BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cine este înotătorul de performanţă pasionat de artă? El cântă la pian şi a devenit investitor şi mentor pentru sute de afaceri la început de drum

    Pablo Fernández Álvarez, fondator şi CEO al Clidrive, este un antreprenor de origine spaniolă care jonglează cu suc-ces între multiple pasiuni şi provocări. Fost înotător de performanţă, actual investitor şi mentor pentru sute de start-up-uri, Pablo Fernández combină disciplina sportivă, dragostea pentru tehnologie şi o abordare umană în afaceri, cu un stil de viaţă care inspiră nu doar comunitatea antreprenorială, ci şi pe cei care aspiră la un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. 

    Cânt la pian şi mi-aş dori foarte mult să reiau această activitate, pentru că am compus muzică la conservator, dar nu mai am timp acum, fiindcă îmi dedic timpul înotului, alergatului şi investiţiilor în afaceri. Următoarea mea provocare va fi să reiau compoziţia de muzică clasică. Tatăl meu cântă la chitară şi compune cântece. De la el a pornit această pasiune. De asemenea, şi fratele meu cântă la chitară”, a povestit Pablo Fernández Álvarez într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. 

    Dar timpul alocat artei este limitat atunci când viaţa este o cursă între antreprenoriat, sport de performanţă şi men-toring. Pentru că Pablo este omul care nu doar creează companii, ci le transformă în modele de succes – un exem-plu fiind compania Clidrive, pe care a fondat-o în 2023, o platformă de finanţare auto care conectează proprietarii de maşini cu instituţii financiare. Platforma a generat venituri de 10 milioane de euro în primul an de activitate. 

    „În Spania, de unde provin, există peste un milion de oameni care sunt respinşi de bănci atunci când cer un împru-mut sau o opţiune de leasing. Cu Clidrive, aceştia pot avea acces la o maşină, indiferent de situaţia lor financiară, iar costul este mult mai mic – în jur de 200 de euro pe lună, comparativ cu 400 de euro. Misiunea noastră este să oferim acces la mobilitate tuturor, să nu mai fie limitat doar la persoanele bogate, cu scoruri de credit bune şi salarii mari.”

    De asemenea, Pablo este un mentor activ, având în portofoliu peste 100 de start-up-uri în care a investit. „Îmi place să investesc timp şi bani în alţi antreprenori din două motive: unul, pentru că îmi investesc capitalul şi obţin un ran-dament; doi, pentru că este ca şi cum un jucător de fotbal retras devine antrenor. Nu mai alergi la fel de repede, dar ai mai multă experienţă şi poţi ajuta următoarea generaţie.”

    Un punct important în dezvoltarea unui start-up este momentul în care acesta trece de la o echipă de câţiva an-gajaţi la o echipă de 50-100 de angajaţi, a punctat investitorul spaniol. „Cred că atunci când treci de la 5-10 mil-ioane de euro la 50-100 de milioane este una dintre cele mai dificile etape, pentru că, în cazul meu, am avut un mare succes în primul an, obţinând venituri de aproximativ 10 milioane de euro, dar apoi trecerea la următoarea fază este o provocare. Şi multe dintre afacerile româneşti pe care le-am întâlnit se află în această etapă, unde au atins primul obstacol, adică între 1 şi 5 milioane, dar de acolo la nivelul următor este foarte greu. Şi este greu pentru că nu mai este vorba doar despre tine, ca antreprenor. Când ai o echipă mică, ca antreprenor eşti şef de vânzări, şef de marketing, şef de operaţiuni – practic, eşti în mijlocul tuturor lucrurilor.”

    Însă, pentru a trece la nivelul următor, businessul are nevoie de o echipă solidă, cu un nivel de conducere de tipul C”. „Nu mai este vorba despre tine ca antreprenor, ci despre construirea şi atragerea unei echipe, iar acest lucru este foarte dificil. Ceea ce este cel mai dificil şi interesant, dar şi trist, atunci când creşti atât de repede este că oa-menii care au abilităţile necesare pentru a duce o companie de la zero la unu sau de la zero la cinci nu sunt aceiaşi care pot duce compania de la unu la zece sau de la zece la o sută.”

    Astfel, una dintre cele mai mari provocări este să gestionezi aceste tranziţii cu oamenii şi să înţelegi că uneori trebuie să laşi oamenii care te-au ajutat la început să plece, a explicat Pablo. „Este ca şi cum ai spune: «Acum aducem un alt executiv». Şi uneori nu îţi place, pentru că acei oameni se simt împuterniciţi, au fost implicaţi, dar acum simt că nu mai sunt la fel de necesari. Unii pleacă, pe alţii trebuie să-i concediezi, iar uneori noii executivi pe care îi aduci au acreditări şi competenţe, dar nu se potrivesc cu cultura organizaţiei. Personal, am avut o rată de succes de 50% cu noii executivi aduşi în această etapă. De aceea, această tranziţie este cea mai dificilă – trebuie să laşi să plece unele persoane, să aduci altele, iar mulţi dintre cei pe care îi aduci nu se potrivesc culturii compa-niei. Este o perioadă de reconstrucţie a echipei pentru următoarea etapă.”

    Întrebat care sunt atributele unui antreprenor de succes, Pablo a spus că nu există o trăsătură unică, însă pentru a putea avea succes şi a creşte un business trebuie să fii flexibil, deschis la ideile celor din jur, iar un element comun şi regăsit la majoritatea antreprenorilor este „rezilienţa”. „Antreprenorii de succes nu renunţă. Sunt încăpăţânaţi. Şi mulţi dintre ei sunt modeşti – nu în sensul că nu sunt încrezători, ci că sunt deschişi la învăţare. Sunt flexibili şi înţeleg că, dacă ceva nu funcţionează, trebuie să facă schimbări. Un alt aspect important este că aceşti antrepren-ori ştiu să asculte şi să se înconjoare de oameni buni. Când spun oameni buni, mă refer la mentori, investitori şi ex-ecutivi de calitate. Sunt foarte buni la atragerea talentelor şi a capitalului şi sunt povestitori excelenţi – trebuie să poată transmite un mesaj puternic, astfel încât oamenii să îşi dorească să li se alăture, fie ca investitori, fie ca an-gajaţi.”

    De asemenea, antreprenorii trebuie să ştie să evolueze odată cu afacerea lor. „Asta presupune o autoreflecţie pro-fundă şi capacitatea de a înţelege dacă la un moment dat ajută sau nu compania. Mulţi antreprenori, de exemplu, la un moment dat îşi aduc un CEO care să conducă compania sau un COO puternic pentru a gestiona operaţiunile sau un CFO bun. Ei identifică propriile puncte slabe şi se concentrează pe ceea ce aduce valoare – fie că este vorba de produs, tehnologie sau vânzări”, a punctat Pablo.

    Atunci când caută să investească într-o nouă idee sau să devină mentorul unui entuziast la început de drum, Pablo se uită mai întâi la trăsăturile persoanei cu care stă de vorbă, spunând că este mai interesat de om decât de busi-nessul lui. „Abordez investiţia ca pe un interviu de angajare. Îmi pun întrebarea: aş angaja această persoană în compania mea? Sau aş lucra pentru ea? Persoana trebuie să fie inspiraţională, să atragă talent şi capital. Caut trăsături excelente – poate fi orice, de la performanţe academice la realizări ca sportiv sau artist, dar trebuie să fi făcut ceva la care să se fi descurcat excelent. De asemenea, mă interesează etica muncii – dacă persoana a demonstrat că munceşte mult şi este rezilientă. Flexibilitatea este un alt aspect – ascultă, se adaptează, poate schimba direcţia”, a spus Pablo. În plus, el consideră că pentru un start-up este mai bine ca echipa să aibă doi cofondatori. „Este foarte greu pentru un singur fondator. Doi cofondatori sunt ideali – unul poate ridica fonduri, celălalt poate executa strategia.”

