BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Life as a Gift

    Experimentează.ro

    Motivaţie:
    Ideea campaniei vine de la faptul că cei mai mulţi dintre medici nu au avut şi cel mai probabil nu vor avea parte de o vacanţă în acest an. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online”, spun reprezentanţii Life as a Gift.

    Descrierea proiectului:
    Împreună cu partenerii Experimenteaza.ro, reprezentanţii Life as a Gift au oferit unui grup de cadre medicale, preţ de câteva ore, o experienţă inedită de deconectare de la realitatea zilelor noastre. Ei spun că au două obiective importante pe care au vrut să le atingă prin această campanie: – primul este cel de a-i răsplăti pe aceşti oameni pentru tot ceea ce fac pentru noi, dar şi de a le oferi, măcar pentru câteva ore, sentimentul de vacanţă şi relaxare; – cel de-al doilea este de conştientizare. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online. Pentru a-i încuraja pe oameni să-şi arate aprecierea faţă de cadrele medicale, am creat hashtag-ul #eroulmeu pe care îi încurajăm să îl folosească şi chiar să dea tag unui medic căruia vrea să îi arate aprecierea”, spun ei.

    Efecte:
    Medicii au avut parte de  o experienţă de echitaţie în pădurea Snagov, oferită de compania Basme cu Cai, urmată de o sesiune de networking, respectând distanţarea socială, ocazie cu care şi-au propus să deguste produsele franţuzesti de la un alt partener, Kiosque des Douceurs. Durata evenimentului a fost de aproximativ 3 ore, iar costul este de 3.000 de lei. 

  • Idei de vacanţă în pandemie

    Una dintre acestea este alcătuirea unor grupuri de vacanţă, cu ajutorul unor familii de cunoştinţe ori întâlnite online, scrie Washington Post. Membrii unui grup de vacanţă se aleg în funcţie de anumite criterii, printre care şi opiniile lor cu privire la purtarea măştii sau faptul că-şi procură alimentele necesare online şi deţinerea unei case pe roţi. Grupurile se adună şi stau în izolare, fiecare în rulota sa, două săptămâni, ca să se asigure că nimeni nu manifestă semne de boală, după care pornesc la drum spre locuri care le permit păstrarea distanţei de siguranţă.

  • Cum să faci bani din faţa calculatorului. Mai mulţi tineri au descoperit secretul

    Ambiţiile tinerilor antreprenori din zilele noastre sunt în linie cu tendinţele, astfel că nu puţini sunt aceia care au identificat o nişă bună de exploatat în lumea virtuală. Aşa au luat naştere platforme care satisfac nevoi diverse, gândite şi puse în practică, de la zero, de mici întreprinzători (antreprenori) care aspiră să creeze mari schimbări în lume. Începând cu România.
    Poveştile câtorva dintre aceşti oameni, împreună cu ideile lor, s-au spus în cadrul proiectului Afaceri de la zero, realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania. Găsiţi mai jos, în miniatură, experienţele lor, care sunt disponibile integral pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    Între producător şi consumator

    Când au creat AllFarm, cei trei antreprenori creativi din spate au vrut să preia rolul de intermediar între micii producători din Apuseni şi din Bucovina şi clienţii din Bucureşti. Aşa au ajuns la ideea unui marketplace al producătorilor locali, o idee în care Răzvan Stoica, Andrei Ştefan şi Liviu Dumitru – cu experienţă în tehnologie, software şi marketing digital – au investit 150.000 de euro.

    Circa 40 de mici producători s-au adunat până acum pe platforma AllFarm, în principal din industria alimentară. Cei trei antreprenori ridică produsele direct de la poarta lor şi le transportă la uşa consumatorului.

