BusinessMagazin

Tag: tariceanu

  • Grupul Tăriceanu se înscrie într-un partid înfiinţat în urmă cu un an şi îi schimbă numele în Partidul Reformator Liberal

     Partidul Naţional al Mediului a anunţat, printr-un comunicat remis vineri agenţiei MEDIAFAX, că a deschis dialogul cu grupul format de Călin Popescu Tăriceanu pentru a schimba denumirea formaţiunii în Partidul Liberal Reformator într-un viitor congres.

    De asemenea, în comunicatul semnat de preşedintele PNM, Marius Nicolae Mateescu, se precizează că formaţiunea susţine candidatura lui Tăriceanu la prezidenţiale, decizie ce va fi formalizată cu ocazia congresului partidului, când se va redacta şi noul program politic şi statut al formaţiunii.

    ”Proiectul politic rezultat din parteneriatul dintre Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale şi Partidul Naţional al Mediului va purta numele de Partidul Liberal Reformator”, se arată într-un alt comunicat transmis ulterior de grupul lui Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alianţa DA, cum să nu?

    Ponta a apreciat poziţia lui Mircea Geoană, care a anunţat că îi va sprijini candidatura în loc să i-o concureze, dar de ridicat în slăvi l-a ridicat numai pe primarul Sorin Oprescu, despre care a spus că “e unul dintre marii lideri ai PSD, chiar dacă nu mai e în PSD” şi că i-ar plăcea o candidatură a lui Oprescu la prezidenţiale. Şi mai mult i-ar plăcea însă şefului PSD o candidatură a lui Călin Popescu-Tăriceanu, cel mai activ susţinător al Guvernului în Senat şi cel care şi-a asumat rolul de aspirator de dezertori din PNL, prin intermediul noului său Partid Liberal-Reformator.

    Evident, Tăriceanu, care strânge semnături pentru candidatura la prezidenţiale, ar urma să-şi asume postura de contracandidat preferat al lui Ponta. “M-aş bucura dacă am fi în turul doi cu dl. Tăriceanu. Ar fi cea mai frumoasă, mai elegantă şi mai civilizată campanie”, a comentat premierul, dând de înţeles că şi dacă numai unul dintre ei ar ajunge în turul al doilea, tot se vor susţine unul pe celălalt.

    În tabăra opoziţiei, congresul PNL a zădărnicit două planuri: primul, cel al PDL de fuziune rapidă cu PNL, al doilea, cel al candidaturii la prezidenţiale a lui Klaus Iohannis, noul şef al partidului.

    Fuziunea cu PDL a căzut după ce liberalii şi-au trecut în statut că numele şi identitatea PNL sunt valori imuabile ale partidului, ceea ce a stârnit protestele lui Cătălin Predoiu, aspirantul PDL la rolul de prezidenţiabil al dreptei, care a denunţat încercarea PNL de a orchestra o fuziune prin absorbţie, unde identitatea PDL să se piardă. Reproşurile lui Predoiu n-au impresionat, mai ales că procentele electorale de acum ale formaţiunii sale sunt încă şi mai rele decât în toamna lui 2012, când colegii se străduiau să dosească identitatea portocalie a partidului sub sigla ARD.

    În privinţa prezidenţiabilului liberal, ambiţia lui Iohannis de a fi desemnat ca atare la congres s-a izbit de ambiţia lui Crin Antonescu de a reveni în cursa pentru Cotroceni. Amânarea pentru Delegaţia Permanentă a deciziei, pe baza unor sondaje de opinie, va împinge cu încă o lună, spre 1 august, momentul când “dreapta unită” îşi va anunţa candidatul

  • Nouă ani de lupte seculare din care ne-au salvat ţiganii. Perlele politice ale săptămânii

    “Liberalii luptă de nouă ani împotriva lui Traian Băsescu” – Ludovic Orban, fruntaş PNL

    “Cred că în aceşti ani împreună am învăţat să gândim ca nişte câştigători, să ne purtăm ca nişte câştigători chiar dacă nu am câştigat totdeauna” – Crin Antonescu, ex-liderul PNL, vorbindu-le liberalilor pregătiţi de fuziunea cu PDL despre perioada din 2009 până acum