    De obicei, Pablo investeşte în companii aflate în etapa pre-seed sau seed – moment în care start-up-urile au veni-turi sub 1 milion de euro, dar deja au o echipă de 5-15 oameni şi au început să obţină tracţiune. „În această etapă, evaluările sunt mai mici, deci intri într-un moment bun. Apoi ajut compania să definească obiective clare prin metodologia OKR (Objective and Key Results) şi să le atingă în unu – doi ani. Ofer sfaturi despre organizare, atragerea de talente, folosirea opţiunilor pe acţiuni pentru a motiva echipa, focus pe produs, piaţă şi experienţa clientului. După ce ajung la etapa profesională (series A), rolul meu ca angel investor se reduce şi atunci preiau investitorii in-stituţionali.”

    Un pas greşit pe care îl fac antreprenorii la început de drum este faptul că „se întind” de la început pe prea multe pieţe în loc să aştepte până când îşi consolidează activitatea în ţara în care au avut lansarea. „Mulţi antreprenori cred că trebuie să cucerească lumea imediat. Dar majoritatea afacerilor mari au început într-un singur loc şi s-au extins abia după ce s-au consolidat bine. De exemplu, în cazul primei mele afaceri, Clicars, am ajuns la venituri de jumătate de miliard doar în Spania. Am realizat un IPO şi a fost un exit de succes, doar într-o ţară. Sau dacă te uiţi la Amazon – a rămas 10 ani doar în SUA înainte să se extindă.” În cazul Clidrive, Pablo se concentrează în prezent doar pe piaţa din Spania. „Ideea mea este să mă axez pe această piaţă şi să ating venituri de peste 100 de milioane, iar apoi, poate, să mă extind. Cred că este mai valoros să fii prezent în mai puţine pieţe, dar să ai o cotă de piaţă mare şi să fii mai profitabil, decât să te extinzi prea rapid şi să ai mai multe francize slabe sau neprofitabile.”

    De asemenea, CEO-ul Clidrive consideră că succesul unui start-up stă în echilibru. „Antreprenoriatul este ca un sport de anduranţă, nu un sprint. Trebuie să-ţi controlezi nivelul de energie, să nu consumi totul într-o zi, ci să înţelegi că este o cursă pe termen lung.” Această filosofie, inspirată din cariera sa sportivă, este susţinută de un stil de viaţă sănătos. „Fitnessul mental este un rezultat al fitnessului fizic. Dacă vii la birou obosit, fără să fi dormit bine, după ce mănânci prost şi bei multă cafea, nu vei începe ziua în mod productiv. Dar dacă începi ziua făcând exerciţii, obţinând dopamină şi adrenalină, ajungi la birou energizat şi gata să «cucereşti lumea».”

    Pe de altă parte, pentru Pablo înotul este mai mult decât un sport. Este un refugiu, un loc unde îşi regăseşte energia şi claritatea. „Când înot, nu mă gândesc la problemele de business şi asta mă ajută să mă întorc la treabă reener-gizat. Mulţi antreprenori intră într-un ciclu negativ sau de supra-gândire şi cred că trebuie să înţeleagă că pauzele sunt esenţiale pentru a rupe acest cerc. Înotul zilnic îmi oferă această energie pentru afaceri. Este şi un mod de a scăpa de stres. Mulţi antreprenori suferă de probleme de sănătate mintală, depresie sau stres excesiv. Cred că trebuie să fii sănătos pentru a avea o companie sănătoasă”, a spus Pablo adăugând că abordează înotul într-un mod ştiinţific, fiind un sport foarte tehnic.

    „Înotul necesită îmbunătăţiri constante – modul în care îţi mişti degetele, felul în care loveşti apa. Totul se bazează pe testare. Am un laborator de înot în Madrid, cu camere şi mănuşi speciale, unde îmi analizez zilnic tehnica şi primesc feedback pentru a mă îmbunătăţi. Încerc să progresez puţin câte puţin în fiecare zi. Este foarte asemănător cu ceea ce se întâmplă într-un start-up. La început testezi lucruri, găseşti potrivirea produs-piaţă, încerci noi abordări, revii asupra lor şi îţi îmbunătăţeşti constant produsul.” Pablo este optimist şi în privinţa ecosistemului an-treprenorial românesc, chiar dacă, comparativ cu piaţa din Spania, cea locală este în urmă cu 15-20 de ani. „România este acum unde era Spania acum 15-20 de ani. Costurile sunt mai mici decât în restul Uniunii Europene, vorbiţi engleză şi multe alte limbi, dar capitalul este mai reticent. Va dura ceva timp să ajungă la nivelul Spaniei. Spre exemplu, acum 10 ani, în Spania nu existau companii unicorn (evaluate la peste un miliard de dolari). Acum avem 18. Suma totală investită în start-up-uri era de 500 de milioane de euro, iar acum este de 4 miliarde de euro. Dar astfel de lucruri nu se întâmplă peste noapte – trebuie să plantezi seminţele acum şi să aştepţi cinci ani sau mai mult pentru rezultate.”

    Un avantaj al României este diaspora şi faptul că există milioane de români care trăiesc în Spania, Italia, Marea Britanie sau alte ţări, care deţin cunoştinţe şi capital, este de părere Pablo. „Dacă reuşiţi să atrageţi acest talent să revină acasă, obţineţi un potenţial imens. În cazul meu, am studiat în SUA, am lucrat în investment banking şi strat-egie, iar apoi m-am întors în Spania cu capital şi cunoştinţe pentru a începe afaceri.” Dar pentru a atrage acest tal-ent înapoi „acasă” România trebuie să implementeze politici interesante, cum ar fi taxe mai mici pentru cei care se întorc, reducerea impozitelor pentru investiţii în start-up-uri şi alte măsuri care să încurajeze expaţii să revină şi să fructifice local ce au adunat de peste hotare, punctează investitorul. El crede că România are potenţialul de a pro-duce mai mulţi unicorni, urmând exemplul UiPath. 

    „Este o chestiune de timp. Ecosistemele antreprenoriale necesită răbdare. Trebuie să creştem numărul startup-urilor în fază de scale-up, să atragem capital şi să dezvoltăm o bază de antreprenori care pot deveni modele pub-lice. Din experienţa mea, în alte ecosisteme pe care le-am observat în cadrul Endeavor, este nevoie de multă răbdare. În Spania, până în 2016, nu existau unicorni – Cabify a fost primul. Apoi, în 2018, a apărut Glovo, iar în anul următor au apărut trei unicorni, apoi cinci. Este un fenomen exponenţial.”

    Un lucru ce ar putea ajuta ar fi sprijinirea acelor antreprenori care conduc start-up-uri ce se află în etapa de 1-10 milioane. „Organizaţii precum Endeavor selectează companiile care au potenţialul să devină unicorni şi le oferă suport. Uneori, nu este necesar ca aceşti unicorni să fie exclusiv pe piaţa românească. Poate că România nu este o piaţă suficient de mare pentru a susţine o cerere internă puternică pentru mulţi unicorni, dar poate fi un loc bun pentru a construi companii care să creeze cerere în afara României.”

    De asemenea, investitorii străini sunt interesaţi de companii care pot deveni globale şi care au acces la pieţe mari. „Acesta este un mare provocare pentru România, care nu este o piaţă mare sau matură.”

     ânt la pian şi mi-aş dori foarte mult să reiau această activitate, pentru că am compus muzică la conservator, dar nu mai am timp acum, fiindcă îmi dedic timpul înotului, alergatului şi investiţiilor în afaceri. Următoarea mea provocare va fi să reiau compoziţia de muzică clasică. Tatăl meu cântă la chitară şi compune cântece. De la el a pornit această pasiune. De asemenea, şi fratele meu cântă la chitară”, a povestit Pablo Fernández Álvarez într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. 

