BusinessMagazin

Tag: ue

  • Consiliul UE convoacă o reuniune de urgenţă pe tema crizei energetice

    “Preşedinţia cehă a Consiliului UE va convoca o reuniune urgentă a miniştrilor Energiei pentru a discuta despre măsuri de urgenţă specifice pentru abordarea crizei energetice”, a declarat vineri premierul Cehiei, Petr Fiala, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Decizia Preşedinţiei Consiliului UE a fost acceptată de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi intervine în contextul eforturilor Uniunii Europene de reducere a dependenţei de petrolul şi gazul din Rusia, potrivit cotidianului Le Monde.

  • Secetă în Europa: 64% din teritoriu se află sub avertizare sau alertă

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pe 47 % din teritoriul UE încă se îndeplinesc condiţii de avertizări meteo, ceea ce înseamnă că precipitaţiile au fost mai mici decât de obicei, iar umiditatea solului este deficitară, iar 17 % din UE este în stare de alertă, ceea ce înseamnă că şi vegetaţia şi culturile prezintă efectele negative ale secetei.

    „Cumulativ, 64% din Europa se află sub avertizare sau alertă, ceea ce contribuie, de asemenea, la extinderea pe scară largă a zonelor aflate în pericol de incendiu, în întreaga UE”, arată Comisia Europeană.

    Stresul cauzat de lipsa apei şi de căldură accentuează perspectivele negative privind randamentul culturilor de vară.

    CE susţine că previziunile actuale privind randamentul la nivelul UE pentru porumbul boabe, boabele de soia şi floarea-soarelui sunt următoarele: cu 16 %, 15 % şi 12 % sub media pe 5 ani.

    „Deficitul grav de precipitaţii a afectat aproape toate râurile din întreaga Europă, cu un impact negativ asupra sectorului energetic, atât asupra hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire ale altor tipuri de centrale electrice, precum şi asupra transportului fluvial. Mai multe state membre ale UE au luat măsuri de restricţionare a aprovizionării cu apă, deoarece aprovizionarea cu apă încă poate fi compromisă în săptămânile următoare”, se arată în comunicat.

    Conform acestuia, până în noiembrie 2022, în regiunea euro-mediteraneeană de vest este probabil ca vremea să fie mai caldă şi mai uscată decât de obicei. În ultimele zile, precipitaţiile au atenuat condiţiile de secetă în unele regiuni ale Europei, dar au adus noi provocări deoarece, în unele zone, s-au manifestat sub forma unor furtuni severe.

    „Potrivit experţilor JRC, seceta actuală pare să fie în continuare cea mai gravă din ultimii cel puţin 500 de ani. Datele finale de la sfârşitul sezonului vor confirma această evaluare preliminară”, arată CE.

  • Premierul Estoniei vrea ca ruşii să nu mai poată călători în UE

    Statele baltice Estonia şi Letonia au înăsprit deja regulile de intrare, iar Finlanda are în vedere propuneri similare. Însă Germania şi Comisia Europeană resping îngheţarea generală a vizelor turistice ruseşti.

    „Europa a interzis călătoriile aeriene dinspre Rusia către Europa. Acest lucru înseamnă că singura modalitate prin care ruşii pot ajunge în Europa este prin doar trei ţări – Finlanda, Estonia şi Letonia. Aşadar, nu este foarte corect ca toate celelalte ţări din Schengen să elibereze aceste vize, dar noi trei să purtăm de fapt povara”, a declarat Kallas, potrivit The Guardian.

    Kallas a spus că reacţiile ostile ale Kremlinului la dezbaterile privind restricţiile de călătorie au arătat că o interdicţie de intrare pentru cetăţenii ruşi ar putea fi un instrument eficient pentru a completa alte sancţiuni.

    În replică, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a numit-o pe Kaja Kallas „nazistă”.

    Cu o zi mai devreme, premierul finlandez Sanna Marin a declarat într-un interviu televizat că „nu este corect ca, în timp ce Rusia duce un război agresiv, brutal, de agresiune în Europa, ruşii să poată duce o viaţă normală, să călătorească în Europa, să fie turişti”.

  • Preşedinţia Consiliului UE vrea o dezbatere despre retragerea vizelor pentru ruşi/Comisia Europeană, reticentă

    “Interzicerea totală a acordării vizelor pentru cetăţenii ruşi de către toate statele membre UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficientă contra Rusiei. În această perioadă a agresiunii ruse, pe care Kremlinul nu încetează să o intensifice, nu mai poate fi un turism de rutină pentru cetăţenii ruşi”, a declarat vineri, conform cotidianului Le Monde, Jan Lipavsky, ministrul de Externe al Cehiei, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

    Tema va fi discutată de miniştrii de Externe din ţările UE cu ocazia unei reuniuni informale care se va desfăşura pe 31 august la Praga.

    Preşedinţia cehă a Consiliului UE va trebui să îl convingă pe Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, să formuleze o propunere formală pentru sancţiuni de acest fel. Comisia Europeană formulează propunerile privind acte legislative, care trebuie aprobate de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene. Însă Comisia Europeană este reticentă în legătură cu generalizarea interdicţiilor de călătorie pentru cetăţenii ruşi, insistând pentru protejarea disidenţilor, jurnaliştilor şi a familiilor.

    Uniunea Europeană a impus, din cauza invaziei ruse în Ucraina, sancţiuni economice şi comerciale masive împotriva Rusiei. În plus, unii oficiali ruşi au interdicţii de călătorie, iar companiile aeriene ruse nu pot efectua zboruri în spaţiul comunitar.

  • Olaf Scholz propune construirea unei conducte de gaz între Portugalia şi Europa Centrală

    “Eu sunt foarte interesat de o conductă de gaze de care în prezent, din păcate, ducem lipsă. Este vorba de o conductă pe care ar fi trebuit deja să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa, spre Europa Centrală”, a declarat Olaf Scholz, citat de revista Bild.

    Cancelarul Germaniei a precizat că a iniţiat deja demersuri la nivel european pentru lansarea proiectului. “Această conductă ar contribui foarte mult acum la relaxarea situaţiei şi la detensionare. De aceea, am pledat pentru acest proiect în discuţiile cu colegii mei din Spania şi Portugalia, dar şi cu preşedintele Franţei şi preşedintele Comisiei Europene”, a subliniat Olaf Scholz.

    Proiectul gazoductului MidCat, între Spania şi Franţa, a fost abandonat în urmă cu câţiva ani, în contextul în care ţările europene au preferat să achiziţioneze gaz din Rusia, la preţuri mai mici. Însă, în contextul invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană vrea să reducă dependenţa de gazul rusesc.

  • Polonia intensifică tonul contra UE şi ameninţă cu demiterea Ursulei von der Leyen

    Guvernul conservator de la Varşovia a avertizat, marţi, că şi-ar putea intensifica retorica în disputele pe tema statului de drept şi a fondurilor comunitare cu Uniunea Europeană şi ar putea încerca demiterea prin moţiune a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Guvernul de la Varşovia avertizează că va reacţiona ferm dacă nu primeşte aprobarea Comisiei Europene pentru virarea fondurilor de 35 de miliarde de euro, prin Planul de Relansare şi Rezilienţă. Comisia Europeană a aprobat în iunie planul Poloniei, dar condiţionează furnizarea fondurilor de reformele din sistemul judiciar.

    “Dacă reprezentanţii Comisiei Europene ne vor împinge la zid, nu vom avea altă soluţie decât să scoatem toate armele de care dispunem şi să ripostăm simetric”, a declarat marţi Krzysztof Sobolewski, secretarul general al formaţiunii de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), conform cotidianului The Guardian. Politicianul polonez a sugerat că ar putea construi o alianţă în Parlamentul European pentru a depune o moţiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen.

    “Noi am manifestat cea mai mare bunăvoinţă, dar concesiile pe care le-am făcut nu au produs niciun rezultat. Nu avem niciun motiv să ne îndeplinim obligaţiile”, a declarat anterior Jarosław Kaczyński, liderul formaţiunii politice.

  • Compania rusă Transneft spune că Ucraina a oprit fluxurile de petrol către Europa

    Ucraina a suspendat fluxurile de petrol rusesc către sudul Europei începând cu 4 august, în condiţiile în care din cauza sancţiunilor occidentale nu a primit taxe de tranzit de la Moscova, a declarat marţi compania Transneft, care administrează conductele, scrie Reuters.

    Transneft a declarat că a efectuat plăţi pentru tranzitul de petrol din august către operatorul de conducte ucrainean Ukrtransnafta pe 22 iulie, dar banii au fost trimişi înapoi pe 28 iulie.

    Gazprombank, care s-a ocupat de plată, a declarat că banii au fost returnaţi din cauza restricţiilor Uniunii Europene, a precizat Transneft într-o declaraţie.

    În mod normal, Rusia livrează aproximativ 250.000 de barili pe zi (bpd) prin partea sudică a conductei Druzhba către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.

    MOL şi Unipetrol din Ungaria şi Unipetrol, controlată de PKN Orlen, sunt principalii cumpărători de petrol prin această rută, în timp ce Lukoil, Rosneft şi Tatneft din Rusia sunt principalii furnizori de petrol.

    MOL, PKN Orlen şi Ukrtransnafta nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii ale Reuters.

    Rusia a redus deja fluxurile de gaze către mai mulţi membri ai UE, invocând probleme legate de întreţinerea turbinelor la conducta Nord Stream 1, precum şi sancţiuni împotriva unor cumpărători pe care Moscova îi descrie ca fiind “neprietenoşi”.

  • Aproape jumătate din ţările UE sunt afectate de secetă

    Vremea călduroasă şi seceta prelungită au produs pagube importante în ţările UE. Acestea se confruntă cu recolte care se usucă, cu scăderea producţiei de energie şi cu secarea rezervelor de apă, în timp ce războiul din Ucraina determină o creştere a preţurilor la alimente şi energie.

    Aproape jumătate din teritoriul Uniunii Europene se află în prezent sub avertizare de secetă sau sub un nivel de „alertă” mai sever, ceea ce afectează agricultura, producţia de energie şi aprovizionarea cu apă, a confirmat Comisia Europeană, potrivit Sky News.

    De la Franţa, în vest, şi până în România, în est, din Germania până în Grecia, o lipsă „extinsă şi persistentă” de precipitaţii, combinată cu valurile de căldură, au provocat o secetă care se agravează.

    Noile date ale Observatorului European al Secetei (EDO) arată că aproximativ 45% din teritoriul blocului comunitar se află în condiţii de „avertizare”, pe două dintre cele trei categorii de secetă. De asemenea, 15% din teritoriu a trecut în cea mai severă stare de „alertă”, ceea ce înseamnă că plantele şi culturile sunt grav afectate.

    Cifrele arată puţine îmbunătăţiri faţă de perioada precedentă de 10 zile, în care 46% din terenuri se aflau la nivelul de „avertizare”, cu solul uscat, şi 13% în teritoriul de „alertă”.

    Previziunile de vreme uscată pentru multe ţări în lunile august şi septembrie „adaugă îngrijorare la situaţia deja foarte critică şi, dacă se confirmă, vor exacerba gravitatea secetei şi impactul asupra agriculturii, energiei şi aprovizionării cu apă”, a avertizat EDO în iulie.

  • China a convocat ambasadorii G7 şi UE în contextul tensiunilor din Taiwan /Blinken face apel la calm

    Administraţia de la Beijing i-a convocat, joi, pe ambasadorii naţiunilor din cadrul Grupului G7 şi pe reprezentantul Uniunii Europene, pentru a le transmite note de protest, iar secretarul de Stat american, Antony Blinken, a lansat un apel la calm, cerând Chinei să nu amplifice tensiunile în Taiwan.

    Surse politice citate de agenţia AGI şi de cotidianul La Repubblica au declarat că ambasadorii statelor din Grupul G7 şi reprezentantul UE au fost convocaţi la Ministerul de Externe de la Beijing. “Le-au fost înmânate note de protest ca reacţie la comunicatul G7 despre Taiwan”, a afirmat un oficial italian, sub protecţia anonimatului.

    În contextul crizei generate de vizita la Taipei efectuată de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, Antony Blinken, secretarul de Stat american, a lansat un apel la calm din Phnom Penh, Cambodgia, unde a participat la reuniunea SUA-Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).

    “Multe ţări din lume cred că escaladarea crizei nu ajută la nimic şi poate avea consecinţe neintenţionate, care nu servesc nimănui, nici statelor membre ASEAN, nici Chinei. Noi am luat legătura cu omologii noştri din China în ultimele zile pentru a transmite acest mesaj. Menţinerea stabilităţii este în interesul tuturor ţărilor din regiune. Statele Unite continuă să aibă interesul păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan. Ne opunem oricăror eforturi unilaterale de modificare a statutului, mai ales prin forţă”, a afirmat Blinken, citat de CNN.

    Secretarul de Stat american a subliniat că Washingtonul “menţine angajamentul faţă de politica «o singură Chină», ghidată de Legea Relaţiilor cu Taiwanul din 1979, de Actele Comune SUA-China şi de Cele Şase Garanţii. Şi vreau să subliniez că nu s-a schimbat nimic în poziţia noastră, sper că Beijingul nu va produce o criză şi nu va căuta un pretext pentru intensificarea activităţilor militare agresive”, a insistat Blinken.

    Beijingul a denunţat poziţia Grupului G7 faţă de criza din Taiwan. “Statele Unite au cauzat problemele, au generat criza şi continuă să amplifice tensiunile. Vizita lui Pelosi la Taipei nu a fost pentru apărarea democraţiei şi a libertăţii, ci pentru a lansa o provocare şi a încălca suveranitatea şi integritatea Chinei”, a declarat joi Wang Yi, ministrul chinez de Externe. “Comunicatul miniştrilor de Externe din G7 confundă lucrurile, lansând acuzaţii grave la adresa măsurilor rezonabile şi legale aplicate de China pentru protejarea suveranităţii şi integrităţii”, a subliniat Wang Yi, potrivit postului CGTN.

    Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) a îndemnat, miercuri, China să nu utilizeze vizita în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezenţanţilor, Nancy Pelosi, ca “pretext” pentru lansarea de exerciţii militare “agresive”.

    Armata chineză a lansat joi dimineaţă cele mai ample exerciţii militare în jurul Taiwanului, ca reacţie la vizita la Taipei a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Manevrele militare aeriene şi maritime cu muniţie reală se derulează inclusiv în apele teritoriale ale Taiwanului. Armata chineză a lansat numeroase rachete în apele teritoriale taiwaneze, iar cinci rachete au căzut în zona economică exclusivă a Japoniei. Cel puţin 22 de avioane de vânătoare chineze au pătruns scurt timp în zona de identificare aeriană a Taiwanului.

  • Ţările UE ajung la un acord privind reducerea consumului de gaze în această iarnă

    Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters,

    “Aceasta nu a fost o misiune imposibilă! Miniştrii au ajuns la un acord politic privind reducerea cererii de gaze în perspectiva iernii care urmează”, a scris într-un tweet Republica Cehă, care deţine preşedinţia rotativă a UE.

    Ţările UE ajung la un acord privind reducerile de urgenţă ale gazelor pentru această iarnă

    Europa se confruntă cu o presiune sporită a gazelor începând de miercuri, când compania rusă Gazprom a anunţat că va reduce fluxurile prin conducta Nord Stream 1 către Germania la o cincime din capacitate.

    În condiţiile în care o duzină de ţări din UE se confruntă deja cu o reducere a livrărilor ruseşti, Bruxelles-ul îndeamnă statele membre să se pregătească economisind gazul şi stocându-l pentru iarnă, de teamă că Rusia va întrerupe complet fluxurile ca represalii la sancţiunile occidentale din cauza războiului cu Ucraina.

    Miniştrii Energiei au aprobat o propunere prin care toate ţările UE să reducă în mod voluntar consumul de gaz cu 15% în perioada august-martie. Reducerile ar putea deveni obligatorii în cazul unei urgenţe în materie de aprovizionare, dar ţările au convenit să scutească numeroase ţări şi industrii, după ce unele guverne s-au opus propunerii iniţiale a UE de a impune o reducere obligatorie de 15% pentru fiecare ţară. citiţi mai departe.

    Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că acordul îi va arăta preşedintelui rus Vladimir Putin că Europa rămâne unită în faţa ultimelor reduceri de gaze impuse de Moscova.