    „În decembrie 2019, am lansat o versiune beta a platformei allfarm.ro şi în prima lună am avut vânzări de 10.000 de euro, cu 10-15 producători. Reuşim să listăm 5-10 producători noi în fiecare lună, avem deja 40 listaţi şi suntem în discuţii cu încă 40-50. Lactatele, mezelurile, conservele, produsele de băcănie sau de patiserie le aducem din toate colţurile ţării, din Bucovina, Sibiu, Munţii Apuseni”, povestea Răzvan Stoica la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Comenzile se livrează în ziua următoare plasării, iar scopul este ca timpul să devină din ce în ce mai scurt. În viitor, fondatorii AllFarm se gândesc să livreze şi în alte oraşe mari, precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi. Mai mult, ei se gândesc chiar să se extindă în Ungaria, astfel încât să colaboreze cu producători din această ţară.

    Piaţa alternativă
    Tot în zona alimentară se înscrie şi Altmarkt, o platformă online pentru produse alternative, independente sau artizanale, creată de Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă. Lansată la debutul pandemiei, când comerţul online tocmai urca pe val, Altmarkt are în ofertă de la bere artizanală şi cafea de specialitate la produse vegane, cereale, granola, snackuri, gin sau apă tonică. Toate sunt branduri independente, atât din România, cât şi din alte ţări ale Uniunii Europene.
    „Altmarkt.ro era prevăzut să reprezinte a doua etapă a unui proiect mai mare la care am început să lucrăm de un an, dar în martie, când am văzut că economia are o frână bruscă, am hotărât să dăm o mână de ajutor producătorilor, dar am vrut să ajutăm şi consumatorii. Ne-am mişcat repede, pentru că am văzut o oportunitate, iar până acum am investit 10.000 de euro”, spune Antonio Iftimescu.
    În prezent, pe platforma Altmarkt.ro majoritatea produselor vin de la producători români din toată ţara. Cel mai vândut produs este berea artizanală de la berăriile craft din România. Există însă cerere mare şi pentru produsele de mic-dejun, granola, lapte de ovăz, lapte de soia sau lapte de migdale.

    Fermierul online
    O piaţă virtuală a creat şi Costin Simion, la capătul a opt ani de tatonat şi analizat nevoia consumatorilor de a comanda online lucrurile de care au nevoie. La început a căutat chiar el furnizori, apoi aceştia au venit spre el. În piaţa online FermierBun.ro se găsesc peste 20 de furnizori, mici producători de legume sau fructe, miere ori brânzeturi.
    „Primim produsele comandate, le împachetăm în cantităţile solicitate, le punem în mijloacele noastre de transport şi dimineaţa le livrăm sau vin clienţii la centrul logistic şi le ridică”, spune Costin Simion.
    Dacă iniţial produsele erau livrate de două ori pe săptămână, marţea şi joia, ulterior a fost aleasă varianta de livrare zilnică. Pe baza evoluţiei de până acum a businessului, Costin Simion se aşteaptă ca FermierBun să genereze anual afaceri de 150.000-200.000 de euro.

    De origine locală
    Mihai Pegulescu, un antreprenor din Timişoara cu experienţă în HoReCa, a mizat pe o aplicaţie unde se pot comanda produse care sunt apoi livrate la domiciliu. Localo, numele afacerii sale, reuneşte nu doar producători din zona alimentară, ci şi artizani, meşteşugari, oameni care fabrică produse textile sau bijuterii.
    „Trebuie să fim toţi producătorii locali în aceeaşi platformă, să ajungem uşor la client şi să le oferim oamenilor ce au nevoie”, spunea Mihai Pegulescu în mai, la lansarea marketplace-ului.
    Ţinta este să ajungă la 10.000 de producători listaţi pe Localo până la finalul lui 2020.

    Meşterii de lângă casă
    Dorian Lupu, Eduard Ichim şi Regina Ichim au creat platforma online MeşteriLocali.ro pentru a pune în legătură meseriaşii din domeniul construcţiilor cu cei care au nevoie de serviciile lor. Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de cinci ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.
    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare.
    „Meseriaşii interesaţi de lucrare vor putea lua legătura cu clientul pentru a transmite o ofertă de preţ personalizată sau pentru a stabili o vizionare. Totodată, facilităm schimbul de informaţii între aceştia prin funcţia de chat, în cazul în care telefonul nu este o opţiune. Noi ne uităm la conversaţii, pentru a vedea cât de serios este meseriaşul, ce limbaj foloseşte”, spun cei trei antreprenori.
    Cei mai căutaţi sunt meşterii pentru instalaţii, electricitate, zugăveli, experţi pentru interior şi exterior.


