Tag: Turcia

  • Bilanţul cutremurului din Turcia şi Grecia a ajuns la 60 de morţi şi peste 900 de răniţi

    Echipele de salvare au reuşit să scoată în viaţă de sub dărâmături un bărbat de 70 de ani, în oraşul turc Izmir, la 34 de ore după cutremur.

    În Turcia, bilanţul victimelor a ajuns la 58 de morţi. Pe Insula Samos (Grecia), au murit doi adolescenţi, iar alte 19 persoane au fost rănite.

    Potrivit Departamentului turc pentru Situaţii de Urgenţă, 930 de persoane au fost rănite în Turcia.

    Vicepreşedintele Turciei, Fuat Oktay, a declarat că 26 de clădiri din Izmir care au suferit daune structurale vor fi demolate.

    Potrivit Institutului american de geofizică (USGS), cutremurul de suprafaţă din Marea Egee a avut magnitudinea de 7,0 grade, în timp ce Institutul de seismologie din Istanbul a anunţat o magnitudine de 6,9 grade. Alte centre seismologice au stabilit că magnitudinea a fost de 6,6.

  • Reuters: Cel puţin 14 morţi şi sute de răniţi în Turcia şi Grecia,în urma cutremurului din Marea Egee

    Cel puţin 12 persoane au murit în Turcia, iar alte două în Grecia, în urma cutremurului produs vineri în Marea Egee, anunţă autorităţile din ambele ţări, conform agenţiei Reuters.

    Bilanţul provizoriu din Turcia este de cel puţin 12 morţi şi 419 răniţi, a anunţat Departamentul turc pentru Situaţii de Urgenţă (AFAD). Pe Insula elenă Samos, doi adolescenţi au murit după prăbuşirea unui zid.

    Echipele de salvare continuă căutările pentru scoaterea persoanelor rămase blocate sub dărâmături în oraşul turc Izmir. Până în acest moment, au fost salvate 70 de persoane.

    Un cutremur de suprafaţă 7,0 grade a avut loc vineri în Marea Egee, în apropierea Insulei Samos (Grecia), conform Institutului american de Geofizică (USGS). Seismul a avut loc la adâncimea de doar 10 kilometri. Potrivit autorităţilor din Grecia şi Turcia, cutremurul a avut magnitudinea de 6,7 grade.

  • Mai multe clădiri s-au prăbuşit în Izmir în urma cutremurului din Marea Egee

    Un cutremur de suprafaţă 7,0 grade a avut loc vineri în Marea Egee, în apropierea Insulei Samos (Grecia), conform Institutului american de Geofizică (USGS). Seismul a avut loc la adâncimea de doar 10 kilometri. Potrivit autorităţilor din Grecia şi Turcia, cutremurul a avut magnitudinea de 6,7 grade.

    Seismul a fost resimţit puternic în zone din Turcia şi Grecia.

    În oraşul turc Izmir s-au prăbuşit cel puţin şase clădiri, a anunţat ministrul turc de Interne, Süleyman Soylu, citat de cotidianul Hurriyet. Zeci de mii de oameni au ieşit pe străzi imediat după cutremur.

    În Grecia au fost semnalate daune la unele imobile de pe insulele Samos şi Chios, conform agenţiei de presă AMNA.

  • Primul prototip de maşină zburătoare al Turciei încheie primul zbor de test

    Primul prototip de maşină zburătoare al Turciei a încheiat cu succes primul zbor de test, a anunţat producătorul Baykar Defense, potrivit Intellinews.

    Compania a declarat că vor trece probabil 10, până la 15 ani până când prima maşină zburătoare din Turcia va putea fi văzută pe cer ca autovehicul de transport personal.

  • În Turcia, la pas, pe patru roţi, cu barca şi cu parapanta

    Am ales traseul Bucureşti – Istanbul – Pamukkale – Ölüdeniz – Alanya – Bucureşti, pentru a reuşi să îmbinăm conceptul de city-break cu relaxarea câtorva zile de plajă.
    Fiind la a doua experienţă de road-trip în afara ţării, aveam să îmi întăresc convingerea că acest tip de concediu, oricât de bine planificat, îţi rezervă inevitabil o mulţime de surprize plăcute şi mai puţin plăcute, pe care le vei putea savura sau la care va trebui să te adaptezi din mers, pentru a nu-ţi umbri bucuria vacanţei.

