BusinessMagazin

Tag: suedia

  • Ţara care schimbă legea pentru a scăpa de cerşetorii români. “Cerşitul pe străzile ţării noastre nu va rezolve problema sărăcie din România”

    Stockholmul analizează posibilitatea interzicerii cerşetoriei, a declarat ministrul suedez al Administraţiei locale, Ardalan Shekarabi, care a precizat că studiază restricţiile în vigoare în alte state nordice, relatează site-ul The Local.

    “Cerşitul pe străzile din Suedia nu va putea să rezolve niciodată problemele majore de excluziune şi sărăcie din România şi Bulgaria,” a declarat Shekarabi, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologii săi din statele nordice.

    Danemarca a interzis deja această practică la nivel naţional, în timp ce Norvegia a permis autorităţilor locale să introducă interdicţii.

    Pe de altă parte, până în prezent, Suedia a încercat să abordeze problema prin realizarea de acorduri cu România şi Bulgaria pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în ţările lor natale.

    “Cu toate acestea, cerşitul continuă, iar poziţia noastră este că cerşetoria în Suedia nu este o soluţie pentru discriminarea, sărăcia şi excluziunea socială suferită în ţările în cauză,” a mai spus oficialul suedez.

    Un sondaj efectuat de SVT, în luna aprilie 2015, a constatat că, la data respectivă, în Suedia, erau între 3.400 şi 4.100 din alte ţări ale UE – în principal din Bulgaria şi România. Această cifră a fost de peste două ori mai mare faţă de numărul înregistrat în anul precedent.

  • Un preot creştin vrea să elimine crucea şi alte simboluri din propria biserică pentru ca musulmanii să se simtă bine veniţi

    Aberaţiile societăţii occidentale întrec orice imaginaţie, ca şi pretinsa toleranţă, care nu este decât o expresie a retardului cultural care macină vestul Europei. Astfel, descoperim cu stupoare că o femeie preot din Stockholm, Eva Brunne (lesbiană declarată), vrea să elimine cucea şi simbolurile creştine de pe biserica în care slujeşte (ea ştie pe cine!) pentru ca imigranţii musulmani să se simtă bineveniţi. Vorba aia, se ştie că mulţi musulamni se simt jigniţi de simbolurile creştine şi, prin urmare, este un gest creştinesc să îi faci să se simtă bine, chiar şi într-o biserică creştină.

    Mai mult decât atât, aberaţia este dusă şi mai departe, marea preoteasă lesbiano-creştină declarând că intenţionează să semnaleze pe pereţii bisericii din interior chiar şi direcţia în care se află Mecca, probabil pentru ca bunii musulmani să nu îşi piardă orientarea în spaţiu şi să scape vreo înjurătură în lăcaşul sfânt.

     

     

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală al companiei celui mai bogat om din Europa

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală din spatele Imperiului Ikea

  • O poliţistă din România a plecat să fie studentă în Suedia.”Am realizat că diplomele nu valorează nimic pe piaţa muncii din România”

    Silvia Petru a lăsat meseria de poliţistă din România pentru a se înscrie la studii în Suedia. Visul ei este să îmbrace din nou uniforma dar admite că nu s-ar mai întoarce în ţară.

    „La mine totul a inceput prin 2009, cand am avut norocul sa plec intr-o delegatie in Danemarca si atunci am vizitat si Suedia, mai exact capitala Stockholm si am realizat de ce multi o numesc Venetia Nordului. Atunci a fost dragoste la prima vedere.

    Am absolvit Academia de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti, moment in care am si depus juramantul de credinta Romaniei si, cu toate acestea, a trebuit sa parasesc tara deoarece alte persoane au fost selectate sa ramana in structurile de politie la restructurare. Evident ca nu am inteles criteriile.