    Dar timpul alocat artei este limitat atunci când viaţa este o cursă între antreprenoriat, sport de performanţă şi men-toring. Pentru că Pablo este omul care nu doar creează companii, ci le transformă în modele de succes – un exem-plu fiind compania Clidrive, pe care a fondat-o în 2023, o platformă de finanţare auto care conectează proprietarii de maşini cu instituţii financiare. Platforma a generat venituri de 10 milioane de euro în primul an de activitate. 

    „În Spania, de unde provin, există peste un milion de oameni care sunt respinşi de bănci atunci când cer un împru-mut sau o opţiune de leasing. Cu Clidrive, aceştia pot avea acces la o maşină, indiferent de situaţia lor financiară, iar costul este mult mai mic – în jur de 200 de euro pe lună, comparativ cu 400 de euro. Misiunea noastră este să oferim acces la mobilitate tuturor, să nu mai fie limitat doar la persoanele bogate, cu scoruri de credit bune şi salarii mari.”

    De asemenea, Pablo este un mentor activ, având în portofoliu peste 100 de start-up-uri în care a investit. „Îmi place să investesc timp şi bani în alţi antreprenori din două motive: unul, pentru că îmi investesc capitalul şi obţin un ran-dament; doi, pentru că este ca şi cum un jucător de fotbal retras devine antrenor. Nu mai alergi la fel de repede, dar ai mai multă experienţă şi poţi ajuta următoarea generaţie.”

    Un punct important în dezvoltarea unui start-up este momentul în care acesta trece de la o echipă de câţiva an-gajaţi la o echipă de 50-100 de angajaţi, a punctat investitorul spaniol. „Cred că atunci când treci de la 5-10 mil-ioane de euro la 50-100 de milioane este una dintre cele mai dificile etape, pentru că, în cazul meu, am avut un mare succes în primul an, obţinând venituri de aproximativ 10 milioane de euro, dar apoi trecerea la următoarea fază este o provocare. Şi multe dintre afacerile româneşti pe care le-am întâlnit se află în această etapă, unde au atins primul obstacol, adică între 1 şi 5 milioane, dar de acolo la nivelul următor este foarte greu. Şi este greu pentru că nu mai este vorba doar despre tine, ca antreprenor. Când ai o echipă mică, ca antreprenor eşti şef de vânzări, şef de marketing, şef de operaţiuni – practic, eşti în mijlocul tuturor lucrurilor.”

    Însă, pentru a trece la nivelul următor, businessul are nevoie de o echipă solidă, cu un nivel de conducere de tipul C”. „Nu mai este vorba despre tine ca antreprenor, ci despre construirea şi atragerea unei echipe, iar acest lucru este foarte dificil. Ceea ce este cel mai dificil şi interesant, dar şi trist, atunci când creşti atât de repede este că oa-menii care au abilităţile necesare pentru a duce o companie de la zero la unu sau de la zero la cinci nu sunt aceiaşi care pot duce compania de la unu la zece sau de la zece la o sută.”

    Astfel, una dintre cele mai mari provocări este să gestionezi aceste tranziţii cu oamenii şi să înţelegi că uneori trebuie să laşi oamenii care te-au ajutat la început să plece, a explicat Pablo. „Este ca şi cum ai spune: «Acum aducem un alt executiv». Şi uneori nu îţi place, pentru că acei oameni se simt împuterniciţi, au fost implicaţi, dar acum simt că nu mai sunt la fel de necesari. Unii pleacă, pe alţii trebuie să-i concediezi, iar uneori noii executivi pe care îi aduci au acreditări şi competenţe, dar nu se potrivesc cu cultura organizaţiei. Personal, am avut o rată de succes de 50% cu noii executivi aduşi în această etapă. De aceea, această tranziţie este cea mai dificilă – trebuie să laşi să plece unele persoane, să aduci altele, iar mulţi dintre cei pe care îi aduci nu se potrivesc culturii companiei. Este o perioadă de reconstrucţie a echipei pentru următoarea etapă.”

    Întrebat care sunt atributele unui antreprenor de succes, Pablo a spus că nu există o trăsătură unică, însă pentru a putea avea succes şi a creşte un business trebuie să fii flexibil, deschis la ideile celor din jur, iar un element comun şi regăsit la majoritatea antreprenorilor este „rezilienţa”. „Antreprenorii de succes nu renunţă. Sunt încăpăţânaţi. Şi mulţi dintre ei sunt modeşti – nu în sensul că nu sunt încrezători, ci că sunt deschişi la învăţare. Sunt flexibili şi înţeleg că, dacă ceva nu funcţionează, trebuie să facă schimbări. Un alt aspect important este că aceşti antrepren-ori ştiu să asculte şi să se înconjoare de oameni buni. Când spun oameni buni, mă refer la mentori, investitori şi ex-ecutivi de calitate. Sunt foarte buni la atragerea talentelor şi a capitalului şi sunt povestitori excelenţi – trebuie să poată transmite un mesaj puternic, astfel încât oamenii să îşi dorească să li se alăture, fie ca investitori, fie ca an-gajaţi.”

    De asemenea, antreprenorii trebuie să ştie să evolueze odată cu afacerea lor. „Asta presupune o autoreflecţie pro-fundă şi capacitatea de a înţelege dacă la un moment dat ajută sau nu compania. Mulţi antreprenori, de exemplu, la un moment dat îşi aduc un CEO care să conducă compania sau un COO puternic pentru a gestiona operaţiunile sau un CFO bun. Ei identifică propriile puncte slabe şi se concentrează pe ceea ce aduce valoare – fie că este vorba de produs, tehnologie sau vânzări”, a punctat Pablo.

    Atunci când caută să investească într-o nouă idee sau să devină mentorul unui entuziast la început de drum, Pablo se uită mai întâi la trăsăturile persoanei cu care stă de vorbă, spunând că este mai interesat de om decât de busi-nessul lui. „Abordez investiţia ca pe un interviu de angajare. Îmi pun întrebarea: aş angaja această persoană în compania mea? Sau aş lucra pentru ea? Persoana trebuie să fie inspiraţională, să atragă talent şi capital. Caut trăsături excelente – poate fi orice, de la performanţe academice la realizări ca sportiv sau artist, dar trebuie să fi făcut ceva la care să se fi descurcat excelent. De asemenea, mă interesează etica muncii – dacă persoana a demonstrat că munceşte mult şi este rezilientă. Flexibilitatea este un alt aspect – ascultă, se adaptează, poate schimba direcţia”, a spus Pablo. În plus, el consideră că pentru un start-up este mai bine ca echipa să aibă doi cofondatori. „Este foarte greu pentru un singur fondator. Doi cofondatori sunt ideali – unul poate ridica fonduri, celălalt poate executa strategia.”

    De obicei, Pablo investeşte în companii aflate în etapa pre-seed sau seed – moment în care start-up-urile au veni-turi sub 1 milion de euro, dar deja au o echipă de 5-15 oameni şi au început să obţină tracţiune. „În această etapă, evaluările sunt mai mici, deci intri într-un moment bun. Apoi ajut compania să definească obiective clare prin metodologia OKR (Objective and Key Results) şi să le atingă în unu – doi ani. Ofer sfaturi despre organizare, atragerea de talente, folosirea opţiunilor pe acţiuni pentru a motiva echipa, focus pe produs, piaţă şi experienţa clientului. După ce ajung la etapa profesională (series A), rolul meu ca angel investor se reduce şi atunci preiau investitorii in-stituţionali.”