    Din rândul întâmplărilor care ne-au întregit farmecul drumului îmi amintesc de mici momente precum un apus spectaculos prins pe traseu, tocmai când ajungeam într-un punct de belvedere, întâlnirea cu vreun localnic prietenos, cu care am stat la poveşti până târziu, ascultarea chemării la rugăciune din moscheile cocoţate pe colinele oraşului, ori descoperirea unui rooftop de unde puteai să savurezi o bere rece având Bosforul la picioare.

    Am avut totuşi şi experienţe care au contrabalansat atmosfera plăcută – cum ar fi, de exemplu, o rezervare la care a trebuit să renunţăm pentru că realitatea era aproape în opoziţie cu fotografiile de pe platforma Booking, fiind nevoiţi să căutăm o altă cazare în miezul nopţii, după ore întregi de condus, sau deserturi turceşti expirate, dar acestea s-au transformat într-un final în lecţii pentru viitoarele concedii.

    Cum arată însă Turcia în plină pandemie de COVID-19? Ei bine, deşi am avut aşteptări mici, prima oprire, la Istanbul, avea să-mi demonstreze că, în haoticul oraş, autorităţile, frica de îmbolnăvire ori teama de repercursiuni au reuşit să impună totuşi o ordine pe care majoritatea localnicilor o respectă. Mijloacele de transport în comun fuseseră dotate cu dozatoare umplute cu dezinfectant şi rareori vedeai pe cineva fără mască sau purtând-o necorespunzător, în ciuda temperaturilor mari şi, în anumite cazuri, a portului tradiţional, care le acoperea deja femeilor musulmane aproape în intregime chipul. Distanţarea socială este însă aproape inexistentă.

    La principalele obiective turistice, precum Moscheea Albastră sau Hagia Sophia, ambele cu intrare gratuită, era o înghesuială de nedescris, începând de la punctul de control, când ceilalţi vizitatori îţi suflau în ceafă în timp ce ţi se verifica bagajul sau, în cazul bărbaţilor, erai percheziţionat corporal, până în interior, când cu greu găseai un colţ retras din care să admiri cele două monumente în linişte. De menţionat şi că, deşi Hagia Sophia, retransformată recent în moschee, poate fi încă vizitată, aceasta nu mai poate fi străbătută în întregime, accesul fiind permis acum doar la parter. În Moscheea Albastră accesul era, de asemenea, restricţionat doar la anumite zone, cele mai frumoase elemente fiind, din păcate, ascunse de ochii publicului.

    Palatul Topkapî, fosta reşedinţă a sultanilor, a fost ceva mai aerisit. Intrarea costă 100 de lire turceşti (circa 55 de lei), iar după o lungă plimbare prin sălile acestuia te poţi relaxa la o cafea turcească pe terasa cu panoramă superbă asupra Cornului de Aur, amplasată chiar în grădinile în care, pe vremuri, se ţeseau intrigile de la curtea otomană.

    Anul acesta, preţurile din Istanbul sunt derizorii – poţi găsi o cameră dublă la un hotel de 3 stele în Fatih, centrul istoric al oraşului, din care ajungi într-o plimbare de 10 minute la majoritatea obiectivelor, cu mic dejun inclus şi aer condiţionat, la 25 de euro/noapte, iar un hotel de 4 stele cu aceleaşi facilităţi nu costă mai mult de 40-50 de euro/noapte.

    Restaurantele, avide după clienţii veniţi în număr mult mai mic, te întâmpină cu chelneri angajaţi pe post de hostess, care te invită insistent înăuntru, promiţându-ţi nenumărate gratuităţi şi reduceri. O masă de patru persoane servită sub podul Galata sau în centrul oraşului, cu aperitive, feluri principale şi băuturi incluse, la un restaurant cu preţuri medii, costă în jur de 220 de lei, iar o croazieră nocturnă de câteva ore pe Bosfor, cu cină şi spectacol de dansuri tradiţionale se poate negocia la circa 35 de euro de persoană.

    Suvenirurile şi cursele de taxi sunt alte două lucruri care nu merită niciodată plătite cu primul preţ cerut de vânzător sau de şofer, deoarece veţi obţine negreşit preţuri chiar şi de două ori mai mici.
    La final am lăsat cartierul evreiesc Balat, locul meu favorit din Istanbul şi, cu siguranţă, raiul oricărui influencer din social media. Balatul este un loc de poveste, cu străzi mărginite de case zugrăvite în culori vii, graffitiuri executate impecabil, cafenele pitoreşti amenajate contrastant, cu elemente vintage, pop sau minimaliste, cu pisici dormind pe mese şi cu preţuri atât de mici încât n-o să-ţi vină să crezi că eşti într-unul dintre cele mai vizitate oraşe din lume.

    Următoarea oprire a fost la Pamukkale, spre care serviciul de navigaţie Google Maps avea să ne îndrume în miez de noapte pe scurtături ascunse şi drumuri neasfaltate, pe care ar fi de dorit să le evitaţi dacă veţi călători cu maşina, cum am făcut-o noi. Dacă la intrare, unde am plătit 80 de lire turceşti/persoană (aprox. 45 de lei), ţi se cerea să porţi mască, în interior nimeni nu mai respecta nicio regulă, dorinţa de a imortaliza un selfie reuşit lângă celebrele terase de calcar reuşind să învingă teama de a sta umăr la umăr cu ceilalţi turişti.

    După câteva ore petrecute în soarele torid, ne-am continuat drumul spre prima staţiune de plajă, Ölüdeniz, celebră pentru apele cristaline, laguna albastră din marea cu acelaşi nume, pe cât de frumoasă, pe atât de aglomerată, şi pentru peisajele spectaculoase pe care le poţi admira cel mai bine într-un zbor în tandem de circa 30 de minute cu parapanta, cu plecare de pe muntele Babadağ, de la o altitudine de aproape 2.000 de metri, o astfel de experienţă având un cost de 45-50 de euro. În această staţiune preţurile sunt mai ridicate şi interesul patronilor de restaurante sau hoteluri ceva mai scăzut, deoarece nu duc lipsă de clienţi, majoritatea germani sau britanici, iar regulile de distanţare lasă de dorit.

    De la Ölüdeniz poţi vizita cu barca una dintre cele mai pitoreşti plaje din zonă, amplasată în Butterfly Valley, renumită atât pentru peisaj, cât şi pentru numeroasele specii de fluturi pe care le găzduieşte. În lipsa timpului, am preferat să o admirăm doar de sus, după care am făcut o oprire de jumătate de zi la Kaputaş, de departe cea mai frumoasă plajă pe care am vizitat-o în această vacanţă – izolată între stânci, la kilometri buni de orice localitate, dar care îţi oferă totuşi confortul unei plaje de staţiune, deoarece este dotată cu şezlonguri şi o terasă spaţioasă unde poţi servi prânzul şi te poţi răcori cu o băutură rece la câţiva paşi de valurile Mediteranei.

    Ultima şi cea mai mare parte a concediului ne-am petrecut-o în staţiunea Alanya, unde se găseşte una dintre cele mai frumoase plaje din Turcia, Cleopatra. Dacă nu alegi să stai la unul dintre nenumăratele resorturi din împrejurimi, poţi găsi hoteluri foarte bune chiar în centrul staţiunii. Pentru o cameră dublă la un hotel de 4 stele cu mic dejun inclus şi vedere la mare, amplasat chiar în port, am plătit 45 de euro/noapte, cu servicii ireproşabile. În staţiune vei găsi atât restaurante elegante, cu meniuri diversificate şi chelneri cu viziere şi măşti, plaje bine întreţinute la preţuri mici – 30 de lire turceşti (circa 15 lei) un set de două şezlonguri cu umbrelă, dar şi activităţi sau excursii pentru toate gusturile: rafting, safari, tururi cu barca, vizite la cetate şi câte şi mai câte. Aici, ca în toate celelalte regiuni din Turcia, regula de bază este negocierea atât la cumpărături, cât şi la achiziţionarea unei excursii.

    Anul acesta, lira turcească s-a devalorizat mult, iar în majoritatea locurilor veţi vedea că euro şi dolarul sunt puse la egalitate, aşa că cel mai indicat este să plătiţi totul în moneda locală. Vacanţa cu maşina în Turcia este foarte accesibilă – un circuit de zece zile cu toate costurile benzinei, a taxelor de autostradă, a cazărilor şi mâncării la restaurante medii şi peste medie, plus suveniruri, excursii şi intrări la obiective va avea un preţ aproximativ de 750 de euro/persoană, dar va trebui să vă asumaţi oboseala orelor de condus şi peripeţiile care pot apărea pe neaşteptate. Veţi avea însă ocazia să vedeţi peisaje de poveste şi să descoperiţi sate uitate în timp, localnici curioşi sau plaje idilice, lucruri pe care un concediu de tip all inclusive nu vi le-ar putea oferi nici contra cost.

  • Economia turcă a suferit cea mai mare contracţie înregistrată vreodată. În T2, PIB-ul a scăzut cu 11%

    La apogeul crizei generate de coronavirus, economia Turciei a suferit cea mai gravă contracţie înregistrată vreodată de autorităţi, anunţă Financial Times.

    Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 11% faţă de primele trei luni ale anului, cel mai mare declin dintr-o serie a Institutului Turc de Statistică, publicată prima dată în 1998. Prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, contracţia ajunge la 9,9%.

    Cele mai afectate sectoare au fost cel de manufactură, unde activitatea s-a redus cu peste 18% faţă de T1, şi serviciile – care au înregistrat o contracţie de 25%.

    Impactul general al pandemiei de COVID-19 este cu mult peste criza financiară care a lovit Turcia în 2000 şi 2001, reuşind să depăşească şi efectele generate de criza anilor 2008-2009.

    Totuşi, contracţia nu a fost atât de mare precum estimau economiştii din cadrul Reuters şi nu a ajuns la nivelul unor economii emergente sau din zona euro, care au înregistrat scăderi de peste 12%. Prin comparaţie, PIB-ul Spaniei a suferit un declin de 18,5% în T2, în timp ce economia franceză a scăzut cu 13,8%.

    Rezultatele se datorează în mare parte stimulentelor lansate de autorităţile turce pe măsură ce guvernul a oprit călătoriile internaţionale şi domestice şi a închis majoritatea fabricilor şi magazinelor de pe teritoriul ţării.

    În urmă cu aproximativ o săptămână, autorităţile turce le propuneau companiilor aeriene să concedieze mai întâi angajaţii străini şi apoi muncitorii locali.

     

  • Turcia avertizează Grecia privind extinderea apelor teritoriale

    „Nu o pot extinde până la 12 mile. Decizia luată de Adunarea noastră cu ani în urmă este valabilă. Acest lucru ar putea cauza război”, a declarat Mevlut Cavusoglu pentru canalul de ştiri A Haber.

    Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că guvernul intenţionează să depună un proiect de lege pentru extinderea apelor teritoriale ale Greciei în Marea Ionică, a anunţat cotidianul grec Ekathimerini.

    În viitor, Grecia ar putea extinde şi apele teritoriale în alte zone maritime, a adăugat el.

    Referindu-se la sprijinul Franţei pentru Grecia în estul Mediteranei, Cavusoglu a spus că Franţa joacă pentru conducerea Europei. „Franţa vrea să creeze o forţă de securitate a UE împotriva NATO. NATO este unul dintre obiectivele actualei escaladări”.

    Grecia a încheiat anterior acorduri cu Egiptul, Israelul şi Ciprul grec. Acestea sunt mişcări politice împotriva Turciei, dar nu sunt fezabile, a menţionat Cavusoglu despre recentul acord maritim dintre Grecia şi Egipt.

    „Acesta este platoul nostru continental, iar aprobarea ambelor state nu ar schimba prea mult pentru noi”, a adăugat el.

    Grecia a contestat explorarea energetică actuală a Turciei în estul Mediteranei.

    Turcia – ţara cu cea mai lungă coastă de pe Marea Mediterană – a trimis nave de foraj pentru explorarea energiei pe platforma continentală, spunând că Turcia şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) au drepturi în regiune.

    Dialogul pentru partajarea echitabilă a acestor resurse va fi un câştig pentru toate părţile, spun oficialii turci.

    De asemenea, Turcia a criticat Atena pentru că a solicitat sprijinul UE pentru blocarea explorării energetice legitime a Ankarei.

  • Autorităţile turce le propun companiilor aeriene să concedieze mai întâi angajaţii străini şi apoi muncitorii locali

    Autorităţile turce le propun companiilor aeriene să concedieze mai întâi angajaţii străini şi apoi muncitorii locali, pe măsură ce criza generată de coronavirus continuă să afecteze cererea de zboruri la nivel mondial, scrie Bloomberg.

    Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (SHGM), cu sediul la Ankara, a transmis unui număr de zece operatori, inclusiv Turkish Airlines, să se conformeze noilor propuneri. Companiile aeronautice din Turcia au recrutat un număr extrem de mare de expatriaţi în timpul boom-ului turistic din ultimii ani, muncitorii străini ridicându-se în prezent la 11% din forţa totală de muncă.

    Guvernul turc se află sub presiuni constante din partea sindicatelor care susţin angajarea cetăţenilor turci în condiţiile în care pandemia a dus rata şomajului la aproape 13%.

    „Recrutarea angajaţilor străini ar trebui limitată, protejându-se în schimb veniturile cetăţenilor turci”, a declarat organizaţia Hava-Sen, care numără peste 1.500 de angajaţi ai companiilor aeriene din Turcia.

    Sindicatul spune că statul are „o datorie naţională să îşi folosească resursele în mod eficient în timpul crizei economice”, iar „discriminarea” cetăţenilor turci din Uniunea Europeană ar trebui să accelereze mişcarea.

     

  • Erdogan anunţă descoperirea în Marea Neagră a celui mai mare zăcământ de gaz din istoria Turciei

    “Astăzi, vreau să anunţ o informaţie de importanţă istorică. Turcia a descoperit în Marea Neagră cel mai mare zăcământ din istoria ţării”, a declarat Recep Erdogan.

    Liderul de la Ankara a subliniat că “realizările în domeniul energiei au o mare importanţă pentru stabilitatea şi independenţa ţării”.

    Potrivit preşedintelui Turciei, nava de explorare Fatih a descopeit un zăcământ de 320 de miliarde de metri cubi de gaz în Marea Neagră. Zăcământul va începe să fie exploatat în anul 2023, a precizat Erdogan.

    Preşedintele Turciei a făcut acest anunţ în contextul disputelor cu Grecia şi Republica Cipru privind activităţile de explorare din estul Mării Mediterane.

  • Cea mai puternică româncă din lume, care are pe mână un imperiu de 10 miliarde de euro: „Sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor”

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, fiindcă după ce a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 20 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business la începutul anului – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Potrivit informaţiilor comunicate anterior de companie, numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari. 

    Privind retrospectiv, ea îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Mai spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor: „Sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu. Cât priveşte echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, ea crede că acesta poate fi atins: „Obţinerea echilibrului cere cunoaştere de sine, claritate în setarea priorităţilor şi disciplină. Un  astfel de echilibru nu presupune cote egale şi setări rigide, este fluid şi poate înclina balanţa într-o parte sau alta în funcţie de perioadă. Şi atunci când aloc timp cuiva, indiferent că este fiul meu, un coleg sau o întâlnire de grup, sunt 100% acolo, nu amestec gândurile şi atenţia”. 

    Profilul Angelei Creţu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, care a inclus şi poveştile a 5 românce cu cariere internaţionale.