    Pentru mine acel moment a fost extrem de dur, dupa o pregatire zilnica de 4 ani in structurile Ministerului Administratiei si Internelor in Academia de Politie, dupa obtinerea a altor 2 diplome de masterat in domeniul politienesc, am realizat ca diplomele nu valoreaza nimic pe piata muncii din Romania”, a povestit Silvia pentru ziare.com

    Norocul, spune ea, caci de multe ori in viata e vorba si despre noroc, a fost o colega din Suedia, care i-a atras atentia ca statul suedez recunoaste diplomele si ca poate fi politista acolo, singura obligatie fiind obtinerea cetateniei tarii nordice.

    “Timpul trece repede, mai ales ca aici poti invata limba suedeza in mod gratuit daca esti student. Sunt multe alte avantaje daca esti student, pot afirma ca statul suedez este extrem de interesat de cei care doresc sa urmeze studiile in universitatile statului nordic, practic nu exista taxa la nicio universitate, indiferent daca urmezi studii universitare sau masterat”, a povestit Silvia.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • O poliţistă din România a plecat să fie studentă în Suedia.”Am realizat că diplomele nu valorează nimic pe piaţa muncii din România”

    Silvia Petru a lăsat meseria de poliţistă din România pentru a se înscrie la studii în Suedia. Visul ei este să îmbrace din nou uniforma dar admite că nu s-ar mai întoarce în ţară.

    „La mine totul a inceput prin 2009, cand am avut norocul sa plec intr-o delegatie in Danemarca si atunci am vizitat si Suedia, mai exact capitala Stockholm si am realizat de ce multi o numesc Venetia Nordului. Atunci a fost dragoste la prima vedere.

    Am absolvit Academia de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti, moment in care am si depus juramantul de credinta Romaniei si, cu toate acestea, a trebuit sa parasesc tara deoarece alte persoane au fost selectate sa ramana in structurile de politie la restructurare. Evident ca nu am inteles criteriile.

    Pentru mine acel moment a fost extrem de dur, dupa o pregatire zilnica de 4 ani in structurile Ministerului Administratiei si Internelor in Academia de Politie, dupa obtinerea a altor 2 diplome de masterat in domeniul politienesc, am realizat ca diplomele nu valoreaza nimic pe piata muncii din Romania”, a povestit Silvia pentru ziare.com

    Norocul, spune ea, caci de multe ori in viata e vorba si despre noroc, a fost o colega din Suedia, care i-a atras atentia ca statul suedez recunoaste diplomele si ca poate fi politista acolo, singura obligatie fiind obtinerea cetateniei tarii nordice.

    “Timpul trece repede, mai ales ca aici poti invata limba suedeza in mod gratuit daca esti student. Sunt multe alte avantaje daca esti student, pot afirma ca statul suedez este extrem de interesat de cei care doresc sa urmeze studiile in universitatile statului nordic, practic nu exista taxa la nicio universitate, indiferent daca urmezi studii universitare sau masterat”, a povestit Silvia.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Oraşul unde trebuie să aştepţi 20 de ani pentru a închiria o casă

    Lista de aşteptare pentru apartamentele cu chirie controlată este atât de mare, încât este considerată demnă de Cartea Recordurilor. În medie, timpul de aşteptare pentru un asemenea apartament în Stockholm este de nouă ani şi poate ajunge şi la 20 de ani pentru locuinţe aflate în cartiere mai populare, scrie BBC.

    Important de menţionat este şi faptul că Suedia este ţara cu cea mai mare proporţie de locuinţe locuite de o singură persoană din Uniunea Europeană. De asemenea, Stockholm este capitala europeană cu cea mai mare rată de creştere datorită migraţiei, start-up-urilor de acolo şi datorită uneia dintre cele mai mare rate a natalităţii de pe continent. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, guvernul nu a reuşit să construiască îndeajuns de multe locuinţe pentru oameni.

    În teorie, piaţa din Suedia este proiectată în aşa fel încât fiecare persoană care nu deţine o locuinţă să aibă acces la un apartament sau casă cu o chirie la preţuri accesibile, cu chirie plafonată (nu poate depăşi o anumită sumă) fie de consiliul local, fie de o companie privată autorizată de stat. În mod normal, un individ care obţine o asemenea locuinţă “la primă mână” trăieşte toată viaţa acolo.

    În Stockholm situaţia este mult mai aglomerată: peste 500.000 de oameni vor să locuiască în apartamente cu chirie plafonată, adică de două ori mai mult decât în 2007.

    Cei care doresc un apartament şi nu vor să aştepte atât de mult au opţiunea de a închiria de la proprietarii de apartamente sau de la cineva care are un contract de închiriere pe termen lung. Însă contractele de acest fel sunt de multe ori pentru un an de zile sau mai puţin, din cauza faptului că persoanele care aleg să închirieze apartamentele lor sunt obligate să-şi dea apartamentele doar pentru o perioadă scurtă convenită şi numai pentru un motiv întemeiat (călătoreşte în străinătate sau se mută cu un partener de viaţă).

    Potrivit statisticiilor în Stockholm costul mediu de închiriere a unui apartament de 66 mp este de aproape 780 de dolari pe lună. În schimb, închirierea pe piaţa neagră (subînchiriat) poate ajunge la un preţ dublu, în ciuda reglementărilor existente.

    Consilul local a promis să contruiască 40.000 de case până în 2020 şi să ajungă la 140.000 de locuinţe noi până în 2030. 

  • Oraşul unde trebuie să aştepţi 20 de ani pentru a închiria o casă

    Lista de aşteptare pentru apartamentele cu chirie controlată este atât de mare, încât este considerată demnă de Cartea Recordurilor. În medie, timpul de aşteptare pentru un asemenea apartament în Stockholm este de nouă ani şi poate ajunge şi la 20 de ani pentru locuinţe aflate în cartiere mai populare, scrie BBC.

    Important de menţionat este şi faptul că Suedia este ţara cu cea mai mare proporţie de locuinţe locuite de o singură persoană din Uniunea Europeană. De asemenea, Stockholm este capitala europeană cu cea mai mare rată de creştere datorită migraţiei, start-up-urilor de acolo şi datorită uneia dintre cele mai mare rate a natalităţii de pe continent. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, guvernul nu a reuşit să construiască îndeajuns de multe locuinţe pentru oameni.

    În teorie, piaţa din Suedia este proiectată în aşa fel încât fiecare persoană care nu deţine o locuinţă să aibă acces la un apartament sau casă cu o chirie la preţuri accesibile, cu chirie plafonată (nu poate depăşi o anumită sumă) fie de consiliul local, fie de o companie privată autorizată de stat. În mod normal, un individ care obţine o asemenea locuinţă “la primă mână” trăieşte toată viaţa acolo.

    În Stockholm situaţia este mult mai aglomerată: peste 500.000 de oameni vor să locuiască în apartamente cu chirie plafonată, adică de două ori mai mult decât în 2007.

    Cei care doresc un apartament şi nu vor să aştepte atât de mult au opţiunea de a închiria de la proprietarii de apartamente sau de la cineva care are un contract de închiriere pe termen lung. Însă contractele de acest fel sunt de multe ori pentru un an de zile sau mai puţin, din cauza faptului că persoanele care aleg să închirieze apartamentele lor sunt obligate să-şi dea apartamentele doar pentru o perioadă scurtă convenită şi numai pentru un motiv întemeiat (călătoreşte în străinătate sau se mută cu un partener de viaţă).

    Potrivit statisticiilor în Stockholm costul mediu de închiriere a unui apartament de 66 mp este de aproape 780 de dolari pe lună. În schimb, închirierea pe piaţa neagră (subînchiriat) poate ajunge la un preţ dublu, în ciuda reglementărilor existente.

    Consilul local a promis să contruiască 40.000 de case până în 2020 şi să ajungă la 140.000 de locuinţe noi până în 2030.