    Un pas greşit pe care îl fac antreprenorii la început de drum este faptul că „se întind” de la început pe prea multe pieţe în loc să aştepte până când îşi consolidează activitatea în ţara în care au avut lansarea. „Mulţi antreprenori cred că trebuie să cucerească lumea imediat. Dar majoritatea afacerilor mari au început într-un singur loc şi s-au extins abia după ce s-au consolidat bine. De exemplu, în cazul primei mele afaceri, Clicars, am ajuns la venituri de jumătate de miliard doar în Spania. Am realizat un IPO şi a fost un exit de succes, doar într-o ţară. Sau dacă te uiţi la Amazon – a rămas 10 ani doar în SUA înainte să se extindă.” În cazul Clidrive, Pablo se concentrează în prezent doar pe piaţa din Spania. „Ideea mea este să mă axez pe această piaţă şi să ating venituri de peste 100 de milioane, iar apoi, poate, să mă extind. Cred că este mai valoros să fii prezent în mai puţine pieţe, dar să ai o cotă de piaţă mare şi să fii mai profitabil, decât să te extinzi prea rapid şi să ai mai multe francize slabe sau neprofitabile.”

    De asemenea, CEO-ul Clidrive consideră că succesul unui start-up stă în echilibru. „Antreprenoriatul este ca un sport de anduranţă, nu un sprint. Trebuie să-ţi controlezi nivelul de energie, să nu consumi totul într-o zi, ci să înţelegi că este o cursă pe termen lung.” Această filosofie, inspirată din cariera sa sportivă, este susţinută de un stil de viaţă sănătos. „Fitnessul mental este un rezultat al fitnessului fizic. Dacă vii la birou obosit, fără să fi dormit bine, după ce mănânci prost şi bei multă cafea, nu vei începe ziua în mod productiv. Dar dacă începi ziua făcând exerciţii, obţinând dopamină şi adrenalină, ajungi la birou energizat şi gata să «cucereşti lumea».”

    Pe de altă parte, pentru Pablo înotul este mai mult decât un sport. Este un refugiu, un loc unde îşi regăseşte energia şi claritatea. „Când înot, nu mă gândesc la problemele de business şi asta mă ajută să mă întorc la treabă reener-gizat. Mulţi antreprenori intră într-un ciclu negativ sau de supra-gândire şi cred că trebuie să înţeleagă că pauzele sunt esenţiale pentru a rupe acest cerc. Înotul zilnic îmi oferă această energie pentru afaceri. Este şi un mod de a scăpa de stres. Mulţi antreprenori suferă de probleme de sănătate mintală, depresie sau stres excesiv. Cred că trebuie să fii sănătos pentru a avea o companie sănătoasă”, a spus Pablo adăugând că abordează înotul într-un mod ştiinţific, fiind un sport foarte tehnic.

    „Înotul necesită îmbunătăţiri constante – modul în care îţi mişti degetele, felul în care loveşti apa. Totul se bazează pe testare. Am un laborator de înot în Madrid, cu camere şi mănuşi speciale, unde îmi analizez zilnic tehnica şi primesc feedback pentru a mă îmbunătăţi. Încerc să progresez puţin câte puţin în fiecare zi. Este foarte asemănător cu ceea ce se întâmplă într-un start-up. La început testezi lucruri, găseşti potrivirea produs-piaţă, încerci noi abordări, revii asupra lor şi îţi îmbunătăţeşti constant produsul.” Pablo este optimist şi în privinţa ecosistemului an-treprenorial românesc, chiar dacă, comparativ cu piaţa din Spania, cea locală este în urmă cu 15-20 de ani. „România este acum unde era Spania acum 15-20 de ani. Costurile sunt mai mici decât în restul Uniunii Europene, vorbiţi engleză şi multe alte limbi, dar capitalul este mai reticent. Va dura ceva timp să ajungă la nivelul Spaniei. Spre exemplu, acum 10 ani, în Spania nu existau companii unicorn (evaluate la peste un miliard de dolari). Acum avem 18. Suma totală investită în start-up-uri era de 500 de milioane de euro, iar acum este de 4 miliarde de euro. Dar astfel de lucruri nu se întâmplă peste noapte – trebuie să plantezi seminţele acum şi să aştepţi cinci ani sau mai mult pentru rezultate.”

    Un avantaj al României este diaspora şi faptul că există milioane de români care trăiesc în Spania, Italia, Marea Britanie sau alte ţări, care deţin cunoştinţe şi capital, este de părere Pablo. „Dacă reuşiţi să atrageţi acest talent să revină acasă, obţineţi un potenţial imens. În cazul meu, am studiat în SUA, am lucrat în investment banking şi strat-egie, iar apoi m-am întors în Spania cu capital şi cunoştinţe pentru a începe afaceri.” Dar pentru a atrage acest tal-ent înapoi „acasă” România trebuie să implementeze politici interesante, cum ar fi taxe mai mici pentru cei care se întorc, reducerea impozitelor pentru investiţii în start-up-uri şi alte măsuri care să încurajeze expaţii să revină şi să fructifice local ce au adunat de peste hotare, punctează investitorul. El crede că România are potenţialul de a pro-duce mai mulţi unicorni, urmând exemplul UiPath. 

    „Este o chestiune de timp. Ecosistemele antreprenoriale necesită răbdare. Trebuie să creştem numărul startup-urilor în fază de scale-up, să atragem capital şi să dezvoltăm o bază de antreprenori care pot deveni modele pub-lice. Din experienţa mea, în alte ecosisteme pe care le-am observat în cadrul Endeavor, este nevoie de multă răbdare. În Spania, până în 2016, nu existau unicorni – Cabify a fost primul. Apoi, în 2018, a apărut Glovo, iar în anul următor au apărut trei unicorni, apoi cinci. Este un fenomen exponenţial.”

    Un lucru ce ar putea ajuta ar fi sprijinirea acelor antreprenori care conduc start-up-uri ce se află în etapa de 1-10 milioane. „Organizaţii precum Endeavor selectează companiile care au potenţialul să devină unicorni şi le oferă suport. Uneori, nu este necesar ca aceşti unicorni să fie exclusiv pe piaţa românească. Poate că România nu este o piaţă suficient de mare pentru a susţine o cerere internă puternică pentru mulţi unicorni, dar poate fi un loc bun pentru a construi companii care să creeze cerere în afara României.”

    De asemenea, investitorii străini sunt interesaţi de companii care pot deveni globale şi care au acces la pieţe mari. „Acesta este un mare provocare pentru România, care nu este o piaţă mare sau matură.”

     

    Carte de vizită:

    1.  A absolvit Harvard Business School şi Universitatea Complutense din Madrid (premiul naţional pentru cel mai bun parcurs academic din Spania).

    2.  Deţine şase recorduri mondiale Guinness la înot maraton, inclusiv cel mai lung înot în ocean (250 km) şi cel mai rapid înot neasistat pe 100 km în ocean (de două ori nominalizat de World Open Swimming Association pentru „Per-formanţa Anului” şi „Omul Anului”).

    3.  Pablo Fernández Álvarez este în prezent fondator şi CEO al Clidrive, din 2023, o platformă de finanţare auto care conectează proprietarii de maşini cu instituţii financiare. Platforma a generat venituri de 10 milioane de euro în primul an de activitate. 

    4.  Anterior, a fost fondator şi CEO al Clicars, business evaluat la 500 de milioane de euro, cea mai mare platformă de e-commerce pentru achiziţia de maşini second-hand din Spania, achiziţionată ulterior prin IPO de Stellantis, al doilea cel mai mare producător auto din lume.

    5. Pablo Fernández este şi investitor în peste 100 de start-up-uri. A lucrat la Boston Consulting Group şi Santander Bank, fiind cel mai tânăr vicepreşedinte executiv al grupului, conducând strategia corporativă din SUA.

     

    Recomandările lui Pablo Fernández Álvarez pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România: 

    1. Răbdare: construirea unui ecosistem antreprenorial solid necesită timp. Rezultatele nu se văd în 1-2 ani, ci pe termen de 5-10 ani.

    2. Modele de succes: e nevoie de mai multe companii „far” care să demonstreze că România poate produce afaceri de succes, nu neapărat unicorni, dar companii evaluate la 100-300 de milioane de euro.

    3. Dezvoltarea reţelelor de business angels: aceştia sunt esenţiali pentru etapa „zero la unu” a start-up-urilor. Dacă acum avem 10 companii în programul scale-up, ar trebui să vizăm 100 sau 200.