    Închiriere cu un click
    PrimeRenting este afacerea pusă pe picioare de Ana şi Dragoş Preda, alături de Răzvan Popa, care au investit 20.000 de euro într-o platformă online pentru închirieri de echipamente precum generatoare electrice şi utilaje de mare mecanizare, buldoexcavatoare sau macarale.
    Povestea PrimeRenting a început în urmă cu mai bine de doi ani, când antreprenorii aveau nevoie de echipamente pentru implementarea unor proiecte în România, moment în care s-au lovit de un proces foarte greoi în închirierea acestora. Platforma creată de ei a devenit operaţională la începutul lui 2020.
    „Pe de o parte, agregăm cererea şi oferta, iar pe de altă parte, venim cu o asigurare personalizată pentru echipamente, crescând siguranţa furnizorilor, produs pe care l-am dezvoltat împreună cu Groupama. După aceea am venit cu nişte rapoarte de bonitate de istoric financiar al companiilor care doresc să închirieze, pe care îl primesc înaintea fiecărei comenzi, astfel încât cei doi jucători să ştie cu cine intră în contact, dezvoltat în parteneriat cu Coface, şi mai avem un sistem de rating, iar după fiecare comandă cei doi jucători se evaluează”, explică Dragoş Preda.
    Majoritatea comenzilor vin din industria construcţiilor, dar şi de la companii care se ocupă de  producţie şi au în anumite momente capacităţi scăzute de producţie şi le închiriază. Închirierile de generatoare electrice, macarale, nacele, excavatoare sau buldoexcavatoare se fac pe perioade de câteva zile, o săptămână, două săptămâni ori chiar o lună, în funcţie de necesitatea clientului.


    Firme înfiinţate din fotoliul de acasă
    Pentru cei pentru care corvoada birocraţiei este o problemă prea mare de înfruntat, Cristian Bărcan a creat REGnet, o platformă online care înfiinţează firme sau le modifică statutul juridic, ce i-a adus în 2019 venituri de 70.000 de euro.
    „În 2015 am fost nevoit să înfiinţez o firmă şi regula era să te deplasezi la sediul Registrului Comerţului. După aproximativ
    24 de ore pierdute efectiv în sediul Registrului, am reuşit să finalizez demersul. Atunci am realizat că statul la cozi şi deplasările sunt un consum inutil de timp şi am încercat să găsesc o variantă prin care să evit toată procedura standard, iar după multe căutări am reuşit să găsesc o variantă de înfiinţare a firmei online. Astfel s-a născut REGnet”, povesteşte Cristian Bărcan.
    Businessul REGnet ajută antre­pre­norii să evite deplasările la Registrul Comerţului şi
    statul la cozi, echipa din spate ocupându-se de operaţiunile de la Registrul Comerţului necesare firmelor pentru înfiinţarea unei societăţi sau modificarea statutului juridic, online. Durata medie de înfiinţare sau modificare a statutului unei societăţi prin REGnet este de 3-4 zile lucrătoare.
    Antreprenorul intenţionează ca pe termen mediu să ducă REGnet şi în alte ţări, precum Marea Britanie sau SUA, şi să dezvolte o aplicaţie mobilă.

    O afacere care rodeşte
    Roditor Food Market este cel mai proaspăt proiect creat de Silvia Floareş, „responsabilă” şi de târgurile Mezanin Market, dedicate micilor antreprenori.
    „În cadrul Mezanin Market, am cunoscut mulţi antreprenori din zona de mâncare şi băuturi. De aici s-a născut Roditor Food Market, o scenă de prezentare specială pentru zona agro-alimentară. Voiam să-l lansăm în mai 2020, voiam să facem un eveniment cu 10.000 de oameni.”
    Lucrurile s-au schimbat însă, aşa că totul s-a transformat într-o platformă online, care a luat viaţă în iulie 2020. RoditorFoodMarket.ro este gândit pe mai multe secţiuni, iar producătorii/ antreprenorii se pot înscrie gratuit în mai multe categorii: fructe şi legume, băuturi (vin, bere artizanală, suc), produse de băcănie (conserve, carne & mezeluri, miere şi produse din miere), lactate şi brânzeturi, dulciuri şi panificaţie, accesorii şi decoraţiuni (accesorii de masă, plante şi flori), toate cu design local. De asemenea, pe platformă se pot înscrie băcănii şi alte mici afaceri care reprezintă producători, listarea neavând caracter exclusiv şi fiind un punct în plus de vânzare şi promovare pentru acest sector.
    RoditorFoodMarket.ro vine astfel ca un răspuns la nevoia tot mai accentuată de a recunoaşte produsele româneşti şi de a investi în economia locală, în condiţiile în care, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi tineri au intrat în agricultură.

    Booking-ul românesc
    Antreprenorul Radu Fusea a pariat pe o platformă prin care promovează turismul tradiţional şi a lansat în decembrie 2019 Travlocals.com, un site unde adună casele vechi şi restaurate, conacele vechi, castelele transformate în pensiuni turistice pentru persoanele care caută cazări tradiţionale în ţară.
    „Travlocals a pornit de la o idee mai veche, a fost şi o nevoie pentru că sunt un turist pasionat de experienţe unice pe care le vedeam promovate, iar în momentul în care voiam să le rezerv, nu mai dădeam de ele. M-am gândit să centralizez toate experienţele de acest tip astfel încât fiecare potenţial client să poată şti unde le găseşte, să le poată rezerva rapid şi sigur, contactând direct gazda”, spune Radu Fusea.
    Pe lângă cazarea în locuri tradiţionale, prin intermediul Travlocals.com, se pot rezerva şi experienţe tradiţionale, cum ar fi plimbările cu sania trasă de cai, brunch la conac, cursuri de olărit. Pentru a se lista pe platformă, cei care au o pensiune sau o casă restaurată plătesc un abonament trimestrial sau anual.
    Planul lui Radu Fusea este ca, la un an de existenţă, să ajungă la
    150 de parteneriate încheiate.
    „Este foarte posibil să depăşim această cifră, dar acesta era planul la lansare. După ce vom acoperi piaţa din România, dorim să internaţionalizăm proiectul, mai întâi în Europa de Sud-Est şi apoi vom mai vedea”, mai spune Radu Fusea.
    Înainte de platforma turistică, Radu Fusea a mai avut businessuri în domenii diferite, de la magazine, până la imobiliare, trecând şi prin experienţa corporaţiei. Investiţia iniţială în Travlocals.com a fost de 100.000 de euro, dintre care 40% au fost fonduri europene, restul fiind surse proprii.

    Sfătuitorul online în construcţii
    Casa de comenzi Vindem-ieftin.ro, o platformă online de consultanţă pentru persoanele care au de făcut lucrări de construcţii, a pornit în 2014, când Cosmin Răileanu, fondatorul brandului, a început construcţia propriei case. De la o nevoie şi o nişă de piaţă neacoperită, după o investiţie iniţială de 10.000 de euro, antreprenorul a ajuns la 4 mil. euro cifră de afaceri. El colaborează cu peste 200 de furnizori, importatori sau producători şi peste 15.000 de clienţi au apelat la serviciile echipei Vindem-ieftin.ro.
    „Ideea a pornit atunci când mi-am construit casa şi mi-am dat seama prin ce trece un client când are de cumpărat materiale de construcţii, dar mai are şi grija meşterilor, a jobului sau a afacerii. Când construieşti casa simţi că nimeni nu e de partea ta, toată lumea merge pe repede înainte. Atunci mi-am dat seama că este un mare gol pe piaţa de vânzări de materiale de construcţii şi m-am gândit că dacă ar exista o firmă care să ofere, în afară de vânzare, şi o consiliere pentru client astfel încât să facă alegerile cele mai potrivite, eu aş fi primul client”, a povestit Cosmin Răileanu la Afaceri de la zero. Cei 30 de oameni din echipa Vindem Ieftin primesc o cerere de la un client, care poate fi orice persoană, dar şi societate comercială şi oferă consultanţă privind materialele şi cum se pot potrivi acestea pentru o lucrare durabilă. După ce clientul acceptă lista finală de produse şi preţurile, plăteste o factură iniţială, iar în termen de câteva zile primeşte direct de la furnizorul cu care Vindem Ieftin are contract materialele solicitate.

