Tag: sustinere

  • Cum au ajuns arabii din Qatar să inunde economia germană cu zeci de MILIARDE de euro

    Qatar, deja acţionar în cadrul VW şi Deutsche Bank, va face noi investiţii în Germania, a anunţat recent ministrul de finanţe al ţării, potrivit Handelsblatt.
     
    Qatarul deţine deja participaţii în cadrul VW, Deutsche Bank, Siemens, Hochtief şi Solarworld, dar acestea nu sunt suficiente pentru exportatorul arab de petrol şi gaze naturale. „Considerăm Germania drept un jucător vital în economia mondială şi suntem foarte optimişti cu privire la piaţa germană“, a declarat ministrul de finanţe qatarez Ali Sharif al-Emadi pentru Handelsblatt. „Delegaţia noastră va anunţa noi investiţii majore.“
     
    În ultimii 30 de ani, Qatarul a investit peste 20 de miliarde de dolari în Germania.
     
    Germania a susţinut Qatarul în iunie 2017, când Arabia Saudită şi ţări aliate ca Egiptul şi UAE au impus sancţiuni împotriva ţării şi au întrerupt orice relaţie cu aceasta.
     
    În pofida pierderilor legate de unele in­vestiţii, Qatarul este mulţumit de afa­cerile desfăşurate în Germania, a de­cla­rat al-Emadi. Fondul suveran al ţării, cât şi companii nedeţinute de stat ale aces­teia sunt interesate să se implice în aşa-nu­mitele Mittelstand, IMM-urile ger­mane. La rândul ei, Germania vrea să-şi crească investiţiile în Africa. Cancelarul german Angela Merkel a efectuat recent o vizită pe continent, obiectivul oficial al vizitei acesteia fiind consoli­darea dezvoltării economice a Africii, potrivit Deutsche Welle.
     
    În 2017, Merkel lansa iniţiativa „Compact with Africa“, al cărei scop este să facă ţările africane mai atractive pen­tru investitorii privaţi. Susţinerea ofe­rită de Germania anul trecut a generat aşteptări foarte mari din partea ţărilor africane.
     
  • Korodi: Dacă Legea lobby-ului va fi corectă, o putem sprijini

    Întrebat, luni, de corespondentul UDMR, dacă Uniunea va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

    „S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a spus Korodi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele internaţionale, 34,5 miliarde euro, în august, cel mai redus nivel din ultimele 28 de luni

    Un nivel apropiat a mai fost atins în februarie 2016, când valoarea rezervelor internaţionale ale României era de 34,596 de miliarde de euro, după care a urcat la 34,9 miliarde de euro, în martie 2016, mai arată datele băncii centrale. În plus, un nivel mai redus de-atât a mai fost consemnat la finele lunii septembrie 2015, de 32,475 miliarde de euro.

    Luna august este a şaptea lună consecutivă în care valoarea rezervelor internaţionale scade. Economiştii susţin că această evoluţie indică faptul că BNR intervine pentru a susţine leul, aflat sub presiune din cauza evoluţie inflaţiei şi a contextului internaţional. De asemenea, rezervele internaţionale au ajuns în august 2018 la o valoare cu 10,6% mai redusă, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În noua sesiune parlamentară puterea vrea lege pentru lobby, iar opoziţia vrea alegeri în două tururi

    Partidul Social Democrat a discutat sâmbătă, la Neptun, două proiecte de lege, pe care să le susţină în noua sesiune parlamentară, proiecte care aparţin colegilor de coaliţie de la ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Documentul discutat la CExN-ul PSD propune susţinerea unui proiect de lege, pentru înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări, astfel încât să fie scoşi „serviciile de informaţii şi ofiţerii din justiţie şi politică”.Proiectul este unul mai vechi, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tranzacţie istorică pe piaţa cafelei. Un lanţ iubit de toţi românii a fost achiziţionat de gigantul Coca-Cola

    Cele două companii au declarat că Coke, unul dintre cele mai mari grupuri de băuturi răcoritoare din lume, ar putea cumpăra aproape 4.000 de magazine ale Costa de pe pieţe precum Marea Britanie, Europa şi China, după ce board-ul Whitbread a susţinut în unanimitate acordul.

