantă şi mi-am aranjat lucrurile în viaţă aşa încât să servesc din poziţia de ministru al Sănătăţii pentru mult timp, aşa încât să pot face lucrurile pe care nu am reuşit să le duc la bun sfârşit în 2016. (…) Deocamdată o să dorm”, a mai spus Voiculescu.

  • Valul trei: Suedia, care evitase iniţial restricţiile anti-COVID, accelerează campania de vaccinare

    Primul centru de vaccinare la scară largă s-a deschis la periferia oraşului Stockholm, capitala Suediei.

    Centrul este situat într-o sală mare de conferinţe, iar vaccinul este administrat de o companie privată de asistenţă medicală. La capacitate maximă, în centru se pot vaccina 10.000 de persoane pe zi.

    „Unităţile de vaccinare la scară mai mică vor avea totuşi un rol de jucat, în special pentru anumite grupuri de risc, dar atunci când vine vorba de vaccinarea majorităţii populaţiei, credem că este esenţial să oferim aceste tipuri de soluţii la scară largă pentru a avea eficienţă şi randament foarte ridicat într-un mod sigur”, a declarat Henrik Forsberg, CEO Werlabs.

    Până acum, vaccinarea anti-COVID-19 s-a făcut în clinicile locale de asistenţă medicală şi de către asistenţii medicali din casele de îngrijire.

    Momentan, suedezii au disponibil doar vaccinul de la Pfizer, dar nu au o problemă nici cu serul de la AstraZeneca.

    „Ei bine, am citit despre ezitarea vaccinării în mass-media, desigur, dar în realitate, când întâlnim oameni – şi mai ales cei care tocmai au primit vaccinarea aici – sunt foarte fericiţi. Parcă viaţa se întoarce şi vezi capătul tunelului”, a afirmat Henrik.

    „Mă simt destul de fericită acum şi mai ales că am primit Pfizer, ceea ce prefer. Aş fi luat şi AstraZeneca, dar mă bucur pentru că asta înseamnă că rapelul va fi mult mai repede”, a spus Brite, una din persoanele care s-au vaccinat la centru.

    Suedia a evitat iniţial restricţiile şi s-a bazat pe datoria civică a cetăţeanului de a controla transmiterea virusului. Acum, Suedia se află în mijlocul valului trei cu multă presiune pe spitale şi pe unităţile de terapie intensivă.

    Cu toate astea, rata de deces pe cap de locuitor este mult mai mică decât în ​​alte ţări europene. Acest lucru se datorează parţial procentului de oameni care au primit prima doză de ser anti-COVID-19, adică 18,8%.

  • Reacţia lui Cîţu la acuzaţiile lui Barna: Suntem tot mai aproape de revenirea la normalitate

    Suntem tot mai aproape de revenirea la normalitate, iar România ocupă locul 4 în topul ţărilor din UE privind persoanele vaccinate anti-COVID cu ambele doze, transmite premierul Florin Cîţu, ca reacţie la acuzaţiile lui Dan Barna.

    „Suntem tot mai aproape de revenirea la normalitate. România ocupă locul 4 în topul ţărilor din UE privind persoanele vaccinate anti-COVID cu ambele doze”, transmite Florin Cîţu.

    El precizează că România are un nou record de vaccinări în ultimele 24 de ore: 76.590 de persoane.

    „Au fost deschise noi fluxuri şi capacitatea de vaccinare în România depăşeşte 115.000 de persoane pe zi. Vă încurajez pe toţi să vă vaccinaţi! Cu toţii vrem să scăpam de pandemie şi să ne întoarcem la vieţile de dinainte. Revenirea la normalitate este la îndemâna noastră şi ţine de fiecare dintre noi”, conchide premierul.

    Reacţia lui Florin Cîţu vine după ce vicepremierul Dan Barna i-a reproşat eşecul campaniei de vaccinare, spunând că locul 25 din 27 la nivelul Europei „nu arată nici performanţă, nici înţelepciune strategică”.

    Premierul coordonează direct campania de vaccinare împotriva COVID-19.

    Dan Barna spune că Florin Cîţu i-a reproşat lui Vlad Voiculescu „lucruri pe care nu le-a avut în control”, între ele eşecul campaniei de vaccinare.

    Barna spune, însă, că aceasta era responsabilitatea lui Cîţu, care „face balet politic”.

  • Prima ţară care renunţă definitiv la vaccinarea cu AstraZeneca

    Danemarca va înceta definitiv să folosească vaccinul AstraZeneca. Acest lucru va întârzia cu două săptămâni campania de vaccinare.

    Danemarca va înceta definitiv să administreze vaccinul anti-Covid-19 de la AstraZeneca, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Măsura va întârzia cu câteva săptămâni campania de vaccinare. Fără vaccinurile de la Johnson & Johnson şi AstraZeneca, experţii avertizează că programul de vaccinare din Danemarca ar putea să nu fie finalizat înainte de sfârşitul anului.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro