BusinessMagazin

Tag: turism

  • Mohammad Murad, Phoenicia Hotels: Văd un sezon mai slab în 2022 pe litoral, cererea este în scădere cu 10%. Se simte că oamenii nu mai au bani, că plătesc mai mult la facturi

    ♦ Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Năvodari el deţine complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi.

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că a deschis hotelurile de pe litoralul românesc, dar sunt mai puţine rezervări faţă de anul trecut până în prezent şi vede un sezon mai slab.

    „Am deschis hotelurile de la mare, dar cererea este mai mică pentru vacanţe faţă de anul trecut. Se simte că oamenii au mai puţini bani, că plătesc mai mult la facturi, la tot ce s-a scumpit. Pe fondul războiului din Ucraina şi al scumpirilor în general văd un sezon mai slab anul acesta faţă de anul trecut, cerere în scădere cu 10%“, a de­clarat Mohammad Murad pentru ZF.

    Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Nă­vodari el contro­lea­ză complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro. În nordul litoralului, Murad mai con­tro­lează hotelul de cinci stele Phoenicia Luxury din Mamaia, deschis în 2013 în urma unei investiţii de aproximativ 5 milioane de euro. El mai deţine şi hotelurile Perla Majestic, Majestic Olimp, Majestic Jupiter pe litoral.

    Tarifele unităţilor de cazare din Mamaia Nord le concurează şi chiar depăşesc pe cele din staţiunile din Grecia, Turcia.

    Recent, Alin Burcea, pro­prie­tarul agenţiei de turism Paralela 45, spunea că la începutul acestui an se observă o tendinţă de scă­dere a cererii pentru litoralul românesc.

    Scăderile se situează între 50%-60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut iar unul din motivele pentru care oamenii nu  mai optează într-un număr atât de mare să îşi petreacă vacanţele pe litoral este creşterea preţurilor de cazare, declara antreprenorul.

    O vacanţă în complexul Phoenicia Holiday Resort  din Mamaia Nord în perioada 14-21 iulie costă peste 1.600 de euro pentru doi adulţi, într-un apartament cu half board (două mese incluse) şi aproape 2.000 de euro cu all-inclusive, arată datele de pe site-ul complexului hotelier. 

    În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lan?ului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.

    „Aproape am finalizat renovarea hotelului Craiova din Olimp, reclasificat la 4 stele şi care are capacitate de 400 de camere. Nu îl vom deschide pentru că nu avem personal. Am depus actele pentru aducerea de angajaţi din Asia la acest hotel“, a spus el.

    Cu toate provocările din turism, omul de afaceri are în plan investiţii de zeci de milioane de euro, într-un centru  de conferinţe pe Valea Doftanei.

    „Suntem în faza de proiect pentru centrul de conferinţe, care va avea aproape 1000 de locuri. Îl construim pe Valea Doftanei, aşteptăm autorizaţiile pentru a demara construcţia. La mare nu am în plan anul acesta investiţii mari“, a spus el. Omul de afaceri declara că este nevoie de un astfel de centru de conferinţe la munte.

    La începutul anului, antreprenorul declara că pandemia poate să devină o oportunitate, că are finanţare de la bănci. Mohammad Murad, unul din cei mai mari investitori în turism de pe piaţa locală, a venit în România în 1982 să studieze medicina şi a ajuns să fie după 30 de ani unul dintre cei mai  mari hotelieri din ţară.

    Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

     

  • Companiile din industria ospitalităţii şi turism sunt îngrijorate de posibilele modificări fiscale

    Organizatia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti.

    După o criză fără precedent, cauzată de pandemie, care a însemnat 2 ani de colaps financiar şi îngenungcherea industriei ospitaltiăţii, afacerile din domeniu abia au început să intre pe o pantă de revenire şi au nevoie de predictibilitate şi stabilitate, arată organizaţia într-un comunicat. „Înţelegem necesitatea îmbunătăţirii măsurilor fiscale şi credem în eficientizarea colectării taxelor ca măsură principală, dar făcute în ideea de a nu opri creşterea economică, în contextul recesiunii globale care se resimte puternic”.

    Companiile cu capital romanesc nu dispun de o capitalizare suficientă pentru a evolua pozitiv în contextul actual, astfel că avem nevoie de un dialog deschis imediat pornind de la o serie de premise, printre care faptul că industria ospitalităţii este încă în reconstrucţie după doi ani de pandemie şi creşterile de preţuri cu care s-a confruntat în ultimele două luni, precum şi deficitul de personal fără precedent, care ameninţă dezvoltarea afacerilor cel puţin la fel de mult precum recesiunea economică. „Înţelegem că proiectul impozitului specific poate nu are forma ideală, însă avem toată deschiderea şi ne dorim să contribuim la rescrierea proiectului, astfel încât să fie coerent şi de bun august, dar nu putem accepta eliminarea lui completă, fără un dialog prealabil. Fundamentul porneşte de la nevoia acerbă de debirocratizare, avem nevoie de un flux administrativ şi de o birocraţie înlesnită pentru a încuraja mediul economic şi pentru a creşte randamentul bugetelui de stat. Eliminarea acestui impozit pe nepusă masă, va însemna pentru cel puţin 50% din afacerile din domeniu falimentul”, arată organizaţia.

    Un comunicat asemănător a transmis Alianţa pentru Turism, care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modificările fiscale anunţate în spaţiul public în ultima săptămână, în special modificarea legată de eliminarea impozitului specific, şi solicită o consultare în prealabil cu organizaţiile reprezentante ale mediului privat.

     

  • Antreprenori locali. Familia Timiş are în plan investiţii de 50 mil. lei în fabrica de mezeluri şi în turism. CrisTim aşteaptă venituri de 850 mil. lei în 2022, plus 12% faţă de anul precedent

    Grupul CrisTim, unul dintre cei mai mari producători de produse din carne din România după cifra de afaceri, controlat de Radu şi Cristina Timiş, investeşte în acest an 50 de milioane de lei în retehnologizarea fabricii de mezeluri din localitatea Filipeştii de Pădure din judeţul Prahova, în capacitatea de cazare a conacului Casa Timiş din localitatea Chiţorani din acelaşi judeţ şi în producţia de energie pentru autoconsum.

    „Cele mai importante proiecte de investiţii din acest an sunt finalizarea retehnologizării fabricii de mezeluri începută în 2021, finalizarea parcului fotovoltaic cu o capacitate de 3,6 MWh destinat autoconsumului şi finalizarea investiţiilor în spaţii de cazare în cadrul liniei de business Domeniile Casa Timiş“, au răspuns repre­zentanţii grupului CrisTim la solicitarea ZF trimisă în contextul întocmirii unei noi ediţii a catalogului Cei mai mari jucători din economie.

    Grupul CrisTim este format din companiile CrisTim Companie De Familie (distribuţia de produse din carne şi lapte), Impex Cristim, care reprezintă divizia de preparate şi reţeaua de magazine, Recunoştinţa Prodcom Impex, care administrează fabrica de mezeluri de la Filipeştii de Pădure, şi Eco-Ferm, care operează divizia de producţie şi procesare a laptelui, şi Casa Timiş, iar în 2021 a avut o cifră de afaceri consolidată de 760 mil. lei şi circa 2.600 de angajaţi.

     

  • Ce se întâmplă cu hotelurile Transilvania Investments de pe litoralul românesc. Radu Roşca, CEO: Sunt zeci de vizite făcute în teren şi mii de pagini de documente care au fost studiate

    * Transilvania Investments deţine 78,1% din THR Marea Neagră, cu 28 de hoteluri şi un total de 4.500 de camere şi 63,8% din Turism Felix, cu cinci hoteluri ** Pentru analiza companiilor hoteliere, societatea a angajat The Makers şi Winsedswiss

     

    Transilvania Investments (simbol bursier TRANSI), societate de investiţii care şi-a schimbat de curând denumirea din SIF Transilvania în urma unui proces de rebranding, a început şi un proces de analiză a activelor pe care le deţine în sectorul turistic pentru a stabili viitorul celor 33 de hoteluri şi al restaurantelor de pe litoralul românesc şi de la Băile Felix.

    „Este vorba de redefinirea întregii strategii pe care o avem pentru investiţiile în sectorul turistic, un domeniu care ocupă, actualmente, 35% din structura portofoliului companiei şi în care Transilvania Investments are active importante, fiind practic cel mai mare proprietar de hoteluri din Romania”, spune Radu Roşca, preşedinte executiv şi director general al Transilvania Investments, pentru ZF.

    Compania are plasamente active în companii din ramuri diverse ale industriei ospitalităţii, de la turism de business, leisure sau cel balnear. Două dintre cele mai importante deţineri ale sale în sectorul turistic sunt participaţia de 78,1% la THR Marea Neagră, companie cu 28 de hoteluri şi un total de 4.500 de camere, respectiv cea de 63,8% la Turism Felix, cu cinci hoteluri. Ambele companii sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.

    Preşedintele societăţii susţinea în cadrul unei ediţii ZF Live din luna martie că analiza ar urma să indice dacă vor investi direct în unele hoteluri, dacă vor fi branduite cu un brand propriu sau dacă vor fi puse sub umbrela altui brand. Acesta spunea că la finele anului 2022 se aşteaptă să se concretizeze o imagine de ansamblu a facilităţilor după care se vor lua decizii cu privire la modul de funcţionare în continuare.

    „Ne dorim să avem nişte repere mult mai clar definite privind fezabilitatea şi rentabilitatea acestor investiţii şi să creăm o sinergie între filialele noastre, care poate aduce automat o creştere a calităţii portofoliului şi a valorii sale de piaţă. Este unul din paşii foarte importanţi pe care ni i-am asumat odată cu noua identitate şi viziune de business pe care le-am adoptat”, spune Radu Roşca la solicitarea ZF.

    Anul 2021 a adus rezultate în creştere puternică pentru companiile hoteliere ale Transilvania Investments, în timp ce primele trei luni din 2022 au venit cu scăderi, determinate bineînţeles şi pe fondul sezonalităţii business-urilor.

    Turism Felix (simbol bursier TUFE), companie care administrează un complex turistic în staţiunea Băile Felix de lângă Oradea, a încheiat anul 2021 cu un profit net de 11,2 mil. lei, de peste 24 de ori mai mare faţă de rezultatul net din 2020, la afaceri de 82,2 mil. lei, în urcare cu 52,8% faţă de anul anterior.

    Compania hotelieră a încheiat primul trimestru din 2022 cu o pierdere netă de 4,3 mil. lei, majorată de la 944.000 de lei în primele trei luni din 2021, în contextul unor afaceri de 9,4 mil. lei, în scădere cu 0,8%, arată calculele realizate de ZF pe baza rapoartelor financiare publicate la BVB.

    Turism Felix are 156,2 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 73,76% de Transilvania Investments, în timp ce SIF Oltenia deţine 29,26% din capitalul social. Acţiunile TUFE se tranzacţionează în scădere cu 8,6% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 168.000 de lei, arată datele BVB.

    Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (simbol bursier EFO), companie care administrează 11 hoteluri de pe litoral şi mai multe restaurante, a încheiat anul 2021 cu un profit net de 3,43 mil. lei, în scădere cu 25,1% faţă de 2020, la venituri din exploatare de 50 mil. lei, plus 118,2%, adică de peste două ori mai mari.

    După ce şi-a dublat veniturile în 2021, în primul trimestru din 2022, THR Marea Neagră a raportat pierderi de 5,3 milioane de lei, de la pierderi de 4,7 milioane de lei în T1/2021, la venituri din exploatare de 83.600 de lei, cu 85,4% mai mici, potrivit calculelor ZF.

    Compania are 103,7 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 78,1% de Transilvania Investments. Acţiunile EFO înregistrează un avans de 12,7% în 2022, pe fondul unui rulaj de 3,1 mil. lei. În ultimele 12 luni, acestea au un avans de 37,1%, arată datele BVB.

    În strategia pentru anii 2020-2024, Transilvania Investments menţionează că „pentru sectorul de turism, ne-am propus ca în subportofoliul de filiale ce activează în cadrul sectorului de turism să producem o schimbare a modelelor de administrare şi de business. Se vor exploata sinergiile existente între filialele ce activează în cadrul acestui sector pentru activităţile de tipul management operaţional, resurse umane şi financiar, promovare (marketing şi booking), programe de loialitate integrate etc.”.

    Pentru analiză, Transilvania Investments a angajat două companii, The Makers şi Winsedswiss, consorţiu care, potrivit lui Radu Roşca, are expertiză în domeniul managementului hotelier şi consultanţei în domeniu, atât în zona strategiei, cât şi în experienţa practică. Societatea nu a dezvăluit valoarea contractului.

    În prezent, Transilvania Investments este în proces de finalizare a primului pas, care a presupus o analiză detaliată a tuturor activelor hoteliere pe care le deţine, dar şi a pieţei. În total, sunt trei etape prin care va trece.

    „Ne-am uitat la nivel macro dar şi micro, au fost analizate date venite de la fiecare hotel pe care îl deţinem. Sunt zeci de vizite făcute în teren şi mii de pagini de documente care au fost studiate pentru că fiecare hotel are propriile particularităţi legate nu doar de management şi evoluţia ca business de până acum, ci şi de contextul de piaţă şi potenţialul de creştere. Acum, aşteptăm concluziile în urma cărora vom trece la următoare etapă, care va însemna implementarea propriu-zisă a direcţiilor strategice pe care le definim”, afirmă Radu Roşca.

    Directorul general adaugă faptul că acestea sunt abordări pe termen mediu şi lung, dar că societatea are pentru prima dată la îndemână nişte date foarte clare şi toate deciziile luate vor avea la bază anumiţi indicatori cheie de performanţă pe care să-i atingă.

    „Un aspect extrem de important este faptul ca aceşti indicatori de performanta ne vor permite prioritizarea investiţiilor, unde, pe lângă viziunea pe termen mediu si lung, vom avea si capacitatea de analiză a termenului scurt/ imediat, generator rapid de ROI”, adaugă Radu Roşca.

    Cele mai mari deţineri ale Transilvania Investments la începutul acestui an în activul net erau BRD (24,2%), Banca Transilvania (12,7%), Turism Felix (7,3%), OMV Petrom (6,7%) şi THR Marea Neagră (5,6%), reprezentând în total 56,5% din portofoliul pe piaţa reglementată, potrivit unui raport publicat de societate la BVB.

    În 2021, Transilvania Investements a raportat un profit net de 99,8 mil. lei, în urcare cu circa 189% faţă de 2020, la venituri nete totale de 132,6 mil. lei, comparativ cu 51,9 mil. lei în anul anterior. Suma de 91,9 mil. lei din rezultatul total reprezintă câştig net din activele financiare evaluate la valoare justă prin contul de profit şi pierdere.

    Pentru primul trimestru din 2022, societatea a anunţat un profit net de 41,6 mil. lei, în creştere cu 103,8% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021, în contextul unor venituri din exploatare de 47,6 mil. lei, plus 87%, conform datelor din raportul trimestrial.

    Acţiunile TRANSI înregistrează o scădere de 18,84% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 15,1 mil. lei, conform datelor BVB.

     

  • Noua destinaţie obligatorie în turism: digitalizarea

    Multe hoteluri, pensiuni sau alte tipuri de unităţi de cazare sunt practic invizibile pe harta digitală a turismului. Reprezentanţii Hotel2Business (H2B) au propus o soluţie care să schimbe această situaţie şi, la doar câteva luni de la lansare, ţintesc expansiunea internaţională.

    Oamenii aceştia sunt dornici să cunoască România, familiile lor veneau pe vremuri în România, doar că la ora actuală, produsul românesc nefiind atât de bine marketat şi digitalizat, ei nu reuşesc să-l găsească şi să aibă acces la el. Plecăm pe aceste două pieţe ulterior tocmai prin prisma faptului că există dorinţă acolo. Avem o promovare foarte bună pe partea regală acolo în Marea Britanie – ni se face reclamă frumoasă că avem avem o ţară ce merită vizitată şi atunci este bine să profităm”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriela Florea, CEO al H2B, platformă născută în cadrul TravelFuse, business axat pe dezvoltarea de soluţii software pentru industria de turism, în urma unei investiţii iniţiale de 200.000 de euro. El se referă la faptul că şi-au propus să extindă serviciile platformei, începând de anul viitor, în Ungaria, Germania şi Marea Britanie.

    Lansată în octombrie 2022, platforma H2B a atras în doar câteva luni în jur de 350 de clienţi – 220 de hoteluri şi 130 de agenţii de turism, soluţia fiind foarte bine primită în ambele categorii de jucători de pe piaţa turismului. Printre cele peste 200 de unităţi de cazare care folosesc în prezent platforma H2B se numără nu doar hoteluri, ci şi foarte multe pensiuni şi conace. De asemenea, pe partea de agenţii de turism, H2B lucrează atât cu jucători mari precum Eximtur, Happy Tour şi Perfect Journey, Paradis, Vacanţe de Vis, cât şi cu agenţii mai mici din domeniu.

    Cum funcţionează însă, mai exact, platforma H2B pentru o unitate de cazare? „Ca să se regăsească în platforma H2B, un hotel are nevoie în primul rând de o conexiune la un channel manager. Un channel manager este acela care le oferă hotelierilor posibilitatea să-şi distribuie conţinutul nu doar către H2B, ci către tot ceea ce înseamnă furnizori şi platforme de vânzări online. Apoi, după ce îşi fac un cont, îşi pot încărca tipurile de camere şi facilităţi oferite, îşi încarcă pozele etc., totul din câteva clickuri. Contractul dintre hotelieri şi agenţia de turism este tot la un click distanţă, iar apoi hotelul este live pentru clienţi. De aici îşi creează mai departe conexiunile cu agenţiile de turism. Are posibilitatea să acorde disponibilitate şi tarife tuturor agenţiilor care sunt deja în sistem printr-un singur click sau poate să-şi selecteze partenerii în funcţie de preferinţe”, a explicat ea.

    În ceea ce priveşte agenţiile de turism, acestea nu trebuie decât să îşi facă un cont şi să introducă datele cu privire la companie – informaţii bancare şi licenţa de turism. „Se lucrează absolut legal. Atât agenţia de turism, cât şi hotelierul, îşi urcă documentele în baza cărora funcţionează iar apoi se fac căutările şi se afişează disponibilităţile şi rezervările.”

    Modelul de business al H2B presupune plata unui comision de 1% atât din partea unităţilor de cazare, cât şi a agenţiilor de turism. În viitor, platforma va avea şi o funcţionalitate de promovare pentru hotelieri, care va reprezenta o sursă de venit în plus. Până la finalul anului, echipa H2B şi-a propus să ajungă la venituri de 40.000 – 45.000 lei pe lună.

    „Ne bazăm foarte tare pe faptul că s-au ridicat restricţiile şi că oamenii au început să călătorească. La ora actuală se vinde de aproximativ 30.000 de lei pe zi ceea ce este o cifră frumoasă. Vrem ca până la finalul anului să ajungem undeva la 40.000 – 45.000 lei.

    Nu zic mai mult din simplul motiv că în turism există o sezonalitate şi partea aceea de extrasezon, eu vorbesc de o medie. Cifra aceasta este adevărat că a coincis şi cu 1 Mai şi cu partea de early booking care încă se practică pe diverse diverse zone. Dar avem şi luni precum septembrie şi octombrie când turismul în România este la un nivel mai scăzut şi atunci, dacă ne referim la o medie, ajungem undeva la 40.000 – 45.000 de lei pe lună”, a punctat Gabriela Florea. Tot pentru anul acesta, pe lânga partea de promovare pentru hoteluri, echipa H2B lucrează şi la dezvoltarea altor funcţionalităţi şi integrări. „Vom avea în vedere partea de dezvoltare pe diverse conexiuni de channel manager astfel încât să putem să accedem nu doar în România, ci şi, în viitor, pe hotelurile din afară. Şi, de asemenea, vo  m merge pe partea de webinarii care să se poată regăsi în platformă, cu funcţionalităţi ale sistemului de ofertare, de tarifare şi în egală măsură să le folosim pe post de training pentru agenţii şi pentru hoteluri.” Nu în ultimul rând, echipa H2B şi-a propus să atragă o investiţie cuprinsă între 250.000 şi 300.000 de euro la începutul anului viitor, sumă care va fi alocată în principal pentru dezvoltarea tehnică în continuare, dar şi pentru intrarea pe pieţe din străinătate. „Acum suntem în etapa de consolidare a companiei, urmând ca la începutul anului viitor să trecem la cea de-a doua etapă de investiţii – investiţii din afara companiei. Din calculele noastre, ar fi nevoie de aproximativ 250.000 – 300.000 de euro, bani care din start ar intra în tehnologie, pentru că asta facem: digitalizăm şi încercăm să automatizăm cât mai multe procese. Pe termen lung, ne ajută pentru a nu mai face investiţii iar şi iar. Lucrăm la ora actuală la partea de proiect pentru aceste investiţii şi adunăm date concrete din vânzările care se fac zi de zi, astfel încât să venim cu un portofoliu bine consolidat.”

    Start-up Boost

    Invitaţi: Alexandru Ardelean, chief project officer în cadrul International Cooling Systems şi Gabriel Blăniţă, director asociat, Colliers România şi mentor, InnovX-BCR

    Cum ajută un accelerator dezvoltarea unei companii?

    Alexandru Ardelean: „A fost o experienţă antrenantă şi captivantă. InnovX a reuşit să ne angreneze pe toţi, toată compania, într-o activitate de dezvoltare. Necesitatea implicării într-un program de genul acesta a venit din nevoia de scalare în primul rând, dar şi din a înţelege cum putem să ne dezvoltăm, să ne diferenţiem într-o piaţă atât de aglomerată cum este piaţa în care activăm şi de ce nu, să facem competiţia irelevantă. Cu toate că noi oferim soluţii premium şi inovative, în timpul acceleratorului am învăţat să fim mult mai atenţi, să descoperim care sunt principalele nevoi ale clienţilor noştri. Nu în ultimul rând, am putut colabora cu alte companii din alte domenii şi am putut vedea detalii din activitatea acestor companii şi am învăţat lucruri pe care începem şi noi să le aplicăm.”

    Gabriel Blăniţă: „Putem să-i împărţim cumva în două pe cei care vin în astfel de programe de accelerare cum este InnovX: sunt cei care sunt la prima experienţă de acest fel, la primul start-up, şi atunci ei caută mai degrabă o structură, un plan după care să îşi ghideze dezvoltarea start-up-ului, iar apoi a doua categorie – cei care caută mai degrabă clienţii şi experienţa de vânzare.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi: Mihai Năstase, fondator şi CEO, Cargo Buddy şi Florin Peţu, manager strategic, Cargo Buddy – aplicaţie mobilă pentru transport de marfă

    Ce e nou? Start-up-ul local a reuşit să îşi atingă obiectivele pentru primul an de funcţionare pe piaţă, ajungând la finalul anului trecut la 10.000 de conturi în aplicaţie (transportatori de marfă şi expeditori) şi la venituri de aproape un milion de euro. În prezent, echipa Cargo Buddy lucrează la a doua versiune a aplicaţiei, ce va fi lansată în luna iunie, şi se află totodată în discuţii pentru atragerea unei finanţări care să ajute start-up-ul să se extindă în afara ţării.

    Florin Peţu: „Anul trecut în septembrie am început discuţiile cu fondurile de investiţii, lucrurile au evoluat, iar în şase luni suntem în alt punct faţă de când am început discuţia. Iniţial ne uitam undeva la o sumă de 700.000 – 1.000.000 de euro, iar acum în funcţie de ce se va întâmpla în al doilea trimestru al anului acesta, vom vedea dacă ne dorim o investiţie mai mare pentru că ne uităm şi la internaţionalizare.“

    Mihai Năstase: „Am reuşit să atragem un număr de 10.000 de conturi de companii în aplicaţie, atât expeditorii cât şi transportatorii, într-un timp scurt datorită beneficiilor pe care le oferim pentru expeditori: eficientizarea timpului de transport — costurile sunt reduse pentru că în CargoBuddy este un sistem de licitaţie unde transportatorii licitează la mărfurile pe care le au de transportat. Mai mult de atât, prin Cargo Buddy toate documentele sunt digitale – expeditorii nu trebuie să mai piardă timpul cu completarea comenzilor de transport, scanarea, printarea, semnare şi ştampilarea. Prin Cargo Buddy totul este digital.“

    2. Invitat: Florin Grozea, fondatorul MOCAPP – soluţii digitale pentru influencer marketing

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în plin proces de a lua o rundă de investiţii în valoarea de circa 400.000 – 450.000 euro, sumă necesară pentru a intra pe piaţa din Marea Britanie cu cel mai nou produs al său: aplicaţia L!nk. Soluţia L!nk se adresează jucătorilor din e-commerce, ajutând magazinele online să descopere influencerii printre clienţii lor. Investiţia iniţială în dezvoltarea aplicaţiei L!nk se situează la 120.000 euro, aceasta fiind doar prima soluţie care se alătură platformei de influencer marketing MOCAPP, start-up-ul având în plan să construiască un portofoliu complex de produse digitale pentru industria de influencer marketing.

    „De acum încolo urmărim o nouă investiţie axată pe intrarea pe piaţa britanică. Avem alături de noi două fonduri de investiţii care au crezut din start în această nouă idee, în această nouă aplicaţie. Este vorba despre Roca X şi Netopia Ventures, dar lor li se vor alătura în această rundă, care se întâmplă acum în luna mai şi luna iunie, şi câţiva angel investors – deocamdată nu pot să dezvălui cine sunt – şi încă un fond de investiţii cu expunere europeană, astfel încât să avem finanţele necesare, puterea necesară de a ne duce într-o piaţă foarte concurenţială şi unde, aşa cum ştim, bugetele sunt cu totul altele, dar şi rezultatele vor fi pe măsură. Ne dorim să atragem undeva între 400.000 de euro şi 450.000 de euro, urmând ca în iarna care vine să facem o rundă mai mare, una europeană, care să fie de peste un milion de euro. Avem nevoie de aceşti 400.000 – 450.000 de euro pentru a sparge gheaţa în Marea Britanie şi apoi, dovedind că într-adevăr nu doar inovaţia tehnologică este ceva nou şi extraordinar, ci şi businessul în sine are tracţiune, o să mergem către fonduri de investiţii europene, de preferinţă britanice.

    “Start-up Pitch

    Invitat: Gabriela Florea, CEO al H2B

    Ce face? Dezvoltă platforma Hotel2Business (H2B) pentru digitalizarea relaţiei dintre hoteluri şi agenţii de turism.

    „Acum suntem în etapa de consolidare a companiei, urmând ca la începutul anului viitor să trecem la cea de-a doua etapă de investiţii – investiţii din afara companiei. Din calculele noastre, ar fi nevoie de aproximativ 250.000 – 300.000 de euro, bani care din start ar intra în tehnologie, pentru că asta facem: digitalizăm şi încercăm să automatizăm cât mai multe procese. Pe termen lung, ne ajută pentru a nu mai face investiţii iar şi iar. Lucrăm la ora actuală la partea de proiect pentru aceste investiţii şi adunăm date concrete din vânzările care se fac zi de zi, astfel încât să venim cu un portofoliu bine consolidat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • O călătorie într-una dintre destinaţiile de concediu preferate ale românilor. Ce activităţi mai puţin clasice poţi face aici, pe care cei mai mulţi dintre români nu ştiu că le pot face

    O vacanţă într-un singur loc, unde turiştii să primească la picioare tot ce au nevoie în materie de răsfăţuri culinare, bahice sau aromatice – poate fi deseori o descriere des întâlniTĂ pentru tot ce înseamnă turismul pe litoralul turcesc. Antalya poate fi însă destinaţia potrivită şi pentru aventurierii care nu fac din relaxare scopul suprem al unei vacanţe, ci din contră, sunt în căutarea adrenalinei la tot pasul.

    În regiunea Antalya se află oraşul cu acelaşi nume, unde centrul vechi este format din străduţe înguste şi pavate, care m-au făcut să îmi doresc să mă pierd în ele. Centrul Antalyei, numit Kaleiçi, este o carte de istorie, unde file din vremea romană, alături de pagini din civilizaţia otomană şi elemente ale lumii moderne formează un peisaj de neratat. Poarta împăratului Adrian, construită în anul 130 î.Hr. în onoarea lui Adrian care a vizitat Antalya, şi Turnul cu Ceas, construit în anul 1244 şi singurul care a rezistat până în zilele noastre dintre cele circa 80 de asfel de turnuri, reprezintă două dintre cele mai importante obiective turistice ale centrului vechi din Antalya.

    Partea istorică a oraşului se împleteşte armonios cu magazinele micilor comercianţi care le oferă turiştilor de la delicii turceşti şi suveniruri, până la la covoare, bijuterii şi obiecte realizate din piele. Însă obiectivele turistice cu notă istorică se întind pe toată suprafaţa regiunii. Demre, Myra şi Kekova sunt doar câteva exemple. Demre este o localitate pe malul Mării Mediterane, iar cel mai important obiectiv este mormântul Sfântului Nicolae. Totodată, Demre este oraşul antic Myra, casa Sfântului Nicolae din Myra, acolo unde turiştii pot vizita situri arheologice, fiind renumit pentru mormintele săpate în stâncă. Un alt obiectiv turistic din zonă este insula Kekova, unde se află ruinele străvechii Apollonia, din secolul V î.Hr., parţial aflate în apă, fiind numit oraşul scufundat de pe insula Kekova.

    Partea mai puţin cunoscută a Antalyei este însă cea care le oferă turiştilor adrenalină, unde pot opta pentru o serie de activităţi precum rafting, buggy cross, truck safari sau tiroliană peste râu. Turiştii ajung în Antalya de cele mai multe ori prin intermediul unei agenţii de turism, care vinde sejururi de cel puţin şapte zile unde cazarea, masa şi transportul sunt incluse, însă le oferă celor care îşi doresc şi posibilitatea de a face anumite activităţi precum cele menţionate, contra cost. Preţul unei zile dedicate activităţilor de acest tip se învârte în jurul sumei de 70 de euro, în care este inclus transportul de la hotel până la locul de plecare pe traseu, plus o masă, iar de toate acestea se va ocupa însăşi agenţia de turism. Buggy cross, truck safari şi rafting se fac, de obicei, în aceeaşi zi, fiind toate activităţile în aceeaşi zonă, iar distanţele dintre acestea sunt scurte.

    Din zona Belek şi până la locul primei activităţi, anume buggy cross, în zona Manavgat, se ajunge în circa o oră, poate chiar o oră şi jumătate. După drumul parcurs cu maşina, turiştii merg cu un camion timp de 15-20 de minute, pe poteci înguste, însă drumul neasfaltat nici nu reprezintă o problemă pentru că peisajul fură privirea oricărui călător. Ajunşi la locul de pornire în prima cursă, ne-am urcat, doi câte doi, în buggy-uri, de unde am început prima activitate. Pe drumuri şerpuite, pline de praf, dorinţa de a duce la capăt pedala de acceleraţie parcă primează, însă niciun turist nu este lăsat să meargă singur pe traseu, astfel că atât în faţă, cât şi în spatele buggy-urilor se află alte vehicule conduse de către organizatori, siguranţa fiind cel mai important lucru. Cu toate acestea, adrenalina tot se instalează încet încet, iar după un drum prin pădure şi un luminiş, cursa cu buggy-urile se încheie printr-o trecere uşoară în apa de mică adâncime a unui rău. În funcţie de perioada anului, apa poate să fie mai rece sau mai caldă, însă nici disconfortul unei ape reci de râu nu te face să îţi doreşti să închei cursa.

    Cu toate că la drum porneşte un şofer, pe parcurs, copilotul îi poate lua locul, ceea ce este şi recomandat, însă nici pe locul din dreapta nu există mai puţine dezavantaje, pentru că drumul este presărat cu peisaje deloc de neglijat. Un râu de culoarea Mării Mediterane şi munţii înalţi şi stâncoşi, alături de o vegetaţie bogată, sunt principalele imagini pe care le urmăreşti de-a lungul cursei, care durează în jur de 45 de minute. După un „duş” rece în apa râului, cursa cu buggy-urile se încheie şi începe truck safariul, din acelaşi loc de start în care a pornit cursa iniţială. Truck safariul urmăreşte acelaşi drum, însă experienţa este diferită. Într-un astfel de camion, special amenajat pentru tipul acesta de curse, se vor putea aşeza mai mulţi turişti, circa 10-12. Faţă de buggy-cross, camionul este condus de cineva din echipa organizatoare, care, având experienţă, va putea să meargă cu o viteză mai mare, astfel, cursa se va simţi diferit faţă de prima.

    Urmând acelaşi drum, sfârşitul cursei se încheie la râu, după circa 30 de minute, unde turiştii au parte iar de un „duş”. După cele două curse, încă încărcaţi de adrenalină, am ajuns la tiroliană – aceasta însăşi o aventură, mai ales că în unele locuri traversează râul. Experienţa nu se încheie însă aici, aşa că ne-am întors la locul în care ne-a lăsat maşina cu care am venit de la hotel, de unde am pornit către startul cursei de rafting. Distanţele între activităţi sunt de doar câţiva kilometri, toate aflându-se în aceeaşi zonă şi anume Manavgat, care are atât munţi, cât şi un râu potrivit pentru rafting. La locul de pornire în ultima cursă, anume rafting, turiştii se vor echipa cu vâsle, costume de neopren, căşti şi veste de salvare.

    După un scurt instructaj, ne-am urcat într-o barcă de circa opt persoane şi am pornit încet pe râul Beşkonak. În funcţie de perioada anului, râul poate să fie mai liniştit, astfel că incidente precum căderea din barcă să nu se întâmple însă, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, în barcă, turiştii sunt însoţiţi de personal specializat. Plimbarea cu barca pe râu e presărată cu momente mai liniştite, dar şi cu zone în care apa este învolburată, aşa cum am văzut în multe filme de aventură. Mai mult, pe parcursul acestei curse, turiştii se vor întâlni cu alte bărci, iar obiceiul este să incluzi în expediţie şi o „bătaie” cu apă. 

    Pe drumul parcurs de barcă, în jur de 30 – 45 de minute, pe malurile acestuia se pot zări turişti care şi-au instalat corturi, diverse terase, dar şi persoane care traversează râul cu tiroliana. Peisajul nu este de neglijat, împletindu-se perfect cu experienţa cursei de rafting. După câţiva kilometri parcurşi pe râu, barca ajunge la linia de sosire, unde ne-am dezechipat de costumele ude, iar acela este momentul şi când oboseala ia locul adrenalinei. Experienţele şi imaginile vor rămâne însă, înlocuindu-le pe cele legate de complexurile all-inclusive cu care am asociat mai mereu Antalya.

    Pe drumuri şerpuite, pline de praf, dorinţa de a duce la capăt pedala de acceleraţie parcă primează, însă niciun turist nu este lăsat să meargă singur pe traseu, astfel că atât în faţă, cât şi în spatele buggy-urilor se află alte vehicule conduse de către organizatori. 70 de euro preţul unei zile dedicate activităţilor pline de adrenalină pe care le poţi face în Antalya

  • Întrebarea săptămânii: Câţi bani vrei să cheltui în concediu vara asta?

    După doi ani în care turismul a fost suspendat, Japonia anunţă că îşi redeschide parţial graniţele şi reporneşte una dintre cele mai afectate industrii în urma apariţiei pandemiei. Doar pentru grupuri organizate şi doar pentru anumite naţionalităţi. Alte ţări de pe continent, precum Indonezia, Malaysia sau Filipine, au suspendat, în primăvara aceasta, majoritatea restricţiilor, ca urmare a scăderii ritmului de infectări cu SARS-CoV-2. Repornirea turismului în Asia-Pacific vine ca o gură de aer proaspăt pentru economiile din regiune, Asia fiind cel mai afectat continent la nivelul industriei, cu scăderi de 94% în 2021, comparativ cu media mondială, de 71%. În ciuda inflaţiei care a atins recent niveluri record, românii îşi păstrează încă apetitul pentru călătorii, Compania Naţională „Aeroporturi Bucureşti” anunţând o revenire a traficului aerian în primele patru luni ani ale anului curent la niveluri apropiate de cele prepandemie. Mă întreb dacă vor profita de noile destinaţii deschise sau vor alege obişnuitele sejururi all-inclusive, în Grecia şi Turcia. Dacă te numeri printre cei aventuroşi, scrie-ne în ce ţară ieşită din tipare îţi vei petrece concediul şi câţi bani plănuieşti să aloci pentru vacanţă.

    Andra Stroe, Redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm răspunsurile pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

     

  • Bocancii călători. Afacerea născută din drumeţiile unui cuplu de români pe plaiurile mioritice

    Ştefan şi Cristina au lucrat ca ghizi de turism şi însoţitori de grup, completându-şi astfel experienţa profesională de farmacist, respectiv profesoară. Cam 25 de zile pe lună, în sezonul cald, în calitate de angajaţi, cutreierau ţara în lung şi-n lat şi erau martorii aventurilor pe care le căutau cei la fel de activi ca ei. Aşa că, la un moment dat, s-au gândit că ar putea fi chiar ei organizatorii escapadelor. Astfel, au pus bazele Boots on Roots, numele pe care îl poartă excursiile cu rucsacul în spate pe care le pregătesc în cele mai mici detalii.

    “Eu, Cristina Cucu, sunt ghid montan de cinci ani, vorbitor de franceză, engleză, germană, spaniolă şi italiană. Am lucrat înainte ca profesoară de limbi străine şi de română pentru străini, majoritatea studenţilor fiind adulţi, dar am cochetat şi cu grupurile de copii. Pe munte am mers de când eram mică şi din ce în ce mai des ca adult. M-am îndrăgostit de acest stil de viaţă activ, sănătos şi mi-am dorit acel «dream job» în care biroul să fie în natură.” A urmat o şcoală de ghizi şi a căutat treptat cursuri de specializare pe ramurile montane – alpinism, escaladă, avalanşe, schi. O perioadă, Cristina a lucrat în paralel în ambele meserii: în timpul săptămânii era profesoară pe tocuri şi la costum, iar în weekend îmbrăca hainele sintetice de munte. În ambele roluri, avea aceeaşi satisfacţie la finalul zilei: aceea de a-i fi lăsat pe cei cu care lucra – elevi, turişti – cu o noţiune sau o experienţă nouă. Ulterior, a renunţat la predat pentru a se concentra doar pe ghidaj şi curând şi-a extins şi reţeaua de colaboratori. Cealaltă jumătate din Boots on Roots, Ştefan Mera, este farmacist de profesie, dar nu mai este activ în domeniu de ceva timp, orientându-se şi el către activităţile montane. „Amândoi am lucrat ca ghizi şi însoţitori de grup, angajaţi la câteva agenţii care aduceau turişti străini. Agenţiile se ocupau de găsirea clienţilor, noi ne ocupam de aventurile lor pe coclauri româneşti – vorbim de drumeţii, ciclism, rachete de zăpadă, descoperiri de zone izolate, autentice şi montane din Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Asta făceam timp de şapte luni pe an în sezonul cald, fiind plecaţi de acasă vreo 25 de zile pe lună, şi mai rar în sezonul rece. Asta se întâmpla înainte de anul de graţie 2020, când ştim cu toţii că turismul internaţional a fost pus pe pauză.” Văzându-se fără perspective şi cu un viitor incert, au luat două hotărâri importante pentru vieţile personale şi profesionale: s-au mutat din Bucureşti la ţară, mai aproape de munţi, în judeţul Dâmboviţa, şi au început să lucreze cu turiştii români. Pandemia s-a transformat astfel într-un impuls de care Cristina şi Ştefan aveau nevoie, căci simţeau deja că viaţa de oraş mare nu le mai prieşte, dar şi că era timpul să se apuce de treabă individual, să aibă tururi proprii cu turiştii, să se ocupe ei de tot.

    „În acest sens, am achiziţionat un van cu care visam să le arătăm străinilor ţărişoara noastră frumoasă. Investiţia a ajuns la 14.000 de euro la finele lui 2019. Până la urmă, ne-a fost de mare folos în turele cu români!”, povesteşte Cristina Cucu. Lucratul cu turiştii români a însemnat o lume nouă cu provocări noi. Au investit, de asemenea, în 2020 aproximativ 4.000 de euro în echipament tehnic de munte pe care îl folosesc la comun sau îl închiriază individual clienţilor, cum ar fi corzi, accesorii de căţărat, căşti de protecţie, kituri de avalanşă. Activităţile pe munte cu Boots on Roots cuprind ture pentru adulţi ‒ de la drumeţii uşoare până la drumeţii tehnice cu porţiuni de căţărat şi rapeluri, la ture pentru familii cu copii ‒ drumeţii uşoare şi medii pentru generaţia de tineri montaniarzi care învaţă, de-a lungul traseului, diferite lucruri despre plante, animale, ecologie. „Facem, de asemenea, şi ture de alpinism iarna, ateliere de escaladă şi de tehnici alpine, drumeţii pe rachete şi schi de tură, precum şi traversări mai lungi cu dormit la cort. Acestea durează între una şi două-trei zile, iar mai rar, în special vara, găsim oameni dispuşi să petreacă mai multe zile în sălbăticie, la cort sau la cabane. Asta a fost una dintre multele deosebiri de lucrul cu străinii ‒ românii nu prea îşi iau liber pentru a sta mai multe zile prin munţi sau cel puţin nu angajează un ghid pentru asta. Prin urmare, am redus durata traseelor noastre şi am modificat multe aspecte din logistică. Majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi atunci când există cerere suficientă, oferim şi transportul.”

    În ceea ce priveşte turele pentru familii cu copii, acestea durează în general o zi, dar Cristina şi Ştefan au organizat şi mici tabere de două-trei zile în munţii Măcinului şi două ediţii de Perseide Family Camp, cu dormit la cort, admirat «ploaia de stele», ascultat poveşti şi petrecut timp pe munte. „Pe lângă acestea, mai facem voluntariat împreună cu o asociaţie care aduce copii cu dizabilităţi cognitive şi noi îi plimbăm pe trasee uşoare, povestindu-le despre natură. La excursii, iau parte şi familii cu copii tipici, tocmai pentru a crea atmosfera de incluziune şi de integrare. La final, toată lumea se simte bine şi se încarcă de energie.” Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploreze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete. Anul 2021 le-a adus venituri de 33.000 de lei din evenimentele pe care le organizează pe munte şi au de gând să tot crească, făcând exact ceea ce promit cu numele pe care şi l-au ales – Boots on Roots, un joc de cuvinte prin care şi-au dorit să ducă drumeţii cu gândul la nişte picioare vioaie, nişte bocanci curioşi să afle noi rute prin care, eventual, se întorc la origini, la rădăcinile de unde venim cu toţii.

    Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploateze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Za German Wurst Wagen – food truck cu specific german (Bucureşti)

    Fondatori: Corina  şi Mădălin Simon

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională, la evenimente

    Korinthus Edu – şcoală online de istorie (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Corina Lenard

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Moţart – magazin online cu produse ilustrate (Braşov)

    Fondatori: Ruxandra Cristescu şi George Lebu

    Investiţii iniţiale: 10-12.000 de lei (peste 2.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Fera Venti – atelier de modă (Bucureşti)

    Fondatoare: Antinela Elisei

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 70.000 de lei (14.000 de euro)

    Prezenţă: în magazinul propriu din curtea clubului Fabrica din Bucureşti

    Asteroidul B612 – librărie pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Sipciu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 54.000 de euro

    Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Ar trebui sau nu să mai participe România la târgurile de turism? „Să participe când e pregătită pentru a fi la un nivel bun, să fie schimbată politica de promovare şi să existe obiective bine stabilite în avans.“

    Participarea României la Târgul Internaţional de Turism The Travel & Adventure Show din New York din perioada 19-20 martie 2022, în urma căreia au existat foarte multe discuţii despre cum a arătat standul ţării, a ridicat însă şi întrebarea dacă ar mai trebui ca ţara noastră să mai participe la astfel de târguri.

    După publicarea de către Consulatul General al României la New York a pozei standului cu care s-a prezentat ţara noastră la târg, oamenii s-au împărţit în două categorii, cei care susţin importanţa participării la astfel de evenimente, însă cu schimbarea strategiei de promovare, şi cei care sunt de părere că astfel de deplasări reprezintă doar bani cheltuiţi degeaba.

    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a venit cu o serie de precizări privind amenajarea standului, care a fost  oferită de organizator.

    „Amenajarea standard, oferită de organizatorul Travel and Adventure Show ţării noastre şi tuturor celorlalţi expozanţi care au optat pentru această ofertă, constă în decor format din pânză de culoare neagră, amplasată pe pereţii despărţitori şi pe mese, şi afişaj de ţară, fiind specifică manifestării expoziţionale din New York de mai bine de 20 de ani. Respectiv, acest tip de amenajare a fost întâlnită şi la ediţiile anterioare, iar ministerul a plătit anul acesta suma de 7.990 dolari. Din 200 de expozanţi, peste 90% au optat pentru organizarea standului în formatul precizat anterior, pus la dispoziţie de organizator. Totodată, precizăm că pentru anul curent, s-a agreat cu reprezentanţii din industrie ca toate participările la târgurile internaţionale să fie cu standuri existente în oferta organizatorului“, au scris pe pagina de Facebook reprezentanţii Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

    Ceea ce nu a explicat ministerul este de ce standul avea câteva poze  A4 imprimate prinse cu cleme de pânză şi nici de ce standul României nu a avut pic de personalitate.

    Totodată, în această perioadă, fostul ministru, Claudiu Năsui, care a a decis în perioada mandatului său că România nu va participa la astfel de târguri, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook ca urmare a apariţiei pozei în spaţiul public.

    „Mai ţineţi minte când v-am vorbit despre plimbatul la târguri pe banii statului? Nu a durat mult după ce am plecat din minister, că băieţii au reluat schema. Iată şi rezultatele cu care se laudă. Cei din New York, care au organizat acest stand extraordinar cu foi A4 tipărite, sunt cea mai mare sinecură a ministerului. Se numeşte „reţeaua externă“. Oameni plătiţi de câteva ori mai bine decât ministrul să nu facă mare lucru pe bani mulţi. Ca să ştiţi. cel mai mic salariu lunar era de 6.000 de euro pe lună, cel mai mare de 12.000 de euro pe lună“, a scris Claudiu Năsui pe pagina sa de Facebook.

    Aşadar, ar trebui sau nu să mai participe România la târgurile internaţionale de turism? ZF a discutat cu Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, şi cu Dumitru Luca, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, care sunt de părere că participarea României la astfel de târguri este importantă.

    Călin Ile este de părere că România ar trebui să participe, dar doar atunci când este pregătită şi există obiective clare.

    „Ar trebui să participe, dar atunci când e pregătită la nivel bun, dacă îşi schimbă politica de promovare astfel încât să culegem roadele şi să nu fie un efect negativ. Aş pregăti de acum participările din 2023, decât să mergem nepregătiţi la ce a rămas din 2022. Trebuie să existe obiective bine stabilite în avans, dacă nu ai, mergi degeaba“, este de părere Călin Ile.

    El precizează faptul că strategia de promovare a României este învechită, nu este adaptată tendinţelor actuale, iar totul pleacă de la lipsa de asumare.

    „Vrem să facem, dar o facem cu lipsă de măsură, trebuie să se creeze acele OMD-uri (n.red. Organizaţii de Management al Destinaţiei), pentru că statul nu îşi poate asuma o politică de promovare eficientă“, mai spune el.

    Pe de altă parte, Dumitru Luca, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, este de părere că România trebuie să participe, iar prezenţa României la târgul de la New York, în condiţiile respective, a fost importantă.

    „Să vedem şi partea bună, s-a reînnodat participarea la aceste târguri, după ce am ratat cel puţin două târguri importante. Din Europa de Est, doar România şi Croaţia au participat, iar abia în luna februarie a fost aprobat bugetul şi a venit lista târgurilor. Pentru noi este important că am fost acolo, că s-au stabilit nişte contacte. Nu este o soluţie să ţinem capul în nisip. Dacă nu participăm, nu existăm ca destinaţie“, spune el.

    Totodată, Dumitru Lucra întăreşte ideea că astfel de evenimente trebuie pregătite din timp, pentru târgurile de anul viitor ar trebui gândită deja strategia de pe acum.

    Până la înfiinţarea unui OMD Naţional, care va avea ca obiectiv crearea unei strategii de promovare a ţării printr-un parteneriat public-privat, în cadrul Ministerului Turismului şi Antreprenoriatului a fost constituit un consiliu pentru crearea unui brand turistic naţional, din care fac parte atât reprezentanţi ai ministerului, cât şi reprezentanţi din mediul privat, precum membri ai asociaţiilor reprezentantive de la nivelul sectorului turistic, de evenimente şi altele.

  • O altă faţă a faimoasei Baba (Cappa) Dochia: regiunea istorică din inima Turciei îmbrăcată în alb

    Legenda Babei Dochia nu este străină nimănui. Mai cu seamă, întipărite în minte sunt cele 12 cojoace pe care le purta ca să se protejeze de frig, pe care a început să le dea jos pe măsură ce vremea se schimba şi se încălzea. De obicei, aşa se întâmplă în perioada aceasta şi în tărâmul magic din Turcia, Cappadocia.

    În luna martie temperatura în timpul zilei era, în medie, de 15℃, cu excepţia acestui an, când temperatura înregistrată a fost cu minus în faţă, a nins, iar de la o zi la alta simţeai nevoia să mai pui un cojoc pe tine. În noile haine, albe, am descoperit un loc, în percepţia mea, mai pur, poate şi fiincă încă nu era supraaglomerat de turişti.

    Distanţa dintre Bucureşti şi Antalya este de aproximativ 1.300 de kilometri, dar cu avionul ajungi în mai puţin de două ore în oraşul din sudul Turciei, aflat la poalele munţilor Taurus, pe litoralul Mării Meditarane. Iar de acolo până în inima Turciei, în zona Anatolia, mai precis în Cappadocia, unde se găsesc numeroase vestigii istorice şi oraşe subterane, drumul este mai scurt de o zi pe cale rutieră. În luna martie, drumul a fost cu atât mai lin cu cât pe măsură ce înaintai stratul de zăpadă de pe munţii Taurus era mai gros. Uimirea şi bucuria, în acelaşi timp, creşteau doar gândindu-te că în Antalya a nins pentru prima dată, în 2022, după 29 de ani. Apoi, ninsoarea de dimineaţă din Cappadocia ori Nevşehir (înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru districtul său Cappadocia) a creat imagini spectaculoase în locuri precum Goreme, Cavuşin ori Valea Porumbeilor, un motiv în plus pentru care a meritat să fac călătoria. Brokerul de vacanţe Destine Holidays, parte a Destine Holding, un grup de firme cu afaceri de 130 de milioane de euro, controlat de antreprenori români, are în portofoliu un circuit spre Cappadocia, care porneşte de la 314 euro de persoană în cameră dublă pentru 7 zile, se arată pe site-ul acestora. În prima zi turiştii sosesc în Antalya, în următoarea merg spre Cappadocia, unde stau trei zile, iar pentru celelalte se întorc în Antalya.

    „Circuitele şi city breakurile se vând cât mai aproape de plecare, iar destinaţiile clasice sunt Turcia, Grecia, Bulgaria şi Spania”, spune Cosmin Cismaş, director de dezvoltare în cadrul Destine Holidays. Compania a luat naştere în 2018 şi astăzi are 12 sucursale la nivel naţional, dar planul reprezentanţilor companiei este să mărească de patru ori numărul lor până în 2024 şi să ajungă la 50 de sucursale. În programul circuitului oferit de Destine Holidays, în drumul spre Cappadocia, una dintre opririle turiştilor este în oraşul Konya, fosta capitală a Imperiului Selgiucid în Evul Mediu, pentru a vizita mănăstirea Mevlana. Aici se află mormântul lui Djalal al-Din Rumi, un învăţat mahomedan vestit, poreclit Mewlana (învăţătorul nostru – trad.) de către discipoli şi admiratori din ţinut, pentru că, în mijlocul haosului, în prima parte a secolului al XIII-lea, era un lider al tuturor musulmanilor. „Rumi a susţinut un jihad lăuntric, al cărui ţel era să lupţi împotriva propriului ego, nafs, şi în cele din urmă să învingi” (Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, pag. 30). De altfel, Rumi a fost un poet pasionat, un mistic şi creator al dansului extatic al dervişilor rotitori, care a avut o strânsă legătură de prietenie cu un derviş pe nume Shams. Mănăstirea Mevlana este locul unde a luat fiinţă ordinul religios al dervişilor rotitori şi în prezent este un muzeu al artelor islamice –  unul dintre cele mai mari din ţară. Înainte să devină dervişi, adică sfinţi, pe vremuri, oamenii treceau prin anumite probe şi se mutau dintr-o cameră în alta. Toate acestea pot fi vizitate. Bucătăria, ultima cameră, unde ajungeau după o perioadă lungă de post, presupunea ca persoana care urmează să devină derviş să se abţină să mănânce. Aceasta este impresionantă chiar şi acum, căci în Mevlana există acum o reprezentare 1:1 a activităţii dervişilor în această cameră. Apoi, la o mică distanţă de Konya se află Sultan Han din provincia Aksaray. Acest caravanserai este un han de pe marginea drumului, din secolul al XIII-lea, unde călătorii puteau să se odihnească după o zi de călătorie. Caravanseraiul a fost construit de sultanul Selgiucid Alaeddin Keykubad I şi era o importantă oprirea de-a lungul Drumului Mătăsii. Acum, arhitectura este cea care atrage mai întâi trecătorii.

    Zăpadă, ceai turcesc şi balon cu aer cald

    În Turcia, un obicei vechi este ca atunci când cineva pleacă într-o călătorie să se arunce cu apă peste o oglindă ori pe drumul din spatele său, pentru a fi neted ca apa. Însă, turcilor cel mai mult le place să toarne ceai în orice moment al zilei. Ceiul turcesc, o formă de ceai negru, se serveşte într-un pahar special, de mici dimensiuni, potrivit pentru o zi friguroasă. De altfel, cu trupul încălzit, mai uşor parcurgi drumul până la Parcul Naţional Goreme, aflat în vechea Cappadocie. Acolo, ce-i drept, fiind un muzeu în aer liber, îţi îngheţa nasul oricât de corespunzător erai îmbrăcat pentru sezonul rece, însă toleranţa creştea instant văzând impresionantele fresce ale bisericilor, acoperite de zăpada ce rafina micile imperfecţiuni, precum fisurile apărute în timp. Bisericile sculptate în piatră de creştinii care au fugit din sud pentru a se ascunde de persecuţia romanilor fac parte din patrimoniul cultural UNESCO, iar în pofida lungilor cozi făcute de turişti pentru a intra în biserici, două dintre ele ar trebui neapărat vizitate: biserica Întunecată şi biserica Tokali, care este cea mai mare din vale. Apoi, nu departe de Goreme este Cavuşin, unde se află mai multe biserici şi capele, dar şi case săpate în piatră. Pe o culme înaltă din oraşul Goreme se află şi Castelul din Uchisar, o rocă în care pe vremuri au locuit oameni şi care acum este muzeu. Tot în Cappadocia se găseşte o salbă frumoasă de văi colorate, cu nume dintre cele mai diverse. Pe mine m-a „sedus” Pigeon Valley sau Valea Porumbeilor, care vine de la căsuţele acestora săpate în roca moale, ei fiind şi o sursă de fertilizare naturală, importantă la începuturi pentru producerea hranei. Apoi, fascinantă este şi Valea Cămilelor sau Valea Imaginaţiei, unde, de departe se obervă o formaţiune în formă de cămilă. În afara acesteia mai erau multe altele care lăsau loc imaginaţiei. În apropiere mai erau Valea Calugărilor, Valea Ihlara şi Valea Coşurilor de fum.

    Tot în Cappadocia se află un imens atelier de ţesut covoare, cu 100 de camere unde am descoperit întregul proces de realizare a faimoaselor ţesături, începând cu producerea materialelor: bumbac, mătase şi lână, până la ţeserea produsului finit. Chiar şi Angelina Jolie l-a vizitat, după spusele reprezentanţilor şi imaginile cu ea „la locul faptei” afişate pe pereţi. Într-o altă zi am făcut o plimbare în frumosul oraş Avanos, renumit pentru arta ceramicii, unde am asistat la un atelier explicativ şi exemplificat prin producerea unui vas de ceramică pentru păstrarea vinului, specific Turciei. Interesant era că pâmântul roşu folosit provenea din Râul Roşu, iar pământul alb era adus de la muntele Avanos, după cum povesteau reprezentanţii Hitit Seramik. De asemenea, Cappadocia are mai multe oraşe subterane, utilizate de primii creştini ca locuri de refugiu înainte de acceptarea creştinismului ca religie. Pe final, am lăsat întrebarea des întâlnită „merită zborul cu balonul cu aer cald în Cappadocia?”. Da sau nu, depinde de fiecare. Un tur de o oră costa în luna martie 150 euro/persoană şi începea dimineaţa devreme, la ora 06:00. Având în vedere frigul puternic şi teama de înălţime, am lăsat această aventură pentru altă dată. Însă experienţa celorlalţi parteneri de călătorie a fost una „de poveste”, iar acest lucru m-a determinat să-mi doresc să mă întorc în Cappadocia în sezonul estival chiar şi numai pentru plimbarea cu balonul cu aer cald. La întoarcerea în Antalya, am vizitat zona veche a oraşului, am mers pe străduţele înguste din centrul istoric, am ajuns în port, unde forfota a fost sub estimările mele, iar la finalul zilei am mers la cascada Karpuzkaldiran, numită şi Lower Duden, care se varsă direct în mare. Şi dacă în oraşul Antalya am văzut magazine succesive cu bijuterii din aur, aurul din Turcia fiind considerat cel mai ieftin de pe piaţă, într-una din zile am vizitat şi o fabrică de bijuterii din aur, unde am aflat tainele din spatele podoabelor ce înfrumuseţează femei din toate colţurile lumii. Dincolo de aur, Turcia este şi un important crescător de oi şi am ajuns şi într-o fabrică de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte din piele, de unde cu greu am mai găsit ieşirea, după ce am intrat în diverse încăperi ticsite cu astfel de articole, preţ de mai bine de o oră. Preţurile erau exorbitante, de mii ori zeci de mii de euro, dar, nu e o noutate, turcilor le place foarte mult să negocieze.

    Ce este de reţinut dacă mergeţi în Turcia: încercaţi din cât mai multe feluri de mâncare, dar mai ales, clasicele supă de linte roşie, shish kebap de pui, suberek, baklava, kunefe şi rahat. Neapărat, să beţi cafea turcească dimineaţa, chiar şi numai pentru a fi actori secundari în procesul de preparare a acesteia în nisip.

    În Avanos se practică arta ceramicii, mai cu seamă datorită resurselor naturale disponibile: pământul alb folosit este adus chiar de la muntele Avanos, iar cel roşu provine din Râul Roşu.