    “Din punctul meu de vedere întâmplarea pe care nu mi-aş fi dorit-o niciodată şi pentru care cer scuze românilor este arestarea fratelui meu” – preşedintele Traian Băsescu

    “România a fost atâţia ani acuzată de două probleme: problema corupţiei şi problema romilor. Noi avem o persoană publică, dl. Traian Băsescu, care le întruchipează pe amândouă” – premierul Victor Ponta

    “Votul nostru de azi poate fi considerat ca un test al exigenţei noastre în lupta cu corupţia, a toleranţei acestui flagel care a cuprins familia preşedintelui României” – Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, la dezbaterea declaraţiei privind demisia şefului statului

    “Clanul ăsta e din ce mai surprinzător. Am făcut şi o glumă, când m-au întrebat colegii dvs. dacă îl invităm şi la Comisia SIE, unde sunt eu vicepreşedinte, şi am spus că trebuie să ne gândim serios, pentru că el e Bercea Mondial, deci intră şi în sfera de activitate a SIE” – Ilie Sârbu (PSD)

    “Are ce îi trebuie. Sunt convinsă” – europarlamentarul PNL Adina Vălean, soţia lui Crin Antonescu, întrebată dacă acesta este potrivit pentru a fi desemnat prezidenţiabilul dreptei


     

  • Antonescu: Tăriceanu nu are nicio şansă să câştige prezidenţialele

     ”După părearea mea, (nu are – n.r.) nicio şansă, dar asta este pur şi simplu părerea mea. Alegătorii sunt întotdeauna cei care pot da răspunsul la aceste întrebări”, a spus Antonescu.

    Întrebat de cine din PNL ar putea fi urmat Tăriceanu în demersul de a înfiinţa un nou partid, Antonescu a răspuns: ”De nicio persoană fără de care PNL să nu poată merge înainte cu toată forţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu cere rapoartele SRI şi SPP privind protecţia lui Băsescu “în cazul vizitelor la clanul Bercea”

    Tăriceanu menţionează că “Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază au atribuţii legale şi norme interne precise privind protecţia informativă în cazul vizitelor efectuate de preşedintele României, prin care să se asigure că preşedintele României nu intră în contact cu persoane care au probleme cu legea sau care reprezintă un pericol pentru viaţa preşedintelui. SRI şi SPP sunt obligate să asigure protecţia informativă a soţului sau soţiei preşedintelui şi a tuturor rudelor sale de gradul 1 şi au obligaţia să informeze organele abilitate ale statului în cazul în care constată activităţi cu caracter ilegal”.

    Anterior, preşedintele Senatului l-a acuzat virulent pe preşedintele Traian Băsescu în cazul scandalului legat de implicarea fratelui său, Mircea Băsescu, în activităţile infracţionale ale clanului Bercea Mondial. “Cred că ceea ce vedem azi că se întâmplă cu familia Băsescu este doar vârful aisbergului. Preşedintele Băsescu a reuşit până azi, prin metode oculte, să se sustragă judecăţii şi să-i protejeze pe membrii familiei sale de braţul legii. Probabil, o dată cu apropierea încheierii mandatului la Cotroceni, cei care până azi l-au ajutat de o manieră ocultă încep să-l părăsească şi am convingerea şi speranţa că adevărul va ieşi la lumină şi vom vedea şi restul aisbergului”.

    Tăriceanu a profitat de ocazie ca să acuze partidele de dreapta, inclusiv PDL, că s-au opus suspendării preşedintelui Traian Băsescu în 2012. “Dacă în 2012 unele forţe politice ar fi susţinut Referendumul, azi nu ne-am fi aflat, ca ţară, într-o situaţie mai mult decât jenantă, cu un preşedinte suspect a fi intervenit în Justiţie. Aceleaşi forţe politice, printre care se află şi PDL, pretind azi în faţa opiniei publice că se delimitează de familia Băsescu, de practicile sale, încercând să facă uitată contribuţia lor la menţinerea lui Băsescu la Cotroceni”

    Călin Popescu-Tăriceanu a fondat recent Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale, format din circa 15 parlamentari ai PNL care contestă ideea alianţei PNL cu PDL şi aderarea PNL la grupul PPE din Parlamentul European. Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, s-a pronunţat pentru excluderea acestor parlamentari din PNL, fie înaintea congresului partidului din 28-29 iunie, fie ulterior.
     