    Acţiunile Whitbread au crescut cu 19%, la începutul tranzacţionării, dealerii susţinând că valoarea tranzacţiei a fost cu peste 700 de milioane de lire (911 milioane de dolari) mai ridicat faţă de cea pe care o aşteptau.

    Preluarea celui mai mare lanţ de cafenele din lume după Starbucks îi permite Coca-Cola să îşi diversifice portofoliul de produse de la băuturile răcoritoare carbogazoase şi să le ofere opţiuni mai sănătoase consumatorilor, după ce tot mai multe ţări au început să intoducă taxe suplimentare privind utilizarea cantităţii de zahăr din produse, menţionează Reuters.

    Whitbread a achiziţionat Costa în 1995 pentru 19 milioane de lire sterline, când aceasta avea doar 39 de magazine. În prezent, reţeaua de cafenele este prezentă pe majoritatea străzilor britanice, cu un număr de 2.422 de puncte de desfacere, plus încă 1.399 de cafenele pe pieţele internaţionale, care funcţionează ca francize, joint venture-uri şi puncte de vânzare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un inginer chimist să strângă o avere de 47 de miliarde de dolari

    David Koch, al 13-lea în lista celor mai bogaţi oameni din lume şi coproprietarul Koch Industries, a doua cea mai mare companie privată din Statele Unite, şi-a anunţat în iunie retragerea din business şi din viaţa politică după ce sănătatea i s-a deteriorat grav. Astfel, unul dintre cei mai mari industriaşi americani a părăsit scena de business.

    Alături de fratele său, Charles Koch, a devenit legendar pentru compania creată: cu o istorie de 48 de ani de business, Koch Industries este a doua companie privată din Statele Unite, ca mărime după transportatorul Cargill, având subsidiare în aproape toate sectorele economice, printre care producţie, rafinare şi distribuţie de petrol, industrie chimică, energie, fibre şi polimeri, fertilizatori, hârtie, echipament pentru industria chimică, finanţe, trading cu mărfuri şi investiţii. Compania a înregistrat în 2017 venituri de aproximativ 100.000 de dolari şi peste 100.000 de angajaţi.

    David Koch s-a născut în Wichita, Kansas, şi a crescut alături de alţi trei fraţi, potrivit The Economist. După ce a absolvit Deerfield Academy în 1959, a urmat cursurile  Massachusetts Institute of Technology (MIT), de unde a plecat inginer chimist.

    În 1970, David Koch a început să se implice în activităţile companiei fondate de familia sa, Koch Industries, lucrând sub coordonarea fratelui său, Charles, drept manager de servicii tehnice. Nouă ani mai târziu, după dobândirea de experienţă în business, a devenit preşedinte al propriei divizii din companie, Koch Engineering, redenumită apoi Chemical Technology Group.

    Primele ameninţări de care David şi Charles a trebuit să apere afacerea au venit chiar din familie, în 1985. Atunci, Koch Industries a fost dată pentru prima oară în judecată de Bill Koch şi Frederick R. Koch – ceilalţi doi fraţi ai lor – în ceea ce urma să fie o serie lungă de procese cu privire la dreptul de proprietate, care a durat până în 2001.

    Începând cu anul 2010, David Koch deţine 42% din Koch Industries, la fel şi fratele său, Charles. Industriaşul a fost implicat şi în susţinerea şi sponsorizarea partidului Republican din Statele Unite încă din 1984. Înclinaţiile politice ale lui David Koch nu au fost întotdeauna către Partidul Republican. În 1980, el a fost candidatul Partidului Libertarian pentru poziţia de vicepreşedinte, unde a candidat alături de Ed Clark.
    Potrivit The New Yorker, campania Clark-Koch a fost una extrem de controversată pentru că promitea să elimine ajutoarele sociale, consiliul de administraţie al FED, legile cu privire la salariul minim, taxele corporate, toate subvenţiile pentru agricultură şi mediul de business, precum şi o serie de agenţii federale precum SEC, FBI şi CIA.

    Ei nu au reuşit să câştige, iar Koch s-a despărţit de libertarieni atunci când aceştia au propus eliminarea tuturor taxelor. Astfel, din 1984, David H. Koch este republican şi se recomandă drept social-liberal, potrivit ABC News. De atunci, Koch susţine drepturile femeilor, drepturile homosexualilor, căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi cercetarea pe celule stem. În acelaşi timp, se opune războiului împotriva drogurilor, potrivit Forbes, şi susţine politici care promovează libertatea individuală şi principiile pieţei libere. Koch s-a opus vehement unor conflicte precum războiul din Irak, susţinând că acesta aduce „costuri mult prea mari şi ia foarte multe vieţi americane”.

    David Koch a fost un critic vehement al fostului preşedinte american Barack Obama. În cadrul unui interviu pentru Weekly Standard, fraţii Koch au susţinut că Obama este „cel mai radical preşedinte pe care l-a avut vreodată naţiunea… şi a făcut mai mult rău sistemului de piaţă liberă şi prosperităţii decât orice alt preşedinte american”.

    Reţeaua de sponsori politici pe care au dezvoltat-o a plecat de la 12 oameni în 2003 şi a ajuns până la 550 anul acesta. Fiecare participant la o conferinţă din Palm Springs, Calif, de anul acesta, a donatorilor pentru republicani, dă cel puţin 100.000 de dolari pe an. Banii sunt utilizaţi pentru burse şcolare, investiţii în start-up-uri, în instituţii şi în grupuri politice, potrivit Wall Street Journal.

    Deşi el şi fratele său au fost susţinători convinşi ai Partidului Republican, acesta fiind partidul care a câştigat alegerile prezidenţiale şi l-a dus pe Donald Trump la cârma Statelor Unite, fraţii Koch au anunţat în ultimele luni că se opun vehement politicilor comerciale desfăşurate de preşedintele american şi că vor investi până la 100 de milioane de dolari în eforturi publicitare de a se împotrivi campaniei comerciale desfăşurate de preşedinte.

    Pe 5 iunie 2018, David Koch şi-a anunţat retragerea din companie din cauza problemelor de sănătate. Fratele său, Charles Koch, a scris într-o notă către angajaţi că este „profund îndurerat” de retragerea fratelui său. „David a fost întotdeauna un luptător şi se confruntă cu această provocare cu aceeaşi atitudine”, scria el.

    David Koch a fost diagnosticat cu cancer de prostată în urmă cu două decenii. Începând din 1998, când a aflat că suferă de cancer, a investit peste 400 de milioane de dolari în cercetare medicală. Koch a condus consiliul director al Fundaţiei pentru Cancer de Prostată şi a contribuit cu peste 50 de milioane de dolari în această fundaţie, dintre care 5 milioane de dolari s-au îndreptat spre terenul nanotehnologiei.

    În 2007, Koch a contribuit cu 100 de emilioane de dolari la construcţia noului centru de cercetare al MIT, unde a fost deschis Institutul de Cercetare pentru Cancer din cadrul instituţiei. În total, Koch a donat 185 de milioane de dolari către MIT, 15 milioane de dolari către centrul medical Weill Cornell şi 30 de milioane de dolari către Centrul pentru Cancer Sloan-Kettering, potrivit Wall Street Journal.

    Koch s-a retras în luna iunie nu doar din business şi mediul politic, ci şi din organizaţiile şi asociaţiile pe care le conducea sau din conducerea cărora făcea şi el parte, precum Americans for Prosperity, fundaţie pe care o finanţa cu aproximativ un milion de dolari în fiecare an. Începând din 2006, publicaţia Chronicle of Philanthropy l-a considerat pe Koch unul dintre cei mai mari 50 de filantropi ai lumii. 