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei. Preţurile sunt aproape cu jumătate mai mici decât la cazările din Sinaia sau Predeal

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.

     

  • Cum se vede pandemia în vacanţele românilor în afară? Banii cheltuiţi de români pe călătoriile în străinătate au scăzut cu 70% în aprilie-iunie

    Banii cheltuiţi de români pe vacanţele în afara ţării au scăzut cu 70% în al doilea trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut. Astfel că, în aprilie-iunie, una dintre cele mai bune perioade ale anului pentru turism, românii au cheltuit doar 382 milioane euro pe vacanţele în afara ţării, faţă de 1,2 miliarde în perioada similară a anului trecut, conform datelor Băncii Naţionale a României.

    Totuşi, în lunile ianuarie şi februarie suma cheltuită de români pe călătoriile în străinătate a fost mai mare decât aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce a arătat apetitul crescut al românilor pentru vacanţele în afară. Dar odată cu luna martie, momentul izbucnirii crizei pandemice, sumele cheltuite de români în afară au crescut foarte puţin.

    Astfel, în primele şase luni românii au cheltuit cu un miliard mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut pe vacanţele în afara ţării. Suma cheltuită de români pe călătoriile în afară a fost în primele şase luni de 1,37 miliarde euro, cu aproape un miliard de euro mai puţin faţă de suma cheltuită în perioada ianuarie-iunie 2019, când aceasta a fost de 2,38 miliarde euro

    Turiştii români au cheltuit anul trecut 5,3 miliarde euro pe vacanţele în străinătate, fiind cea mai mare sumă cheltuită de români în afara ţării, conform datelor Băncii Naţionale a României. Suma lăsată anul trecut de românii pe călătoriile în afara ţării este la cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani, fiind de trei ori şi jumătate mai mare faţă de anul 2008, când turiştii români au cheltuit 1,47 miliarde euro pe vacanţele în străinătate.

  • Locul unde poţi petrece o vacanţă atipică în România. Un antreprenor oferă o nouă modalitate de cazare, căutată de tot mai mulţi turişti

    Glampingul, forma de lux a campingului tradiţional, câştigă din ce în ce mai mult teren şi în România. Odată cu popularizarea acestui mod de relaxare, creşte şi numărul de destinaţii posibile de pe lista turiştilor români. Cea mai nouă de pe lista lor: glampingul Green Camp de la poalele munţilor Buzăului.

    Glampingul, o formă reinventată a campingului tradiţional, oferă turiştilor experienţa dormitului la cort în condiţii de lux. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus nevoia distanţării fizice a oamenilor, iar o astfel de cazare vine în întâmpinarea celor care îşi doresc o vacanţă la munte păstrând totodată şi distanţa faţă de ceilalţi. Un glamping din judeţul Buzău, Green Camp, nu este doar un simplu camping, ci unul care pe lângă dormitul sub cerul liber, oferă şi experienţa unor activităţi outdoor în munţii Buzăului precum rafting, caiac şi multe altele.

    „Acest concept de «adventure» este de fapt specialitatea noastră şi noi înainte să avem un glamping, am avut şi încă avem o firmă de turism de aventură care organizează diferite activităţi la care avem peste 6.000 de clienţi pe an”, spune Cătălin Câmpeanu, acţionar al Green Camp.

    Situat în zona Nehoiu, Green Camp a fost deschis din dorinţa antreprenorilor care pe lângă activităţile outdoor au vrut să le ofere şi cazare turiştilor. Glampingul, fondat de trei antreprenori, a fost deschis în luna iunie a anului trecut şi are o capacitate în prezent de 44 de locuri în 18 corturi.

    „Din anul 2010 am început activitatea în domeniul turismului de aventură cu firma Green Adventure. În câţiva ani de la înfiinţare am reuşit să devenim foarte cunoscuţi. Prin Green Adventure desfăşurăm diverse activităţi outdoor şi un număr mare de oameni ne alegeau pentru aceste experienţe. Turiştii veneau doar în programele outdoor realizate de noi în diverse zone din România şi străinatate şi în paralel îşi alegeau singuri variantele de cazare. Am realizat că este nevoie să facem ceva şi să oferim conceptul de servicii integrate, drept pentru care în anul 2018 am început construcţia glampingului Green Camp”, povesteşte Cătălin Câmpeanu.

    Antreprenorul spune că  cel mai cerut program al Green Adventure este raftingul  pe râul Buzău, activitate realizată în zona Nehoiu, iar această zonă atât prin aşezarea geografică, cât şi prin resursele naturale pe care le deţine, are potenţialul să devină o zonă turistică căutată de mulţi oameni care îşi doresc o vacanţă plină de experienţe în natură.
    „În zona aceasta se pot organiza multe servicii de turism de aventură printre care rafting pe râul Buzău, caiac pe lacul Siriu, caiac white water pe râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, drumeţii montane, trasee de biciclete şi multe altele. În plus, zona este frumoasă şi are avantajul că nu este o zonă afectată de turismul de masă şi aglomeraţia similară cu cele din alte zone”, precizează Cătălin Câmpeanu.

    Glampingul oferă turiştilor atât posibilitatea unei vacanţe pline de relaxare, cât şi experienţa unor activităţi outdoor, punând la dispoziţie atât ghizi cât şi echipamentele sportive necesare.
    „Ne diferenţiem total faţă de alte complexuri de glamping, iar diferenţierea este dată şi de denumirea proiectului nostru, Green Camp Adventure Glamping. În locaţia noastră se regăsesc toate ingredientele pentru a avea o vacanţă diferită de mai multe zile, adică relaxare  vibe, răsfăţ culinar, dar şi posibilitatea să experimentezi diverse activităţi outdoor alături de o echipă de ghizi brevetaţi internaţional şi echipamente sportive de top”, adaugă antreprenorul.

    Green Camp are trei acţionari care au fiecare experienţa antreprenoriatului. Cătălin Câmpeanu a activat în domeniul publicitar şi de peste 10 ani lucrează în domeniul turismului de aventură, Adrian Gioancă este antreprenor în domeniul construcţiilor, iar Cristian Balan este specializat în management şi resurse umane.

    Glampingul are în prezent 13 corturi de două persoane şi cinci corturi unde pot dormi câte patru persoane, capacitatea maximă fiind de 44 de locuri, dar dorinţa antreprenorilor este să ajungă la 80 de locuri. Fiecare cort are o terasă proprie mobilată cu şezlonguri şi masă de terasă, potrivită pentru a păstra distanţa fizică atât de necesară în această perioadă.
    Preţul unui cort de două persoane în perioada 1 iulie – 31 august ajunge la 219 lei pe noapte în timpul săptămânii şi 249 lei în weekend, pe când unul de patru persoane ajunge la aproape 350 lei/ noapte în timpul săptămânii şi circa 400 lei în weekend, iar în afara sezonului de vară preţurile corturilor sunt mai mici în funcţie de perioadă.

    Totodată, activităţile outdoor au preţuri cuprinse între 80 de lei şi 250 lei în funcţie de tipul de activitate, dar şi de alegerea cazării turiştilor, astfel că cei care au ales cazarea oferită de Green Camp au preţuri mai reduse la aceste activităţi faţă de cei care nu sunt cazaţi la corturile din glamping.