    4. Roluri inspiraţionale: antreprenorii de succes ar trebui să devină modele publice pentru a inspira următoarea generaţie.

    5. Efect de multiplicare: când un antreprenor face exit, ar trebui să folosească banii pentru a sprijini alte afaceri şi a crea un efect de multiplicare în ecosistem. Aşa cum angajaţii din start-up-uri de succes devin adesea antreprenori, acelaşi principiu poate crea o reţea sinergică.

  • Schimbare în conducerea DB Global Technology, centrul de tehnologie al Deutsche Bank de la Bucureşti

    Unul dintre administratorii societăţii DB Global Technology, centrul de tehnologie al Deutsche Bank de la Bucureşti, a plecat din companie la finele anului trecut, arată datele dintr-un document publicat în Monitorul Oficial.

    “Deutsche Bank Aktiengesellschaft, societate înfiinţată în mod valabil şi funcţionând în conformitate cu legea din Germania, în calitate de asociat unic al DB Global Technology – S.R.L., ia cunoştinţă de şi aprobă, prin prezenta, demisia din calitatea de administrator (vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie) al societăţii a dnei Dana-

    Raluca Popovici, începând cu data de 18.10.2024 (aceasta fiind ultima zi în cadrul societăţii). Ca urmare a celor de mai sus, asociatul unic confirmă că societatea va fi administrată în continuare de către Consiliul de Administraţie format din 4 (patru) administratori – şi anume dl Stefan Schaffer, dna Loredana-Elena Mirza, dna Elena-Iuliana Cirmaciu şi dl Daniel-Constantin Dumitrascu, până la data la care Asociatul unic va adopta alte decizii în acest sens”, conform documentului.

    Conform datelor disponibile pe reţeaua LinkedIN Dana Raluca Popovici lucra în cadrul companiei din 2016, iar din 2017 ocupa poziţia de IT Director Anti-Financial Crime & Compliance.

    În 2023 compania a avut afaceri de 713 mil. lei şi un număr mediu de 1.449 de angajaţi.
     

  • Joe Biden, acid la adresa lui Elon Musk, în discursul de adio

    În discursul său de adio din Biroul Oval, Joe Biden a atras atenţia asupra pericolului reprezentat de concentrarea puterii în domeniul tehnologiei, denumind fenomenul „complex industrial tehnologic”. Biden a criticat influenţa excesivă a unor lideri din tehnologie şi rolul acestora în răspândirea dezinformării.

    „Americanii sunt copleşiţi de un val de dezinformare, ceea ce permite abuzul de putere. Trebuie să tragem la răspundere platformele de socializare pentru a ne proteja democraţia”, a declarat Biden.

    El a făcut referire la lideri din tehnologie precum Elon Musk, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg, care ar putea influenţa viitoarea administraţie Trump. De asemenea, a criticat decizia Meta de a opri verificarea informaţiilor şi sistemul de „note comunitare” adoptat de Musk pe X.

    Pe lângă acestea, Biden a vrut să scoată în evidenţă realizările administraţiei sale, precum crearea a 17 milioane de locuri de muncă, reducerea costurilor medicamentelor şi măsuri împotriva schimbărilor climatice. Totuşi, el a adus în discuţie lipsa legislaţiei privind inteligenţa artificială şi pericolele acesteia.

    Biden şi-a încheiat discursul cu un apel către cetăţeni să protejeze democraţia: „Acum este rândul vostru să vegheaţi. Păstraţi flacăra aprinsă”.

  • Cine sunt Matei Zaharia şi Ion Stoica, profesorii români din Statele Unite care stau în spatele Databricks, o companie de date şi AI care tocmai a obţinut o finanţare de peste 5 mld. dolari de la fonduri precum Blackstone, Apollo Global Management şi Blue Owl Capital

    Producătorul de software Databricks a obţinut finanţări în valoare de peste 5 miliarde de dolari de la creditori precum Blackstone, Apollo Global Management Inc. şi Blue Owl Capital Inc., aceasta fiind cea mai mare sumă atrasă din istoria companiei, conform Bloomberg.

    Cine este Ion Stoica

    Ion Stoica este preşedinte executiv şi co-fondator al Databricks. De asemenea, Ion Stoica este profesor în cadrul Departamentului EECS de la UC Berkeley şi co-director al AMPLab. La AMPLab, Ion a condus efortul de sisteme software, care a inclus dezvoltarea proiectului de cercetare Spark, precum şi a altor două proiecte open source de profil înalt: Apache Mesos şi Tachyon. În 2006, a co-fondat Conviva, un start-up pentru comercializarea tehnologiilor de distribuţie video la scară largă, unde îndeplineşte funcţia de CTO. Ion este membru ACM şi a primit numeroase premii, printre care SIGCOMM Test of Time Award (2011) şi ACM doctoral dissertation award (2001). Ion deţine un doctorat în inginerie electrică şi informatică de la Universitatea Carnegie Mellon şi un masterat în informatică şi inginerie de control de la Universitatea Politehnică Bucureşti.

    Cine este Matei Zaharia

    Matei este CTO şi co-fondator al Databricks şi profesor asociat de informatică la UC Berkeley. El a început proiectul Apache Spark în timpul programului său de doctorat la UC Berkeley în 2009 şi a lucrat la alte software-uri de date şi AI utilizate pe scară largă, inclusiv MLflow, Delta Lake şi Dolly. Cele mai recente cercetări ale sale se referă la combinarea modelelor lingvistice mari (LLM) cu surse de date externe, cum ar fi sistemele de căutare, şi la îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii rezultatelor acestora. Cercetarea lui Matei a fost recunoscută prin Premiul pentru disertaţie doctorală ACM 2014 şi prin Premiul prezidenţial pentru carieră timpurie pentru oameni de ştiinţă şi ingineri (PECASE) din SUA.

    Citiţi articolul integral AICI. 

  • Suedia va testa o nouă tehnologie care presupune alcătuirea de roiuri de drone cu funcţii autonome

    Suedia va testa o nouă tehnologie privitoare la drone. Aceasta presupune alcătuirea de roiuri de drone cu funcţii autonome. Tehnologia a fost construită de o companie suedeză împreună cu specialiştii din armată.

    Ministrul Apărării, Pal Jonson, a anunţat luni că Suedia va testa noua tehnologie a roiului de drone dezvoltată de grupul Saab (SAABb.ST) şi de forţele armate.

    Jonson a declarat într-o conferinţă de presă că armata va testa tehnologia dezvoltată în ultimul an pe parcrsul următorului exerciţiu Arctic Strike.

    „Va trebui să ne asumăm anumite riscuri pentru a construi o capacitate de apărare mai puternică, mai repede decât o facem în mod normal”, a spus ministrul, citat de Reuters.

    Jonson a mai spus că tehnologia permite formarea unor roiuri de drone de diferite dimensiuni care pot rezolva sarcini în mod autonom în timpul misiunilor.

    Suedia s-a alăturat NATO în martie 2024. Ţara nordică intenţionează să crească cheltuielile pentru apărare pentru a ajunge la 2,6% din PIB în 2028, comparativ cu 2,2% în 2024.

  • Nvidia îşi consolidează poziţia de lider în AI: Compania a investit 1 miliard de dolari în start-up-uri din tehnologie în 2024. Multe din aceste firme cumpărau deja procesoare Nvidia, esenţiale în dezvoltarea inteligenţei artificiale

    Nvidia a investit 1 miliard de dolari în preluarea companiilor din AI în 2024, devenind un jucător cheie în industrie, scrie FT.

    Astfel, compania a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari în finanţarea a 50 de start-up-uri, precum şi încheierea unor dealuri.

    În marea lor majoritate, aceste companii dezvoltă tehnologie „core AI” care necesită o putere de calcul uriaşă, devenind astfel clienţi Nvidia.

    Giganţii din tehnologie au cumpărat procesoare Nvidia în valoare de zeci de miliarde de dolari în ultimii doi ani după creşterea exponenţială a investiţiilor în industrie. În acest timp, Microsoft, Apple şi Google caută soluţii pentru a-şi reduce dependenţa de Nvidia, dezvoltându-şi propriile procesoare.

    În anul 2024 acţiunile Nvidia au crescut cu 171%, iar compania a atins o capitalizare de 3.289 de miliarde de dolari.

  • Patru previziuni privind inteligenţa artificială în 2025. Unde va ajunge tehnologia care a cucerit lumea?

    În 2024, nu a existat nimic nou în domeniul inteligenţei artificiale care să egaleze şocul produs de apariţia şi utilizarea ChatGPT, însă îmbunătăţirile pe bandă rulantă ale tehnologiei care a stat la baza succesului OpenAi, au făcut ca domeniul AI să funcţioneze în continuare, scrie FT.

    Acum experţii se întreabă care sunt următorii paşi şi cum va arăta anul 2025 pentru tehnologia viitorulului.

    Dezvoltarea AI continuă

    În 2025, impulsul dat de momentul ChatGPT va dispărea. Chiar şi unii dintre cei mai mari fani ai inteligenţei artificiale încep să recunoască că simpla utilizare a datelor şi a puterii de calcul pentru construirea unor modele AI mari începe să nu mai funcţioneze atât de bine. Pe termen lung, acest process privează tehnologia de un update real şi de o sursă sigură de îmbunătăţire. Cu toate acestea, există deja o serie de reuşite în domeniu care au toate şansele să ducă inteligenţa artificială pe noi culmi.

    Cele mai promiţătoare rezultate par să vină din partea modelelor AI care efectuează o serie de paşi de verificare înainte de a furniza un răspuns, permiţându-le să interogheze şi să îşi rafineze primele răspunsuri pentru a furniza rezultate mai „raţionale”. Este discutabil dacă acest lucru este cu adevărat comparabil cu raţionamentul uman, dar sisteme precum o3 de la OpenAI par a dat în continuare cele mai interesante semne de progress de la apariţia chatboţilor dotaţi cu inteligenţă artificială şi până în prezent.

    Google, care a tot câştigat teren în domeniul AI, după doi ani în care s-a chinuit să ajungă din urmă OpenAI, a arătat, de asemenea, modul în care noile descoperiri– agenţii AI – ar putea face viaţa oamenilor mai uşoară. Agenţii AI sunt capabili, de exemplu, să urmărească activitatea din broswerul utilizatorului şi apoi să preia din task-urile sale. Toate aceste demonstraţii şi prototipuri trebuie să fie transformate în produse utile, dar ele arată cel puţin că există mai mult decât suficient în laboratoare pentru a menţine ridicat interesul pentru inteligenţa artificială.

    ChatGPT îşi păstrează coroana. 2025 nu promite prea mult la nivelul aplicaţiilor

    Pentru majoritatea oamenilor, ascensiunea inteligenţei artificiale generative a însemnat apariţia constantă a unei tehnologii care poate genera text sau poate edia fotografii în moduri inedite, deşi sunt spectaculoase, la finalul zilei sunt nişte instrumente ocazional utile, dar care n-au puterea de a transforma viaţa oamenilor într-un mod semnificativ.

    În 2025 este posibil să apară primele demonstraţii ale aplicaţiilor care pot interveni mai direct în viaţa oamenilor. Pentru început ea ar putea absorbi toate informaţiile digitale ale unei persoane şi ar putea învăţa din deciziile şi acţiunile ei. Astfel, în viitor, AI-ul ar putea îndeplini rolul unei bănci virtuale de memorie unde oamenii pot depozita informaţii importante. Mai mult, AI-ul chiar ar putea prelua controlul asupra aspectelor din viaţa unei persoane, iar în viitor am putea avea un robot care răspunde la mailuri, programează meeting-urile de la job sau se ocupă de sarcini  mai complexe.

    Dar, îngrijorate de lipsa de fiabilitate a tehnologiei, companiile de tehnologie vor fi reticente în a le lansa în masă, iar majoritatea utilizatorilor vor fi la fel de reticenţi în a avea încredere în ele.

    Nvidia rămâne în topul lumii tech

    Succesul uriaş al Nvidia au adus compania în vizorul unora dintre cele mai puternice companii tehnologice, care au trecut la pasul următor şi au început să îşi proiecteze propriile cipuri cu AI pentru a nu apela la rivali.

    Cu toate acestea, viteza cu care s-a mişcat Nvidia îi oferă un avantaj major în raport cu rivalii. Asta nu înseamnă că alţii nu vor încerca să detroneze gigantul tech. Potrivit producătorului de cipuri Broadcom, trei dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiei vor utiliza cipurile lor pentru a crea un sistem de supercalculatoare cu câte 1 milion de cipuri în 2027. Aceasta este de 10 ori mai mare decât dimensiunea sistemului Colossus al lui Elon Musk, considerat a fi cel mai mare cluster de cipuri AI utilizat în prezent.

    Cu toate acestea, chiar dacă Nvidia ar ajunge să piardă teren în faţa rivalilor, mai există o carte de jucat. Nvidia a făcut istorie pe partea de hardware AI, dar nici la capitolul software nu stă rău, ceea ce îi oferă un avantaj considerabil.

    Boom-ul AI din 2024 care a aruncat bursele în aer continuă şi în 2025

    Big Tech – cele mai mari companii tehnologice din lume – se află într-o cursă pentru supremaţie în lumea AI. Câştigătorul este cel care va reuşi să construiacă un produs cu inteligenţă artificială care să fie la fel de util şi adoptabil la nivel global cum a fost de exemplu GPS-ul.

    În mod constant înregistrează progrese care ar putea determina viitorul industriei AI.

    Dacă acest lucru este suficient pentru ca investitorii să continue să arunce cu bani în inteligenţa artificială este o altă discuţie.

    Felul în care investitorii se uită la AI  depinde de alţi factori, cum ar fi încrederea pieţei bursiere în intenţiile de dereglementare şi de reducere a taxelor ale noii administraţii Trump şi disponibilitatea Rezervei Federale de a continua relaxarea politicii monetare.

    Toate acestea indică un an extrem de volatil, cu unele corecţii importante pe parcurs. Dar, cu suficiente lichidităţi, Wall Street ar putea continua să alimenteze cu bani lumea AI.

  • Livrări cu pilot automat: cum face un start-up românesc trecerea de la servicii de curierat la dezvoltarea unei platforme inteligente de management al flotelor

    Într-o industrie în care viteza şi eficienţa livrărilor devin tot mai critice pentru succesul afacerilor, un start-up românesc transformă experienţa operaţională într-o soluţie software bazată pe cele mai noi tehnologii. Cu peste 300.000 de livrări realizate şi o finanţare recentă de 450.000 de dolari, BeeFast face trecerea de la servicii de curierat la dezvoltarea unei platforme inteligente de management al flotelor, având deja în portofoliu cel mai mare jucător din piaţa locală – Fan Courier.

     

    Vizând pe un modul inovator de autodispecerat bazat pe inteligenţă artificială, a cărui lansare este planificată pentru aprilie anul viitor, compania vizează venituri de ordinul milioanelor de euro în 2025 şi aspiră să devină un jucător global în optimizarea serviciilor de livrare instant.

    „Vrem, în primul rând, să dezvoltăm acest autodispecer foarte avansat, care să fie cel mai performant autodispecer de pe piaţă. De asemenea, ne propunem să investim consistent în cercetare şi dezvoltare. Pe lângă aceasta, vom folosi o parte din fonduri pentru extinderea internaţională. Acestea sunt cele două direcţii principale în care vom investi banii obţinuţi”, a declarat Cristian Grozea, CEO şi cofondator BeeFast, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Start-up-ul a reuşit să atragă această nouă finanţare de la Lucian Despoiu, antreprenor român cu experienţă în dezvoltarea afacerilor digitale la nivel internaţional şi fondator al unor companii renumite precum eJobs, Kondiment, Majoritas şi Skyy Network. BeeFast îşi propune să atingă venituri de ordinul milioanelor de euro în 2025, obiectiv condiţionat de lansarea modulului de autodispecerat programată pentru aprilie anul viitor. „Dacă vom lansa autodispecerul la timp, anul viitor, estimăm venituri de ordinul milioanelor de euro. Dacă nu reuşim să-l lansăm în timp util, veniturile vor fi de ordinul sutelor de mii de euro. Sunt conştient că este o provocare să finalizăm acest modul cât mai rapid, dar Lucian a investit în noi, în primul rând, pentru echipa noastră”, a explicat Grozea.

    În urmă cu aproximativ doi ani, BeeFast a făcut tranziţia de la o platformă de livrări rapide la o soluţie software complexă pentru managementul livrărilor. Compania a realizat această schimbare după ce a acumulat experienţă operaţională şi date din peste 300.000 de livrări efectuate. „Am făcut tranziţia de la zona operaţională către software, o schimbare firească având în vedere că suntem, în esenţă, o companie de software. Ne concentrăm acum exclusiv pe partea software, dar această platformă a fost construită pe baza experienţei noastre din teren. Am livrat sute de mii de comenzi, am făcut dispecerat, am discutat cu mii de curieri, sute de flote şi companii mici de curierat, precum şi cu restaurante, florării, supermarketuri şi alţi clienţi din diverse domenii. Am analizat nevoile şi lipsurile lor şi, pe baza acestei experienţe, am dezvoltat o platformă software care să optimizeze procesele operaţionale. Din acest motiv, am făcut trecerea de la operaţional la software”, a explicat Grozea.

    Odată cu schimbarea direcţiei, start-up-ul a atras cel mai mare jucător din piaţa locală de curierat, FAN Courier, prin divizia de livrări instant Fan Priority. BeeFast îşi propune să se adreseze atât companiilor de curierat rapid, cât şi celor tradiţionale care doresc să dezvolte servicii de livrare instant. „Livrarea instant nu este doar un trend temporar, ci direcţia spre care ne îndreptăm cu toţii. Companiile tradiţionale de curierat ar trebui să ia în considerare acest lucru şi să fie pregătite pentru momentul în care acest model de livrare va deveni normă. Generaţiile tinere de consumatori sunt obişnuite cu livrarea rapidă”, a subliniat Grozea. Platforma BeeFast include mai multe componente principale, cea mai importantă fiind cea de dispecerat. Dezvoltarea modulului de autodispecerat bazat pe inteligenţă artificială va revoluţiona acest segment. „Platforma este disponibilă clienţilor în modelul «Software as a Service». Are mai multe componente, iar cea mai importantă este cea de dispecerat, care permite vizualizarea comenzilor într-un mod intuitiv, cu diverşi parametri, precum metoda de plată, distanţa dintre punctele de pick-up şi drop-off şi altele. De asemenea, include o aplicaţie pentru curieri şi un modul avansat de raportare”, a detaliat Grozea. BeeFast a obţinut până acum două runde de finanţare, în valoare totală de aproximativ 930.000 de euro: o primă finanţare de 500.000 de euro pentru modelul anterior de business şi cea mai recentă de 450.000 de dolari.    

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Invitat: Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

    „Balanţa de putere existentă între părţile implicate în negociere s-a schimbat în favoarea fondurilor de investiţii, deoarece resursele financiare sunt mai limitate în contextul actual al pieţei. În aceste condiţii, presiunea s-a mutat de la «cine poate să-mi ofere bani» la «dacă mai pot atrage finanţare». În plus, fondurile aflate la început de drum pot să aştepte până când identifică mai multă valoare în piaţă. Start-up-urile trebuie să fie mai bine pregătite, să demonstreze rezultate concrete şi să îşi susţină promisiunile cu realizări tangibile.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Alice Ionescu, fondator DoctorBusiness.ro – soluţie software pentru analiza afacerilor

    Noutăţi: Start-up-ul local a ajuns la peste 2.000 de utilizatori, cuprinzând firme cu cifre de afaceri între 55.000 de lei şi 450 de milioane de lei anual. Majoritatea utilizatorilor sunt antreprenori, urmaţi de firme de contabilitate şi consultanţă financiară.

    „În ultimii doi ani, ne-am concentrat pe adăugarea de beneficii pentru utilizatori şi am dezvoltat trei tipuri de rapoarte financiare care pot fi descărcate instant în 5 secunde. Acestea sunt destinate antreprenorilor fără cunoştinţe financiare, firmelor de contabilitate şi consultanţă financiară, precum şi diagnosticării rapide a situaţiei financiare în maximum 100 de cuvinte. Am adăugat şi versiuni în limba engleză, la cererea firmelor din România cu acţionariat străin”, a declarat Alice Ionescu.

     

    2. Invitat: Tudor Darie, cofondator şi CEO al Fagura – platformă de finanţare participativă

    Noutăţi: Start-up-ul lansat în Republica Moldova şi extins pe piaţa din România a finalizat o rundă de finanţare de 1,1 milioane de euro, în pofida dificultăţilor de pe piaţă.

    „Anii 2023 şi 2024 au fost extrem de dificili pentru atragerea investiţiilor. Totuşi, am reuşit să obţinem o finanţare de peste 1 milion de euro de la 7 investitori de tip angel şi 2 fonduri de investiţii”, a declarat Tudor Darie. Printre aceştia se numără Liviu Munteanu de la Founders Bridge şi Radu Cheltuială, fondatorul iTicket. De asemenea, investiţiile au fost susţinute de U.Ventures, un fond american, şi Mozaic Ventures, care agregă investiţii de la alţi mici investitori.

     

    3. Invitat: Cristian Grozea, CEO şi cofondator BeeFast – platformă de management al livrărilor

    Noutăţi: Echipa BeeFast îşi propune să dezvolte un autodispecer bazat pe inteligenţă artificială şi să se extindă internaţional, utilizând cea mai recentă finanţare de 450.000 de dolari obţinută de la Lucian Despoiu.

    „Principalul nostru obiectiv este dezvoltarea autodispecerului, pe care îl vrem cel mai avansat de pe piaţă. În paralel, ne vom extinde internaţional folosind finanţarea obţinută”, a subliniat Grozea.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Youni, care a dezvoltat o tehnologie AI pentru pregătirea elevilor şi admiterea la universităţi, lansează Youni Benefits care integrează un pachet de servicii ce pot îmbunătăţi oportunităţile educaţionale pentru copiii angajaţilor

    Start-up-ul local Youni, care a dezvoltat platforma Younichoice.com prin intermediul căreia ajută elevii să-şi găsească facultatea potrivită la nivel internaţional, lansează Youni Benefits prin care doreşte să transforme modul în care companiile îşi pot sprijini angajaţii care sunt părinţi, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Andrei Nicolae şi Ştefan Ţăpescu, cofondatori ai Youni, au anunţat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, difuzată la finalul lunii septembrie, că urmează să lanseze două produse noi bazate pe AI care vor ajuta Youni să crească în continuare.

    „Companiile care aleg Youni Benefits vor putea să le ofere copiilor angajaţilor acces la consiliere educaţională personalizată, programe de descoperire vocaţională, meditaţii la matematică şi sprijin pentru admiterea la universitate”, au transmis reprezentanţii start-up-ului românesc.

    Astfel, angajaţii companiilor pot identifica care e cea mai potrivită carieră pentru copiii lor şi cum îi pot pregăti dacă vor să îi îndrume studieze la universităţi din afara ţării. „Prin mentorat personalizat, elevii primesc resursele necesare pentru a obţine rezultate academice bune şi pentru a explora posibile cariere. Spre exemplu, programele de meditaţii avansate la matematică oferă sprijin elevilor din clasele 4-12, asigurându-le o bază solidă la această materie.”

    De asemenea, platforma Youni pentru SAT Preparation asigură pregătirea pentru examenul SAT necesar la admiterea la studii superioare în SUA, au mai spus reprezentanţii Youni.

    „La Youni, credem că investiţia în educaţie este o investiţie în viitor. Prin noile noastre programe susţinem tinerii şi, în acelaşi timp, consolidăm legătura dintre angajatori şi angajaţi, contribuind astfel la o cultură a sprijinului şi succesului comun”, a spus Andrei Nicolae, fondator şi CEO Youni.

    Youni propune mai multe modele de colaborare, precum sponsorizări directe, deduceri salariale pentru angajaţi şi planuri de co-plată.

     „Prin această iniţiativă, Youni răspunde unei preocupări majore a părinţilor: echilibrul dintre viaţa profesională solicitantă şi nevoile educaţionale ale copiilor. Angajaţii se simt susţinuţi, având certitudinea că organizaţia lor investeşte în viitorul copiilor lor. Această abordare duce la o implicare crescută, la satisfacţie sporită şi la o retenţie mai mare a angajaţilor”, a adăugat Andrei Nicolae.

    Potrivit acestuia, Youni oferă pachete flexibile pentru a răspunde nevoilor diverse ale tinerilor. „Pentru elevii din clasele 4-8, există un pachet de meditaţii la matematică. Pentru elevii de liceu, Youni oferă consiliere educaţională personalizată, sprijin pentru aplicarea la universitatati din străinătate şi pregătire pentru examenele de tip SAT şi IELTS. Aceste pachete sunt concepute pentru a oferi elevilor un avantaj competitiv în parcursul lor academic, costurile variind între 1.200 şi 2.000 de euro anual per elev.”

     

  • Povestea unei românce ce a pornit de la zero o companie cu care acum face zeci de milioane de euro

    …spune Simona Lăpuşan, COO & cofounder al Zitec, şi CEO & founder al Mirro.io, iar pentru a fi relevant pe piaţă, sunt necesare inovaţia şi adaptarea constantă. De aceea, crede ea, este important să-şi facă timp să-şi exerseze curiozitatea şi să înveţe mereu ceva nou. 

    Simona Lăpuşan este COO & cofondatoare a Zitec şi CEO şi fondatoare a Mirro.io. Ea declară că îmbină pasiunea pentru tehnologie cu dorinţa de a înţelege comportamentul uman în profunzime, pentru a construi organizaţii şi produse de succes.

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani, în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    În urmă cu 20 de ani, tocmai înfiinţasem Zitec (am sărbătorit aniversarea a 20 ani în iunie 2023). Nu mă gândeam atât de departe în viitor când am fondat Zitec, dar ştiam cu siguranţă că îmi doream să fac lucrurile altfel, mai bine decât ceea ce experimentasem la locurile de muncă anterioare. 

    Voiam să am mai multă autonomie, libertate să experimentez şi un impact mai mare in companie. Mi-am dorit ca aceeaşi experienţă să fie trăită de toţi cei care lucrau cu noi. Eu şi Alex, cofondatorul Zitec, am fost mereu motivaţi de dorinţa de a folosi tehnologia pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor, iar acest lucru nu se referea doar la clienţii şi utilizatorii noştri, ci şi la colegii şi echipele noastre.

    Tehnologia a modelat lumea din jurul nostru în moduri pe care cu greu ni le imaginam în urmă cu 20 de ani. În ciuda tuturor schimbărilor, misiunea noastră rămâne aceeaşi – este cea de a da oamenilor şi organizaţiilor puterea de a-şi atinge potenţialul maxim.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Nu de puţine ori, realitatea mi-a depăşit aşteptările. Au fost situaţii care au coincis direct cu convingerea şi viziunea mea, în timp ce altele au devenit oportunităţi inovatoare, pe care nu le-am prevăzut iniţial. 

    Pe de o parte, nu aş fi zis că Zitec va deveni unul dintre liderii industriei de software din România şi că va continua timp de mai bine de 20 de ani să atragă profesionişti dedicaţi. Sunt atât de mândră de echipele noastre şi de numeroşii colegi cu care am lucrat sau cu care continuăm să lucrăm! Ei sunt cei care, în mod colectiv, dau viaţă viziunii pe care am avut-o când am înfiinţat compania. Îmbunătăţirea continuă, sentimentul de autonomie şi nevoia de impact au pus bazele culturii noastre Zitec, întemeiată pe autenticitate, respect, performanţă, inovaţie, curaj şi implicare.

    Pe de altă parte, cu siguranţă nu am prevăzut că viziunea şi convingerile pe care le aveam vor da naştere unui produs care contribuie în mod direct la misiunea noastră de a ajuta oamenii şi organizaţiile să se împlinească la cel mai înalt potenţial al lor. De-a lungul timpului, m-am străduit să găsesc modalităţi care să întruchipeze valorile noastre şi care să permită echipelor noastre să fie implicate, să aibă autonomie şi să prospere. Aceste experimente au dus la inovarea unui nou produs (Mirro) care a fost de un real suport în timpul COVID-ului, când contactul personal nu era posibil pentru perioade lungi de timp. Am testat la început pe Zitec şi alte câteva companii, am văzut impactul pozitiv şi am validat în piaţă direcţia, apoi l-am extins către companii din 19 ţări.

    În calitate de fondatoare şi CEO al Mirro, mă bucur să văd că platforma este adoptată de companii inovatoare precum eMAG, Lactalis şi Premier Restaurants România (operatorul lanţului de restaurante McDonald’s) pentru a-şi cultiva cultura organizaţională şi pentru a oferi echipelor lor un mediu care încurajează performanţa şi susţine ideea de comunitate.

    M-a ajutat mult faptul că am avut libertatea de a experimenta, de a învăţa si de a mă adapta în funcţie de situaţie. Dar dacă trag linie acum, pot să spun ca aceşti 20 de ani se simt ca un MBA prelungit. Având pregătire în programare, automatizare şi management de proiect, a trebuit să dobândesc abilităţi de management şi de comunicare pe parcurs, precum şi să-mi exersez agilitatea şi să trasez limitele atât de necesare în anumite situaţii. Jonglarea vieţii de familie cu trei copii (cel mai mic are puţin peste un an), plus responsabilităţile de COO pentru Zitec şi conducerea Mirro mă obligă să particip la un exerciţiu de echilibru constant.

    În industria tech, 20 de ani se pot simţi cât o viaţă întreagă, aşa că trebuie să inovezi şi să te adaptezi constant pentru a rămâne relevant în piaţă. De aceea cred ca este important să îţi faci timp să-ţi exersezi curiozitatea şi să înveţi mereu ceva nou. 

    În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    În general, văd totul printr-un filtru optimist, aşa că văd un viitor cu o viaţă şi o lume mai bună, în special în ceea ce priveşte viaţa profesională în companiile româneşti.

    Mă aştept ca tehnologia să pătrundă în fiecare aspect al vieţii, pe măsură ce economia digitală va deveni principala formă de economie. De asemenea, mă aştept ca oamenii să primească din ce în ce mai multă atenţie, pe măsură ce devine din ce în ce mai evidentă importanţa conexiunilor umane autentice şi a apartenenţei la comunitate.

    Tehnologia va continua să avanseze şi să se dezvolte, iar noi trebuie să ne asigurăm că ceea ce inovăm influenţează oamenii în mod pozitiv. Speranţa mea este că Mirro va permite acest lucru pe măsură ce continuă să inoveze şi să fie relevant pentru utilizatorii săi.   

     

    Simona Lăpuşan, COO & cofounder Zitec, CEO & founder Mirro.io

    Cifră de afaceri (2022): 26 mil. euro

    Cifră de afaceri (2023): 30 mil. euro

    Număr de angajaţi (2023): 370

     

    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Simona Lăpuşan, COO & cofounder Zitec, şi CEO & founder Mirro.io, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.