BusinessMagazin

Tag: sua

  • În sfârşit: SUA şi UE au căzut la pace. Ursula von der Leyen şi Donald Trump au încheiat un acord comercial de proporţii. Americanii vor ţine taxele comerciale pe pauză, europenii vor face investiţii, vor cumpăra arme şi energie made în USA

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au încheiat un acord comercial de amploare menit să evite un război economic transatlantic, însă acesta vine cu un cost considerabil pentru exportatorii europeni: un tarif american universal de 15% aplicabil celor mai importante produse ale blocului comunitar, inclusiv autoturisme, produse farmaceutice şi semiconductori, scrie Financial Times.

    Negocierea, care a avut loc duminică la clubul de golf Turnberry din Scoţia, proprietate a preşedintelui american Donald Trump, s-a încheiat cu o înţelegere considerată o victorie diplomatică pentru administraţia de la Washington. Preşedintele Trump a declarat că „probabil este cel mai mare acord încheiat vreodată, fie în domeniul comercial, fie dincolo de acesta”.

    În schimbul acceptării taxelor de 15%, Uniunea Europeană s-a angajat să cheltuiască sute de miliarde de dolari pentru achiziţia de energie şi armament din SUA. Printre altele, UE va cumpăra anual energie americană în valoare de 250 miliarde de dolari timp de trei ani, va investi 600 de miliarde de dolari în economia americană şi va achiziţiona echipamente militare americane în valoare de „sute de miliarde”, potrivit declaraţiilor preşedintelui Trump.

    „Acordul de astăzi oferă predictibilitate într-o perioadă incertă, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru afaceri de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene. Aceasta a recunoscut totodată că noile tarife „vor fi o provocare pentru unele industrii europene”.

    Germania, ale cărei exporturi de automobile în SUA sunt direct vizate, a salutat acordul ca fiind o soluţie de evitare a unei escaladări majore. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că o confruntare tarifară cu SUA „ar fi afectat grav economia orientată spre export a Germaniei”. Tariful de 15% aplicat maşinilor europene reprezintă o reducere faţă de nivelul de 27,5% vehiculat anterior de administraţia americană.

    Totuşi, vocile critice nu au întârziat să apară. Wolfgang Niedermark, membru în consiliul de conducere al Federaţiei Industriei Germane (BDI), a descris acordul drept „un compromis inadecvat”, avertizând că noul regim tarifar va avea un impact negativ semnificativ asupra sectorului industrial german.

    La Roma, premierul Giorgia Meloni a salutat înţelegerea, considerând-o un rezultat al unităţii europene şi al evitării unui conflict deschis cu Washingtonul. „Bruxelles-ul şi statele membre au acţionat împreună pentru a evita capcana unui conflict frontal”, a transmis biroul său.

    Pieţele financiare au reacţionat pozitiv la anunţul acordului. Contractele futures pe indicele Euro Stoxx 50 erau în creştere cu 1% luni dimineaţă, iar euro s-a apreciat uşor, cu 0,1% faţă de dolar.

    În ciuda înţelegerii, planează în continuare incertitudinea legată de stabilitatea politicii comerciale americane. Unii parteneri ai SUA şi-au exprimat îngrijorarea că, deşi ajung la înţelegeri cu Trump, pot fi ulterior afectaţi de noi investigaţii şi tarife. Administraţia americană a lansat deja anchete în sectoare precum aerospaţial, farmaceutic şi semiconductori, care ar putea duce la noi impuneri tarifare.

    Un oficial american de rang înalt a declarat că este „probabil” ca produsele aerospaţiale europene să nu fie vizate de noi tarife, însă doar după finalizarea investigaţiilor aflate în derulare.

    Acordul SUA-UE reprezintă o gură de oxigen pentru relaţiile economice transatlantice, dar vine cu sacrificii semnificative pentru exportatorii europeni, în special din Germania. Dacă pentru administraţia Trump înţelegerea marchează o victorie politică, pentru Bruxelles este un compromis dur, acceptat pentru a păstra accesul la cea mai mare piaţă de export a Uniunii.

     

  • Roche, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, spune că preţurile medicamentelor din SUA pot fi reduse la jumătate: „Dacă Statele Unite vor să reducă preţurile cu 50%, e foarte simplu. Vindem direct, fără intermediari”

    Roche poartă discuţii cu guvernul american pentru a elimina intermediarii din industria farmaceutică şi a vinde medicamentele direct pacienţilor, într-o încercare de a contracara ameninţarea reducerilor dramatice de preţuri propuse de preşedintele Donald Trump, scrie FT.

    Thomas Schinecker, directorul general al Roche, a declarat că jumătate din câştigurile generate de lanţul de aprovizionare ajung la intermediari, cunoscuţi sub denumirea de administratori de beneficii farmaceutice (pharmacy benefit managers), care „nu-şi asumă niciun risc” în ceea ce priveşte inovaţia.

    „Aşadar, dacă Statele Unite vor să reducă preţurile cu 50%, e foarte simplu. Vindem direct. Şi asta este una dintre discuţiile pe care le avem cu autorităţile americane, ceea ce ar duce rapid la scăderea costurilor”, a spus el.

    Trump a semnat un ordin executiv care propune o politică de stabilire a preţurilor medicamentelor bazată pe „Naţiunea cea mai favorizată”, prin care companiile farmaceutice ar fi obligate să ofere SUA cel mai mic preţ practicat în orice altă ţară cu cel puţin 60% din PIB-ul per capita al Statelor Unite.

    Dacă ar fi pusă în aplicare, măsura ar afecta puternic industria farmaceutică, deoarece preţurile medicamentelor sunt, în medie, de 2,3 ori mai mari în SUA decât în alte 32 de ţări membre ale OCDE, potrivit unui studiu realizat de Rand Corporation pentru Departamentul american al Sănătăţii.

  • Cea mai mare bancă din America pregăteşte o schimbare spectaculoasă, ce rescrie regulile finanţelor globale şi începe să ofere credite chiar cu moneda despre care zicea că este folosită doar de „traficanţi de droguri şi asasini”

    JP Morgan Chase, cea mai mare bancă din SUA, face un pas major spre integrarea criptomonedelor în sectorul financiar tradiţional, explorând posibilitatea de a acorda împrumuturi garantate direct cu active digitale precum bitcoin şi ethereum. Surse apropiate discuţiilor afirmă că banca ar putea lansa această facilitate începând cu anul viitor, deşi planurile nu sunt încă gata, scrie Financial Times.

    Această mişcare marchează o schimbare de paradigmă semnificativă pentru Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, care în 2017 declara tranşant că bitcoin este o „fraudă” ce „va exploda” şi un instrument folosit doar de „traficanţi de droguri şi asasini”.

     Între timp, discursul său s-a nuanţat, Dimon afirmând recent că „nu recomand fumatul, dar îţi apăr dreptul de a fuma. La fel şi cu bitcoin: cumpără dacă vrei.”

    Intrarea JPMorgan pe zona creditelor garantate cu criptomonede ar semnala o deschidere mai largă a industriei financiare reglementate către activele digitale, pe fondul unei atitudini mai favorabile din partea autorităţilor americane. Adoptarea recentă de către Camera Reprezentanţilor a primului cadru legislativ pentru reglementarea stablecoin-urilor, monede digitale ancorate în active precum dolarul american, a fost primită cu entuziasm de marile bănci.

    De altfel, alte instituţii financiare, precum Morgan Stanley, analizează la rândul lor extinderea operaţiunilor în zona crypto, inclusiv prin platforme precum E*Trade. Goldman Sachs, deşi prezent pe piaţa crypto prin produse derivate şi consultanţă, nu acceptă încă criptomonedele ca garanţii directe pentru credite.

    Provocările nu lipsesc: utilizarea criptomonedelor drept garanţii implică riscuri de volatilitate, probleme de conformitate cu legislaţia anti-spălare de bani şi soluţii tehnice privind administrarea activelor în caz de neplată. JPMorgan nu păstrează criptomonede pe bilanţ, astfel că ar urma să colaboreze cu terţi, precum Coinbase, pentru custodia activelor.

    Chiar dacă JPMorgan a fost reticentă faţă de criptomonedele consacrate, banca nu a stat departe de inovaţiile digitale. În 2019, a lansat JPM Coin, una dintre primele monede digitale susţinute de o bancă, destinată facilitării plăţilor instituţionale rapide şi sigure.

    Această pivotare spre creditele garantate de criptomonede reflectă o tendinţă globală de integrare a activelor digitale în economia tradiţională, iar marile bănci nu îşi mai permit să ignore potenţialul pieţei crypto, estimată la trilioane de dolari. JPMorgan joacă astfel o carte strategică, cu mize mari pe viitorul finanţelor digitale.

     

  • Elon Musk strânge din dinţi: Tesla, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume, este lovit în plin de eliminarea facilităţilor pentru maşinile electrice, politca comercială americană şi conflictul Musk-Trump. Profitul a scăzut deja cu 23% în T2, însă investitorii ar putea descoperi că se poate şi mai rău

    Elon Musk, CEO-ul Tesla, avertizează asupra unui viitor incert pentru companie, pe fondul intensificării războiului comercial al preşedintelui american Donald Trump şi a noilor măsuri legislative ce penalizează sectorul energiei verzi. Confruntată deja cu o scădere de 23% a profitului net în al doilea trimestru al anului, compania riscă pierderi suplimentare din cauza eliminării stimulentelor pentru vehicule electrice şi energii regenerabile, scrie Financial Times.

    „Suntem într-o perioadă de tranziţie în care vom pierde multe dintre facilităţile fiscale din SUA,. Este posibil să avem câteva trimestre dificile” a declarat Elon Musk.

    Noua lege semnată de Trump — denumită de administraţia sa „Big, Beautiful Bill” — elimină amenzile pentru companiile auto care nu îndeplinesc standardele de emisii, subminând astfel piaţa certificatelor de emisii, o sursă majoră de profit pentru Tesla.

     În doar un an, veniturile din vânzarea acestor credite s-au înjumătăţit, ajungând la 439 milioane dolari în trimestrul al doilea, faţă de 875 milioane dolari în perioada similară din 2024. În 2023, acest segment a generat 2,8 miliarde dolari.

    În paralel, eliminarea subvenţiilor 7.500 de dolari pentru achiziţia de vehicule electrice, programat să expire în septembrie, a declanşat o cursă contra-cronometru pentru clienţi şi a pus presiune suplimentară pe lanţul logistic al Tesla.

    Tesla se confruntă şi cu o creştere a costurilor de producţie, în special din cauza tarifelor impuse de SUA asupra componentelor auto şi bateriilor importate din China.

    Vaibhav Taneja, directorul financiar al companiei, a declarat că doar în trimestrul al doilea, Tesla a suportat 300 milioane dolari din cauza tarifelor, o sumă care va continua să crească în următoarele trimestre.

    De asemenea, compania suferă din cauza unor modele învechite şi a concurenţei din ce în ce mai agresive din partea producătorilor chinezi şi europeni. Vânzările din Europa continuă să scadă, în ciuda lansării unei versiuni îmbunătăţite a Modelului Y.

    Veniturile Tesla au scăzut cu 12%, ajungând la 22,5 miliarde dolari, în timp ce marja operaţională a coborât la 4,1%, de la 6,3% anul trecut. Profitul net raportat a scăzut cu 16%, la 1,2 miliarde dolari. Vânzările globale de vehicule au totalizat 384.122 unităţi, sub estimările analiştilor (389.000) şi cu 13% mai puţine faţă de perioada similară din 2024.

    În urma declaraţiilor lui Musk şi a publicării rezultatelor financiare, acţiunile Tesla au scăzut cu peste 4% în tranzacţiile after-market. Din decembrie 2024, acţtiunile au pierdut deja 30% din valoare.

    În plan personal, relaţia tensionată dintre Musk şi preşedintele Trump se adânceşte. După o scurtă colaborare în cadrul fictivului „Department of Government Efficiency” (DOGE), unde Musk a susţinut reduceri drastice de personal federal, miliardarul a demisionat în luna mai, criticând public politica fiscală republicană şi anunţând formarea propriei platforme politice.

    Această implicare politică tot mai accentuată a lui Musk a generat reacţii negative din partea consumatorilor, afectând imaginea şi vânzările Tesla.

    Pentru a contracara scăderea din segmentul auto tradiţional, Musk mizează pe dezvoltarea serviciului de robotaxiuri lansat în Austin şi pe producţia în masă a robotului Optimus, bazat pe inteligenţă artificială. Potrivit estimărilor optimiste ale fondatorului Tesla, până la finalul anului serviciul de ride-hailing ar putea acoperi jumătate din populaţia SUA, în funcţie de aprobările autorităţilor.

    Totuşi, analiştii rămân precauţi. Dan Levy, analist la Barclays, a declarat că „naraţiunea rămâne pozitivă, dar perspectivele de volum rămân incerte”. Tesla nu a oferit o estimare clară a producţiei pentru trimestrele următoare, continuând să invoce incertitudinile economice şi tarifare.

     

  • Emmanuel Macron, dă în judecată o podcasteriţă de dreapta pentru acuzaţii false despre soţia sa

    Conform Reuters, preşedintele francez Emmanuel Macron şi soţia sa, Brigitte Macron, au pornit miercuri un proces pentru defăimare în Delaware Superior Court, acuzând-o pe podcasteriţa de dreapta Candace Owens de o „campanie globală de umilire” plină de minciuni.

    Reclamaţia arată că Owens a susţinut în podcastul său că Brigitte Macron, în vârstă de 72 de ani, s-ar fi născut cu numele Jean-Michel Trogneux, numele fratelui ei mai mare, ceea ce este fals.

    „Owens a disecat aparenţele lor, căsătoria, prietenii, familia şi istoria personală, transformând toate acestea într-o naraţiune grotescă menită să inflameze şi să degradeze,” se arată în plângere, care subliniază că acest comportament a dus la „hărţuire necontenită la scară mondială.”

    În replică, Owens a declarat că procesul este „plin de inexactităţi factuale” şi o „strategie disperată de relaţii publice” menită să-i denigreze imaginea.

    Ea a precizat că nu ştia despre intentarea procesului, deşi avocaţii ambelor părţi comunicaseră încă din ianuarie.

    Un purtător de cuvânt al lui Owens a caracterizat procesul drept o încercare a guvernului francez de a ataca drepturile la libertatea de exprimare ale unei jurnaliste independente americane.

    Conflictul a escaladat după ce Brigitte Macron a refuzat repetatele cereri ale lui Owens pentru un interviu.

    Într-un comunicat comun al avocaţilor Macron, se afirmă că această acţiune în justiţie vine după ce Owens a refuzat de trei ori să retragă declaraţiile defăimătoare. „Campania de defăimare a doamnei Owens a fost clar menită să ne hărţuiască şi să ne provoace durere nouă şi familiilor noastre, dar şi să atragă atenţie şi notorietate,” au transmis aceştia.

  • Petrolul tremură sub pumnul marilor puteri: Acordul SUA-Japonia linişteşte pieţele, în timp ce Europa şi China se pregătesc de ripostă

    Preţurile petrolului s-au stabilizat miercuri, după trei zile de scăderi consecutive, în contextul unui acord comercial între SUA şi Japonia care a revigorat parţial încrederea investitorilor în comerţul global, informează Reuters.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut uşor cu 2 cenţi (0,03%), ajungând la 68,57 dolari pe baril la ora 06:54 GMT. În paralel, ţiţeiul american West Texas Intermediate a înregistrat aceeaşi scădere de 2 cenţi, stabilindu-se la 65,29 dolari pe baril.

    În sesiunea anterioară, ambele repere de preţ au pierdut aproximativ 1%, după ce Uniunea Europeană a anunţat că ia în calcul măsuri de retorsiune faţă de tarifele impuse de SUA – diminuând speranţele privind un acord înainte de termenul-limită din 1 august.

    Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că Statele Unite şi Japonia au ajuns la un acord comercial care presupune o taxă vamală de 15% pe importurile americane din Japonia. În contrapartidă, Japonia ar fi promis investiţii de 550 miliarde de dolari în economia SUA.

    În paralel, summitul UE-China programat pentru joi este aşteptat cu scepticism, în contextul tensiunilor comerciale tot mai pronunţate dintre blocul comunitar, Beijing şi Washington. Evenimentul va testa coeziunea europeană şi capacitatea de a reacţiona unitar în faţa presiunilor externe.

    „Deşi scăderea preţurilor din ultimele trei sesiuni pare să se fi oprit, nu cred că vom asista la o revenire semnificativă pe baza acordului SUA-Japonia. Negocierile dificile cu UE şi China vor continua să afecteze încrederea pieţei”, a explicat Vandana Hari, fondatoarea firmei de analiză Vanda Insights.

    Înainte de summit, ministrul chinez al comerţului şi comisarul european pentru comerţ au purtat discuţii „sincere şi detaliate” despre cooperarea economică şi obstacolele comune, potrivit unui comunicat al Beijingului.

    În altă ordine de idei, stocurile de ţiţei şi benzină din SUA au scăzut săptămâna trecută, conform datelor neoficiale publicate de Institutul American al Petrolului. În schimb, rezervele de distilate au crescut cu 3,48 milioane de barili.

     

  • Trump îl acuză pe Obama de „trădare” în contextul anchetei privind interferenţele Rusiei în 2016

    Marţi, Trump a preluat comentariile recente ale directoarei serviciilor de informaţii, Tulsi Gabbard, care a spus că va sesiza Departamentul Justiţiei pentru presupuse abuzuri comise de oficiali ai administraţiei Obama în evaluarea interferenţelor ruse din alegerile din 2016. De asemenea, Gabbard a declasificat documente care ar dovedi „conspiraţii de trădare”.

    „El e vinovat. Asta a fost trădare. Au încercat să fraudeze alegerile, au încercat să le eclipseze. Au făcut lucruri pe care nimeni nu şi le-a imaginat vreodată, nici măcar în alte ţări”, a declarat preşedintele Trump.

    Serviciile de informaţii americane au concluzionat încă din 2017 că Rusia a încercat să influenţeze alegerile prin campanii de dezinformare şi atacuri cibernetice, dar că aceste acţiuni nu au modificat rezultatul votului.

    Declaraţiile lui Trump vin într-un moment în care acesta se confruntă cu presiuni din partea bazei sale conservatoare pentru a face publice mai multe informaţii despre dosarul Epstein, încercând să mute atenţia prin atacuri tot mai dure la adresa fostelor administraţii democrate.

    Purtătorul de cuvânt al fostului preşedinte Obama, Patrick Rodenbush, a respins acuzaţiile declarând „Nimic din documentele publicate săptămâna trecută nu contrazice concluzia larg acceptată că Rusia a încercat să influenţeze alegerile din 2016, dar nu a manipulat voturi”.

  • Golden Dome fără SpaceX? Trump caută soluţii alternative pe fondul conflictului cu Elon Musk

    Casa Albă şi Pentagonul îşi diversifică partenerii pentru proiectul Golden Dome, o reţea spaţială de apărare antirachetă în valoare de 175 de miliarde de dolari şi iau în calcul colaborarea cu Amazon (prin Project Kuiper) şi alţi jucători din industria aerospaţială, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Decizia vine în contextul unei relaţii tensionate între preşedintele Donald Trump şi Elon Musk, care s-a deteriorat vizibil în ultimele luni, culminând cu un conflict public pe 5 iunie.

    Chiar şi înainte de acest episod, oficiali de rang înalt din administraţie se arătau îngrijoraţi de dependenţa excesivă de SpaceX, furnizorul principal al reţelelor Starlink şi Starshield, esenţiale pentru comunicaţiile militare americane.

    Deşi SpaceX rămâne un favorit pentru contractele de lansare, având în portofoliu peste 9.000 de sateliţi plasaţi deja pe orbită, sursele spun că participarea sa la program ar putea fi diminuată. „Fiecare lansare individuală va fi scoasă la licitaţie pe măsură ce programul avansează,” a declarat un oficial american.

    Printre companiile curtatate se numără şi startup-uri precum Stoke Space şi Rocket Lab, iar Pentagonul a confirmat interesul pentru integrarea tehnologiei comerciale în infrastructura de apărare.

    Jeff Bezos, preşedintele executiv al Amazon, a declarat la începutul anului că reţeaua Kuiper este „în primul rând comercială”, dar a recunoscut că va avea şi „utilizări militare inevitabil.”

  • UE pregăteşte lovitura de graţie economică: Bruxelles ameninţă cu sancţiuni masive pentru giganţii tech din SUA dacă Trump nu cedează în războiul comercial

    Un număr tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, iau în considerare utilizarea unor măsuri extinse de tip „anti-coerciţie” îndreptate împotriva serviciilor americane, în cazul în care UE nu reuşeşte să ajungă la un acord comercial cu preşedintele american Donald Trump, spun diplomaţi europeni, potrivit Reuters.

    Iată câteva detalii despre Instrumentul de Anti-Coerciţie al blocului comunitar, care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2023 şi care, până acum, nu a fost utilizat niciodată, fiind văzut de mulţi drept o „opţiune nucleară” menită, ideal, să acţioneze ca factor de descurajare.

    ACI permite celor 27 de state membre ale UE să riposteze împotriva ţărilor terţe care exercită presiuni economice asupra statelor membre pentru a le forţa să-şi modifice politicile şi oferă un cadru mult mai larg de acţiune decât simplele tarife aplicate exporturilor americane.

    ACI conţine o listă de 10 posibile măsuri ca răspuns la ameninţarea lui Trump privind impunerea unui tarif de 30% asupra importurilor din UE până la 1 august.

    Pe lângă tarifele vamale asupra bunurilor, instrumentele prevăzute de ACI includ restricţii la importul sau exportul de bunuri, prin intermediul cotelor sau al licenţelor.

    Pentru licitaţiile publice din blocul comunitar, estimate la aproximativ 2 trilioane de euro (2,3 trilioane de dolari) anual, există două opţiuni. Ofertele, cum ar fi cele pentru construcţii sau achiziţii în domeniul apărării, ar putea fi excluse dacă bunurile sau serviciile americane reprezintă mai mult de 50% din valoarea potenţială a contractului.

    Alternativ, ofertelor americane li s-ar putea aplica un sistem de penalizare prin ajustarea scorului tehnic.

    ACI ar putea conduce, de asemenea, la măsuri care să afecteze serviciile în care SUA înregistrează un excedent comercial faţă de UE, inclusiv cele oferite de furnizori de servicii digitale precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.

     

  • De la „bitcoin e o păcăleală” la „îţi dăm credit pe bitcoin”: JP Morgan, cea mai mare bancă din SUA, pregăteşte o schimbare spectaculoasă care ar putea rescrie regulile finanţelor globale

    JP Morgan Chase, cea mai mare bancă din SUA, face un pas major spre integrarea criptomonedelor în sectorul financiar tradiţional, explorând posibilitatea de a acorda împrumuturi garantate direct cu active digitale precum bitcoin şi ethereum. Surse apropiate discuţiilor afirmă că banca ar putea lansa această facilitate începând cu anul viitor, deşi planurile nu sunt încă gata, scrie Financial Times.

    Această mişcare marchează o schimbare de paradigmă semnificativă pentru Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, care în 2017 declara tranşant că bitcoin este o „fraudă” ce „va exploda” şi un instrument folosit doar de „traficanţi de droguri şi asasini”.

     Între timp, discursul său s-a nuanţat, Dimon afirmând recent că „nu recomand fumatul, dar îţi apăr dreptul de a fuma. La fel şi cu bitcoin: cumpără dacă vrei.”

    Intrarea JPMorgan pe zona creditelor garantate cu criptomonede ar semnala o deschidere mai largă a industriei financiare reglementate către activele digitale, pe fondul unei atitudini mai favorabile din partea autorităţilor americane. Adoptarea recentă de către Camera Reprezentanţilor a primului cadru legislativ pentru reglementarea stablecoin-urilor, monede digitale ancorate în active precum dolarul american, a fost primită cu entuziasm de marile bănci.

    De altfel, alte instituţii financiare, precum Morgan Stanley, analizează la rândul lor extinderea operaţiunilor în zona crypto, inclusiv prin platforme precum E*Trade. Goldman Sachs, deşi prezent pe piaţa crypto prin produse derivate şi consultanţă, nu acceptă încă criptomonedele ca garanţii directe pentru credite.

    Provocările nu lipsesc: utilizarea criptomonedelor drept garanţii implică riscuri de volatilitate, probleme de conformitate cu legislaţia anti-spălare de bani şi soluţii tehnice privind administrarea activelor în caz de neplată. JPMorgan nu păstrează criptomonede pe bilanţ, astfel că ar urma să colaboreze cu terţi, precum Coinbase, pentru custodia activelor.

    Chiar dacă JPMorgan a fost reticentă faţă de criptomonedele consacrate, banca nu a stat departe de inovaţiile digitale. În 2019, a lansat JPM Coin, una dintre primele monede digitale susţinute de o bancă, destinată facilitării plăţilor instituţionale rapide şi sigure.

    Această pivotare spre creditele garantate de criptomonede reflectă o tendinţă globală de integrare a activelor digitale în economia tradiţională, iar marile bănci nu îşi mai permit să ignore potenţialul pieţei crypto, estimată la trilioane de dolari. JPMorgan joacă astfel o carte strategică, cu mize mari pe viitorul finanţelor digitale.