    Deşi este în al doilea an de funcţionare, glampingul are toate corturile rezervate în weekenduri până la finalul lunii august.
    „Pentru perioada de weekenduri avem un grad de ocupare de 100% până la finalul lunii august şi pentru cursul săptămânii de peste 70%. Cererile continuă să vină în număr mare. Anul 2020 este anul în care s-a vorbit în proporţie de 98% limba română la Green Camp”, spune Cătălin Câmpeanu precizând că anul trecut proporţia turiştilor străini a fost mai mare ca anul acesta dat fiind contextul COVID-19.

    Construcţia glampingului a început în anul 2018, iar pentru finanţarea unui astfel de proiect antreprenorii nu au apelat la niciun program de finanţare.
    „Un astfel de proiect se îmbunătăţeşte şi se transformă în fiecare an, deci nu există un număr fix de etape. Totul depinde de până unde vrei să aduci acest proiect”, răspunde Cătălin Câmpeanu, întrebat fiind de planurile de dezvoltare în ceea ce priveşte glampingul.
    Turiştii vin la Green Camp nu doar pentru cazarea inedită, ci şi pentru activităţile oferite pot avea experienţa raftingului pe râul Buzău, power rafting, caiac pe lacul Siriu, dar şi drumeţii.
    „Green Adventure înseamnă multă muncă, speranţă şi multe vise personale. Cel mai important aspect eu cred că este dat de faptul că prin intermediul programelor noastre, oamenii ies în cele mai autentice locuri naturale şi ajung să se îndrăgostească cu adevarat de natură. Ghizii noştri au o pregătire obţinută în urma participării la cursuri de ghidaj organizate în afara ţării şi pentru fiecare activitate din portofoliul nostru avem oameni instruiţi şi brevetaţi internaţional”, adaugă Cătălin Câmpeanu.

  • Mohammad Murad a redeschis celebrul complex Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din staţiunea Olimp. Cât te costă o vacanţă în septembrie

    Mohammad Murad a investit 40 de milioane de euro în Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din staţiunea Olimp

    Complexul ar urma să aibă 1.200 de camere şi 3.000 de locuri. În luna septembrie, preţul pentru o săptămână este de aproape 700 de euro cu o reducere de 40%
    Anul acesta îţi poţi face vacanţa pe litoralul românesc deoarece apar tot mai multe oferte unde te poţi caza. O opţiune ar putea fi celebrul lanţ de hoteluri Amfiteatru, Panoramic, Belvedere din staţiunea Olimp.

    Omul de afaceri libanez, Mohammad Murad a cumpărat acum doi ani complexul hotelier iar anul acesta vrea să îl deschidă.  El a transformat hotelurile din epoca de aur într-un complex de 4*.

    Murad a investit în afacerea lui 40 de milioane de euro. Complexul ar urma să aibă 1.200 de camere şi 3.000 de locuri. Trebuie să ştii că o săptămână de vacanţă în luna septembrie te-ar costa aproximativ 700 de euro, cu o reducere de 40%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie din portofoliul Edenred lansează prima platformă de rezervări turistice care acceptă plata cu orice card de vouchere de vacanţă

    BenefitOnline lansează BenefitBooking.ro, prima platformă de rezervări turistice care acceptă plata cu orice card de vouchere de vacanţă pentru toate cele 13.500 de unităţi de cazare listate. În premieră, prin BenefitBooking.ro, turiştii pot cumpăra vacanţe în România inclusiv la hotelurile şi pensiunile care altfel nu acceptă plata cu vouchere de vacanţă în mod direct la locaţie.

    Platforma digitală poate fi accesată de toţi beneficiarii de carduri de vouchere de vacanţă, de la toţi emitenţii din România. Pentru a avea acces în platforma de rezervări turistice, utilizatorii nu trebuie să primească neapărat beneficii flexibile prin BenefitOnline, BenefitBooking.ro fiind un produs de sine stătător.

    „Beneficiarii de carduri de vouchere de vacanţă plătesc cu acestea direct în platformă vacanţele rezervate, iar BenefitBooking.ro, prin agenţia proprie de turism, achită, mai departe, unităţilor hoteliere, generându-le, astfel, venituri suplimentare”, explică Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro. 