  • Un preşedinte minoritar care să readucă demnitatea pentru români. Perlele politice ale săptămânii

    “Iată o metodă foarte uşoară prin care PNL poate obţine funcţia de prim ministru. Deci îl invit pe domnul Ponta să se înscrie în PNL. Oricum a votat cu liberalii, deci ar fi interesant” – Klaus Iohannis (PNL)

    “El este minoritar, va fi preferat de către maghiari. Nu avem ce face!” – fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs despre susţinerea de către UDMR a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor

    “E adevărat că erau puţini, dar ca să parafrazez un înaintaş liberal, erau grei” – Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, despre întâmplarea că o şedinţă festivă a Senatului din 1990 a întârziat fiindcă liberalii convocaţi au rămas blocaţi în lift

    “Cred că este obligatoriu ca viitorul preşedinte să readucă demnitatea pentru români şi pentru România” – Cristian Diaconescu, candidat PMP la preşedinţie

    “Dacă preşedintele a făcut ceva, sigur că luăm în calcul o suspendare. Eu, din ce am văzut, nu a făcut el ceva” – premierul Victor Ponta, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu pentru a arăta că justiţia e liberă să-l cerceteze pe fratele Mircea Băsescu

    “Noi nu am crezut nici în 2009 că domnia sa va reuşi să câştige alegerile prezidenţiale” – Gabriel Oprea (UNPR) despre candidatura lui Mircea Geoană din 2009, când Oprea şi grupul său făceau parte din PSD

    “Elena Ceauşescu avea mai mult respect pentru doctorate” – Teodor Baconschi (PMP) acuzând marginalizarea intelectualilor din partid de către echipa Elenei Udrea

    “Sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi” – Cătălin Rădulescu (PSD) criticând refuzul ministrului Doina Pană (PSD) de a-i aproba proiectul care autorizează defrişarea totală a pădurilor private

     

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu

  • Andreea Paul: Proiectul lui Tăriceanu nu este de dreapta. Nu face decât să sprijine PSD şi pe Ponta

     Ea a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că proiectul de unificare a dreptei este supus unei tentative de subminare de către proiectul lui Călin Popescu Tăriceanu.

    “PDL, PNL sunt într-un proces accelerat de fuziune, de unificare a dreptei, care să propună nu doar un candidat unic al dreptei, ci care să guverneze România cu un proiect de ţară de dreapta şi este astăzi supus unei tentative de subminare de către domnul Tăriceanu. Şi aici mesajul meu este foarte simplu. Cum poţi tu, domnule Tăriceanu, să te revendici identitar liberal când, de fapt, te substitui intereselor PSD şi premierului Victor Ponta? Ştim ce a obţinut domnul Tăriceanu, funcţia de preşedinte al Senatului, dar îl întreb cât l-a costat pe domnul Ponta dezertarea grupului de parlamentari liberali cu care ieri a ieşit public să anunţe un proiect pe dreapta ?”, a afirmat Andreea Paul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu, eliminat din lista de invitaţi la aniversarea Senatului. Tăriceanu: Nu l-am invitat pentru a nu crea un moment penibil

     ”Nu vreau să creăm un moment penibil, ţinând cont că preşedintele României a militat constant pentru un Parlament unicameral, deci desfiinţarea Senatului, iar la festivitatea din ziua de 17 iunie se va vorbi cu precădere nu numai despre tradiţia Senatului, ci şi despre rolul Senatului în perspectiva următorilor ani”, a explicat Tăriceanu eliminarea din lista de invitaţi a preşedintelui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.