  • Up România lansează platforma Up Achiziţii pentru a susţine activitatea companiilor mici şi mijlocii

    Ideea lansării acestei platforme este rezultatul a 16 ani de activitate în România, timp în care Up România şi-a construit un portofoliu solid şi stabil de clienţi, format din peste 15.000 de IMM-uri şi 750.000 de angajaţi.

    „Din interacţiunea constantă cu clienţii am ajuns să cunoaştem foarte bine situaţiile cu care se confruntă, una dintre ele fiind resursele importante pe care o firmă trebuie să le aloce pentru achiziţii. Ne-am dat seama că noi putem face legătura dintre companii şi furnizori, că putem fi o verigă importantă în această zonă şi am decis să ne implicăm cu toată energia în acest proiect.”, a spus Elena Pap, director general Up România.

    Up Achiziţii se doreşte a fi locul de întâlnire al companiilor cu furnizorii, un spaţiu în care Up aduce faţă în faţă cererea şi oferta.
    Platforma Up Achiziţii simplifică şi eficientizează activitatea IMM-urilor, principalele avantaje fiind că acestea vor primi o singură factură la contractarea de produse şi servicii multiple, nu vor mai fi obligate să aloce resurse umane pentru a centraliza ofertele furnizorilor şi pentru a plasa comenzi, iar plăţile se fac la termen, cu efecte benefice asupra cash-flow-ului.

    De cealaltă parte, furnizorii nu se mai confruntă cu o piaţă greu de accesat. „Pentru început, furnizorii vor fi din zona serviciilor de curierat, apă/cafea/ceai, birotică şi papetărie,  dar ne vom dezvolta şi pe segmentul benzinăriilor, asigurărilor şi abonamentelor medicale. Important de menţionat este că am negociat cu furnizorii reduceri pentru clienţii platformei Up Achiziţii, care pot ajunge la 60%, în funcţie de serviciile şi volumele achiziţionate”, a adăugat Elena Pap.

  • Încăierare între un primar PSD şi doi membri ai USR ce depuneau dosare cu semnături pentru iniţiativa „Fără penali”. Angajaţii Primăriei susţin că edilul e victima

    Doi membri ai USR Argeş susţin că au fost bătuţi marţi, de primarul comunei Dârmăneşti, Emilian Ciolan, în sediul instituţiei pe care acesta o conduce.

    Cei doi oameni de afaceri au mers la primărie pentru a solicita validarea semnăturilor strânse în cadrul campaniei „Fără penali în funcţii publice”.

    ”Noi ne-am împărţit zilele acestea tot judeţul, să mergem pe la primării să depunem dosarele, este una din etapele campaniei «Fără penali în funcţii publice». Domnul primar de la Dârmăneşti i-a dat afară (pe cei doi reprezentanţi ai USR – n.r.), a zis că el nu primeşte nicio hârtie, să plece cu ele.

    La o oră după, la Primăria Dârmăneşti, judeţul Argeş, primarul practic i-a luat la împins, i-a luat la bătaie, i-a împins să-i dea afară, colegii mei au filmat, sunt doi colegi de la USR Argeş, sunt la Poliţie acum, primarul s-a speriat şi a chemat repede o ambulanţă şi a fugit cu salvarea să facă pe victima.

    Sunt doi colegi, unul are 44 de ani şi celălalt peste 50, oameni serioşi, cu firme, departe de a fi golani, sunt oameni de afaceri, membri ai USR Argeş. Există filmare. Ei sunt mari amândoi, au 1.90, e greu să-i bată rău un primar, i-a împins, le-a dat peste mână, a fost super agresiv. Acum face pe victima, a chemat salvarea”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, deputatul USR Ionuţ Moşteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Producătorilor de Medicamente, apel către MS pentru calculul diferenţiat al taxei clawback

    “Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe (clawback, n.r), care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de APMGR.

    Sursa citată mai precizează că taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro