BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • ​Undă verde la programări pentru vaccinul anti COVID-19 produs de AstraZeneca. Sunt 180 de centre la nivel naţional, în Capitală sunt două centre de vaccinare în malluri

    La nivel naţional au fost activate 180 de centre de vaccinare împotriva COVID-19 cu dozele produse de britanicii de la AstraZeneca, cara apar în mod separat în platformă astfel încât persoanele eligibile primelor două categorii să se poată programa pentru a primi vaccinul.

    În total, se vor putea vaccina peste 10.000 de persoane zilnic cu noul vaccin aprobat în Uniunea Europeană, iar programările pentru AstraZeneca se va realiza pentru următoarele 20 de zile, perioadă pentru care există la acest moment dozele necesare, după cum au anunţat autorităţile. Pe măsură ce vor fi alocate noi doze de vaccin, se vor permite programări până la 11 aprilie.

    Cele mai multe centre de vaccinare cu AstraZeneca sunt deschise în Bucureşti – 22 de centre, Cluj şi Timiş, cu câte zece centre. În Capitală, două centre sunt deschise în mall, în Grand Arena şi Liberty Mall, aşa cum arată harta publicată în platforma de vaccinare.

    În total, 1,3 mil. doze de vaccin AstraZeneca urmează să ajungă în România până în aprilie. Intervalul de administrare al celor două doze din vaccinul britanicilor este de 8 săptămâni, iar persoanele care se pot vaccina sunt cele cuprinse în intervalul de vârstă 18-55 de ani.

    Vaccinul britanicilor de la AstraZeneca, inventat în colaborare cu Vaccitech, centrul de vaccinare al Universitaţii Oxford din Marea Britanie, a primit unda verde pentru comercializare în Uniunea Europeană la 29 ianuarie 2021. Vaccinul AstraZeneca foloseşte metoda clasică de creare a acestor produse utilizând un alt virus care nu se poate replica, dar care învaţă sistemul imunitar să creeze anticorpi pentru a se proteja.

    Cele 180 de cabinete destinate vaccinării cu AstraZeneca sunt distribuite astfel: Bucureşti (22), Alba (3), Arad (4), Argeş (5), Bacău (5), Bihor (5), Bistriţa Năsăud (2), Botoşani (3), Brăila (2), Braşov (5), Buzău (3), Călăraşi (2), Caraş-Severin (2), Cluj (10), Constanţa (6), Covasna (2), Dâmboviţa (4), Dolj (6), Galaţi (4), Giurgiu (2), Gorj (3), Harghita (3), Hunedoara (3), Ialomiţa (2), Iaşi (8), Ilfov (2), Maramureş (4), Mehedinţi (2), Mureş (5), Neamţ (4), Olt (3), Prahova (6), Sălaj (2), Satu Mare (3), Sibiu (4), Suceava (5), Teleorman (3), Timiş (10), Tulcea (2), Vâlcea (3), Vaslui (3), Vrancea (3).

     

  • A opta tranşă de vaccin Pfizer BioNTech, cu 163.800 de doze, soseşte luni în România

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) a anunţat că a opta tranşă de vaccin Pfizer BioNTech, care constă în 163.800 de doze, va ajunge luni în România.

    Potrivit CNCAV, vaccinurile vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă”, a mai aunţat CNCAV.

    Procesul de vaccinare va continua atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite, astfel: 53.820 doze la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti, 19.890 doze la Braşov, 23.400 la Cluj, 16.380 la Constanţa, 16.380 doze la Craiova, 22.230 la Iaşi şi 11.700 de doze la Centrul Regional de Depozitare Timişoara.

    CNCAV anunţă că în centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare.

    Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma să fie adusă în România luni, 15 februarie, iar la acest moment se aşteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

    „Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă”, a transmis CNCAV.

  • Europa asigură 76% din producţia de vaccinuri la nivel mondial

    Europa asigură 76% din producţia de vaccinuri la nivel mondial. Serurile sunt produse în 27 de fabrici din 11 ţări europene.

    Europa deţine 76% din producţia de vaccin din lume. Sunt 12 situri de cercetare, în opt ţări din lume, care lucrează încontinuu la dezvoltarea unor noi seruri. Vaccinurile sunt produse în 27 de fabrici din Europa, din 11 ţări. Cele mai multe dintre ele sunt în vestul Europei, doar ungurii au fabrică de vaccin în Europa Centrală şi de Est.

    Unde se produc vaccinurile anti-Covid?

    Pfizer, primul vaccin aprobat în Uniunea Europeană, este produs în Belgia. Ca să fie mărită capacitatea de producţie, fabrica a fost închisă, iar asta a dat peste cap toată campania de vaccinare din Europa. La sfârşitul lui februarie va mai fi deschisă o fabrică la Marburg, în Germania, iar din vară va fi produs vaccinul şi la fabrica Sanofi din Frankfurt.

    Serul Moderna este produs în Elveţia şi Spania.

    Iar vaccinul AstraZeneca este produs la două fabrici din Marea Britanie, în Olanda şi Belgia. Mai sunt contracte semnate cu două fabrici din Germania, care îşi vor face linii de producţie pentru acest vaccin.

    România ar scăpa de grija transportului şi a distribuţiei, dacă ar avea un vaccin produs în ţară.

    Din 2013 nu a mai ieşit un ser care să imunizeze de pe poarta Institului Cantacuzino, însă România putem redeveni unul dintre jucătorii de pe piaţa vaccinurilor, după cum a dat speranţe premierul Cîţu, sâmbătă dimineaţa.

  • Un nou parteneriat în lupta împotriva pandemiei: Giganţii farmaceutici CureVac şi GSK au încheiat un acord de 150 mil. euro pentru un nou vaccin

    Britanicii de la GlaxoSmithKline au încheiat un acord de 150 de milioane de euro cu firma germană de biotehnologie CureVac pentru a dezvolta un vaccin anti-COVID-19 de ultimă generaţie, care ar combate un număr cât mai mare de tulpini ale coronavirusului, scrie CNBC.

    Cele două companii au declarat că intenţionează să lanseze vaccinul pe piaţă în 2022.

    Gigantul britanic, care a cumpărat 10% din CureVac în luna iulie a anului trecut, va susţine producerea a circa 100 de milioane de doze ale vaccinului creat de firma germană.

    GSK, cel mai mare producător de vaccinuri la nivel mondial, va marca astfel un nou efort de combatere a pandemiei după ce alianţa cu Sanofi a rezultat într-un răspuns imun insuficient în rândul persoanelor vârstnice.

    Eşecul a venit în urma folosirii unei tehnologii cunoscute de creare a vaccinurilor – utilizată împotriva virusului Papiloma şi hepatitei B –, care introduce în corp o serie de proteine dezvoltate în laborator pentru a forţa sistemul imunitar să producă un răspuns de apărare împotriva virusului. Lansarea a fost astfel amânată spre sfârşitul anului.

    Între timp, Sanofi a încheiat un acord prin care va produce 125 de milioane de doze al vaccinului Pfizer/BioNTech şi a început să lucreze cu americanii de la Translate Bio pentru dezvoltarea unui vaccin care are la bază tehnologia ARN mesager, folosită de Pfizer/BioNTech.

     

  • Paralizia facială temporară, explicată de medicul Virgil Musta. Ce trebuie să faci dacă ai astfel de reacţii adverse la vaccin

    După administrarea a 794.795 de doze de vaccin, au apărut 2.113 reacţii adverse minore

    Un medic din Vâlcea a suferit prima reacţie severă: o paralizie facială temporară. Virgil Musta: paralizia teporară poate să apară la 1-2 săptămâni după vaccinare

    O doctoriţă de 32 de ani din România a suferit o paralizie facială temporară, după rapel. Astfel de reacţii adverse apar la unul din 10.000 de pacienţi vaccinaţi. Scrie negru pe alb în prospectul vaccinului de la Pfizer. Iar doctorul Virgil Musta spune că e valabil la mai multe vaccinuri. Dar, dacă ţi se întâmplă şi ţie asta, nu trebuie să intri în panică. Musta îţi spune pas cu pas, ce trebuie să faci, dar şi cum se manifestă.

    Este o amorţeală a unei părţi a feţei, cu o cădere a buzei inferioare, la nivelul respectiv. În popular, se strâmbă gura. Şi este important ca o astfel de reacţie să fie declarată după care, un consult neurologic îi va recomanda terapia pentru revenirea la normal”, explică Virgil Musta, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara.

    O astfel de reacţie nu necesită spitalizare, dar recuperarea totală durează între 4 şi 6 săptămâni. Până acum, în toată lumea, au fost raportate 4 cazuri de paralizie facială temporară. Predispuşi sunt cei care au mai avut astfel de probleme pentru că, spune Musta, anumite virusuri pot provoca asta.
     

  • Suma colosală pe care ar putea să o câştige Pfizer / BioNTech din vânzările vaccinului anti-Covid în 2021

    Pfizer estimează că vânzările vaccinului anti-Covid vor ajunge în jurul valorii de 15 miliarde de dolari pe tot parcursul anului 2021.

    Grupul a vândut deja în al patrulea trimestru vaccinuri în valoare de 154 milioane de dolari.

    În al patrulea trimestru al anului 2020, veniturile Pfizer au crescut cu 12%, ajungând la 11,7 miliarde de dolari.

    Grupul farmaceutic american Pfizer estimează că vânzările vaccinului anti-Covid, dezvoltat în parteneriat cu firma germană BioNTech, vor ajunge în jurul valorii de 15 miliarde de dolari pe tot parcursul anului 2021, o sumă colosală care ar putea creşte dacă laboratorul semnează contracte suplimentare. relatează Le Figaro.

    Acest vaccin ar fi astfel unul dintre cei mai mari „blockbusters” din istoria farmaciei. Pfizer, care şi-a publicat marţi rezultatele trimestriale, se aşteaptă să genereze o marjă înainte de impozitare pentru acest produs de aproximativ 25% până la 30%

    Grupul a vândut deja în al patrulea trimestru vaccinuri în valoare de 154 milioane de dolari. Serul a fost autorizat în mai multe ţări la sfârşitul anului 2020.

    Veniturile totale în 2021 pot ajunge la 59,4 miliarde de dolari până la 61,4 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creştere între 42% şi 47%.

    Aceste prognoze, subliniază Pfizer, se bazează pe presupunerea unei „recuperări continue a activităţii macroeconomice şi a sănătăţii pe tot parcursul anului 2021, deoarece populaţiile sunt vaccinate împotriva Covid-19”.

    În al patrulea trimestru al anului 2020, veniturile Pfizer au crescut cu 12%, ajungând la 11,7 miliarde de dolari. Aceasta a fost determinată de creşterea vânzărilor de tratamente împotriva diferitelor tipuri de cancer (+ 23%) şi a tuturor vaccinurilor grupului (+ 17%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele doze de vaccin de la Moderna se distribuie miercuri în ţară

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) anunţă că miercuri vor fi distribuite în centrele din ţară peste 26.000 de doze de vaccin Moderna. Cele mai multe doze ajung la Centrul Regional de Distribuţie Iaşi.

    Potrivit CNCAV, 26.210 de doze de vaccin de la Moderna vor fi distribuite către centrele regionale din ţară, pentru vaccinarea, cu prima doză, a persoanelor planificate în platforma de programare.

    „Transportul dozelor de vaccin va fi asigurat atât pe cale aeriană, cu o aeronavă a Ministerului Afacerilor Interne, cât şi terestru, cu autospeciale ale Ministerului Apărării Naţionale. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, cu respectarea lanţului de frig, la temperatura de 2 – 8 grade Celsius”, anunţă reprezentanţii CNCAV.

    Din Centrul Naţional de Distribuţie Bucureşti, dozele vor fi distribuite la Centrul Regional de Distribuţie Braşov – 3.960 de doze; la Centrul Regional de Distribuţie Cluj – 3.680 de doze; la Centrul Regional de Distribuţie Constanţa – 3.350 de doze; la Centrul Regional de Distribuţie Craiova – 3.620 de doze; la Centrul Regional de Distribuţie Iaşi – 4.090 de doze; la Centrul Regional de Distribuţie Timişoara – 1.730 de doze.

    Centrului Naţional de Distribuţie Bucureşti îi vor rămâne alocate 9.790 doze,

    „În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşa anterioară, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti”, mai spun cei de la CNCAV.

     

  • Pfizer şi BioNTech anunţă accelerarea proceselor de livrare a vaccinului anti-coronavirus: Uniunea Europeană va primi încă 75 de milioane de doze până la sfârşitul lui T2

    BioNTech va livra pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului încă 75 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, a declarat Sierk Poetting, directorul financiar al companiei, conform Euronews.

    Concernul americano-german intenţionează să mărească numărul de livrări din UE începând cu data de 15 februarie şi să atingă „numărul de doze promise pentru primul trimestru”, urmând să distribuie de-a lungul Uniunii încă „75 de milioane de doze până la sfârşitul lui T2”.

    Ursula von der Leyen, şeful Comisiei Europene, a anunţat că cele 75 de milioane de doze aduc totalul pentru 2021 la 600 de milioane.

    Programul de vaccinare din UE a fost aspru criticat în ultimele săptămâni din cauza numărului mic de vaccinuri valabile până în acest moment. Pfizer/BioNTech au declarat luna trecută că livrările către cele 27 de ţări ale Uniunii vor fi amânate în urma unor probleme de producţie.

    Rata de vaccinare din blocul comunitar este cu mult în spatele Marii Britanii, Israelului şi Statelor Unite. Totuşi, Pfizer şi BioNTech au spus luni că „modificările proceselor de producţie din cadrul fabricii din Puurs, Belgia a fost completate cu succes”. Cele două companii plănuiesc să producă două miliarde de doze în 2021, de la o estimare iniţială de 1,3 miliarde.

    Von der Leyen a mai declarat că grupul anglo-suedez AstraZeneca/Universitatea Oxford va livra încă 9 milioane de doze în primul trimestru al anului, ducând totalul pentru perioada ianuarie-martie la 40 de milioane.

    UE trebuia să primească până la sfârşitul lunii martie aproximativ 80 de milioane de doze produse de AstraZeneca, însă numărul a fost redus săptămânile trecute la 31 de milioane.

     

  • Lista reacţiilor adverse ale vaccinului anti-COVID de la AstraZeneca. DOCUMENT

    Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat comercializarea vaccinului AstraZeneca.

    Agenţia Europeană a Medicamentului aprobă utilizarea vaccinului AstraZeneca Covid pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani, conform BBC.

    Studiile arată că vaccinul este extrem de eficient în prevenirea bolilor severe şi a deceselor provocate de coronavirus.

    Au existat dileme legate de eficacitatea vaccinului la persoanele de peste 65 de ani, întrucât nu sunt suficiente date pentru această grupă de vârstă: mai puţin de 10% dintre voluntari au avut peste 65 de ani.

    Cu toate acestea, ar exista alte dovezi care sugerează că vaccinul funcţionează foarte bine la adulţii în vârstă.

    Vedeţi mai jos posibilele reacţii adverse. Printre acestea se numără şi scăderea apetitului de mâncare, dureri de cap, ameţeală, somnolenţă, greaţă, vomitături, diaree, iritaţii, durere şi roşeaţă la locul de injecţie, vânătaie la locul infecţiei, frisoane, febră, hiperhidroza, mâncărime, artralgie, mialgie, etc. 

  • Ungaria devine prima ţară din Uniunea Europeană care aprobă vaccinul anti-COVID-19 din China

    Institutul Naţional de Farmacie din Budapesta a autorizat oficial utilizarea vaccinului dezvoltat de chinezii de la Sinopharm, Ungaria devenind astfel prima ţară din UE care a aprobat un vaccin produs în China.

    Anunţul vine după ce premierul Viktor Orban a declarat că va opta pentru vaccinul chinezesc întrucât este cel în care are „cea mai mare încredere” , transmite Euronews.

    Astfel, Ungaria continuă să se distanţeze de mişcările lansate de-a lungul Uniunii Europene, unde au fost aprobate până acum doar vaccinurile create de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

    Sinopharm a generat un val de incertitudini în rândurile oamenilor de ştiinţă, după ce rezultatele din luna decembrie au prezentat o eficienţă de 79%, cu aproximativ 15% mai slabă decât serurile dezvoltate de Pfizer şi Moderna.

    Săptămâna trecută, autorităţile ungare au aprobat vaccinurile produse de AstraZeneca/Universitatea Oxford şi Institutul Gamaleia din Moscova. Mişcarea a fost blamată de UE, care este conştientă că decizia guvernului Orban este doar un alt exemplu de subminare a solidarităţii din cadrul Uniunii.

    Până în prezent au fost vaccinaţi 187.508 unguri, conform datelor colectate de Bloomberg, însă eforturile autorităţilor de popularizare a vaccinurilor din Rusia şi China au fost criticate extrem de dur de opoziţie.

    Celălalt vaccin chinez, CoronaVac, creat de compania Sinovac, a obţinut o eficienţă de 50,4% în urma studiilor clinice efectuate în Brazilia, după ce se vehiculase anterior un nivel de eficacitate de 78%.

    Serul Sinovac utilizează o formă inactivă de COVID-19 pentru a declanşa răspunsul imunitar, tehnologie ce s-ar putea contura drept o opţiune ideală pentru ţările sărace, de vreme ce vaccinul Pfizer prezintă o serie de provocări logistice, fiind trasportat la temperaturi de minus 70 de grade celsius.