    Turiştii care cumpără vacanţe prin intermediul BenefitBooking.ro au acces la peste 13.500 de unităţi de cazare în România listate pe cea mai mare platformă de rezervări online din lume, Booking.com.

    În prezent, aproximativ 800.000 angajaţi români primesc vouchere de vacanţă de la angajatori, atât din mediul privat, cât şi de stat. Voucherele de vacanţă sunt deductibile şi scutite de taxe şi impozite patronale, în limita a 6 salarii de bază minime brute pentru fiecare angajat, şi pot fi acordate de companii care au înregistrat profit sau venit în anul financiar anterior. În ceea ce priveşte personalul plătit din fonduri publice, acesta primeşte anual vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare angajat.  

    Începând cu 30 martie 2020, ca măsură de prevenţie în contextul pandemiei de COVID-19, voucherele de vacanţă pot fi emise exclusiv pe suport electronic (card), potrivit OUG Nr. 35/2020.

     

  • O agenţie locală specializată în vacanţe exotice îşi extinde portofoliul şi include în ofertă destinaţii din Europa

    Ca răspuns la scăderea cererii din industria turistică pe fondul răspândirii pandemiei de coronavirus, jucătorii din domeniu caută să se reinventeze pentru a încuraja clienţii să plece din nou în vacanţă. Una dintre soluţiile găsite de reprezentanţii Eturia, agenţie specializată pe vacanţe exotice, a fost lărgirea portofoliului prin includerea în oferta de destinaţii şi ţări europene, sejururile în Europa fiind disponibile până acum la cerere, doar clienţilor fideli. Astfel, agenţia va avea de acum în oferă destinaţii din Grecia, Cipru, Elveţia, Islanda, Italia sau Sudul Franţei.

    Potrivit reprezentanţilor Eturia, în topul preferinţelor clienţilor companiei se află în continuare grupurile cu tour-leader Eturia, pachete care au totul inclus (de la zborurile până la destinaţie şi zboruri interne cu taxele de aeroport incluse, cazări selecţionate şi mesele specificate în program şi până la ghizi locali, excursii, taxe de acces la obiective, transferuri, chiar şi bacşişurile şoferilor şi ghizilor). Agenţia a decis şi să limiteze numărul maxim de participanţi, astfel încât să poată fi respectată distanţa socială.

    „Ne gândim la siguranţa tuturor, asigurarea medicală, una dintre cele mai complexe de pe piaţă, este inclusă implicit în toate pachetele noastre şi acoperă îmbolnavirea de COVID-19 înainte sau în timpul călătoriei. Iar, pentru a reduce la minimum orice risc în grupurile noastre, acestea vor avea un numar redus de turişti – vom închide grupurile la 12, 14 sau 16 persoane, în funcţie de specificul circuitului şi destinaţiei. Mai mult, în acest timp de vacanţe, vom folosi sisteme audio guide, pentru ca persoanele din grup să nu fie nevoite să stea aproape de ghidul local pentru a auzi informaţia şi să se poată păstra distanţarea socială,” a spus Ana Maria Gherasim, sales manager Eturia. 

  • Eurostat: 54% dintre români nu şi-au permis o vacanţă în 2019

    54% dintre români nu şi-au permis în 2019 să îşi cumpere o vacanţă, număr aproape dublu faţă de cel înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de 29%, arată o statistică publicată luni de Eurostat.

    Potrivit Eurostat, în 2019, 29% din rezidenţii statelor membre ale Uniunii Europene de peste 16 ani nu şi-au permis să plătească pentru o vacanţă anuală departe de casă.

    Procentul este în scădere faţă de 2010, când 39% dintre europeni nu îţi permiteau o vacanţă pe an.

    Cel mai mare procent se înregistrează în România, unde 54% dintre cetăţeni nu şi-au permis în 2019 o vacanţă. Românii sunt urmaţi în clasament de greci (49%), croaţi (48%), ciprioţi (45%) şi italieni (44%).

    La polul opus se găsesc suedezii, din care doar 10% nu şi-au permis o vacanţă, danezii şi luxemburghezii (11%), finlandezii (12%), germanii şi austriecii (13%).