BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Minioraşul de pe fosta uzină Electronica

    Uzinele Electronica, parte a platformei industriale Pipera, au luat naştere în 1960, prin transformarea din ordinul ministerului industriei grele a fabricii radio popular. Compania producea sute de mii de televizoare color în 1989, iar în 2006 ajunsese să asambleze televizoare color şi dvd playere ale altor producători. De la peste 5.000 de angajaţi, compania ajunsese la 60 în 2006. electronica, parte a platformei industriale Pipera, a fost privatizată în 2004, printr-o tranzacţie estimată la 1,86 milioane de euro, reprezentând preţul pachetului de acţiuni, investiţii asumate – tehnologice, de mediu şi capital de lucru.

    Terenul fostei proprietăţi Electronica din nordul Bucureştiului este în prezent ocupat de unul dintre cele mai importante proiecte ale Immofinanz Group: Metroffice. Acesta va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, ce implică reproiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park (care se află lângă fosta fabrică şi care este cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 93.000 de metri pătraţi) în scopul construirii Iride City, potrivit lui Sorin Vişoianu, country manager office şi logistic al grupului austriac.

    Complexul Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 de metri pătraţi, iar prima secţiune, unde au început lucrările de construcţie, va avea o suprafaţă totală de aproape 20.000 de metri pătraţi. Lucrările de construcţie au demarat la finalul anului trecut, iar finalizarea lor este estimată pentru al doilea trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro. „Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale – cu alte cuvinte, o parte nouă, deschisă şi vitalizată a oraşului. La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, precum şi un parc şi unităţi pentru sport“, descrie Vişoianu proiectul.

    Derularea acestuia, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. „Suntem convinşi că, atunci când va fi finalizat, proiectul va spori semnificativ portofoliul nostru local – precum şi baza de clienţi. Metroffice va oferi spaţii de lucru pentru aproximativ 5.000 de angajaţi, în timp ce Iride City, pentru peste 20.000.“ În ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona noi astfel de terenuri, Vişoianu declară că grupul aplică o strategie pe termen lung: „Faptul că există multe proiecte în lucru ne confirmă punctul de vedere: economia României a intrat pe o traiectorie ascendentă şi se dezvoltă mai rapid decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

    Aceste tendinţe favorabile ale pieţei vor duce la o creştere continuă pentru proiecte imobiliare de calitate superioară, indiferent de destinaţiile precedente ale terenurilor“, concluzionează country managerul grupului austriac. Immofinanz Group este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro, printre care şi mai multe terenuri ale unor foste fabrici, precum Ventilatorul (5,3 ha) şi Rocar (18 ha).
     

  • World Class România ajunge la 15 spaţii, în urma unei investiţii de peste un milion de euro

    Situat în zona Tineretului din Bucureşti, noul club de fitness va fi deschis în urma unei investiţii de peste un million de euro şi reprezintă cel de-al 12-lea centru World Class din Bucureşti şi al 15-lea din ţară.

    Cu o suprafaţă totală de peste 2.000 de metri pătraţi, World Class Asmita va avea o sală de sport cu echipamente de ultimă generaţie, un studio dedicat antrenamentelor de grup şi o sală de cycling. De asemenea, centrul include o zonă de spa cu jacuzzi, saună şi servicii masaj, precum şi piscină.

    “Obiectivul nostru este să înregistrăm, până la finalul acestui an, 1.500 de membri şi avem toată convingerea că aceştia vor găsi aici locul ideal pentru a se relaxa şi antrena sub atenta îndrumare a echipei noastre”, a declarat Mikael Fredholm, CEO World Class România şi Serbia.

    Clienţii World Class Asmita pot alege, în funcţie de preferinţe sau nivel de pregătire, dintre cele peste 50 de cursuri predate săptămânal de către instructori certificaţi sau pot opta pentru ore de antrenament personal, alături de antrenori profesionişti.

    Accesul în club se face de luni până vineri între orele 06:00-23:00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 08:00-21:00. Deschiderea World Class Asmita vine în urma preluării clubului 168 Sport Station, aflat în complexul rezidenţial Asmita Gardens.

    World Class România este lider de piaţă în industria de wellness autohtonă şi numără 15 centre în toată ţara şi peste 35.000 de membri.

  • Cu cât au crescut preţurile locuinţelor în ultimele luni

    Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua, şi în viitorul apropiat, asistând, până la finalul anului în curs şi începutul anului 2016, la finalizarea unor proiecte începute în această perioadă, dar şi la demararea altor proiecte de anvergură, atât la nivelul Capitalei, cât şi în restul ţării.

    Conform Analizei de piaţă Darian pentru semestrul întâi al anului 2015, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi, la nivel naţional, a fost de 674 €/mp, în uşoară creştere faţă de ultimele şase luni. La nivelul polilor de dezvoltare s-a înregistrat o stagnare a preţurilor în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 €/mp, arată analiza Darian. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 €/mp, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni. În marea majoritate a oraşelor, preţurile au înregistrat uşoare aprecieri, fapt care denotă că piaţa imobiliară din România revine încet-încet pe un trend ascendent.

    Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere, ceea ce ne face să credem că şi pe acest segment trendul este unul pozitiv. Acest lucru se poate observa şi din creşterea numărului de autorizaţii de construcţie emise. Conform Institutului Naţional de Statistică, în cursul anului 2014 au fost emise cu 4,8% mai multe autorizaţii de construcţii decât în 2013. Conform aceleiaşi surse, în prima parte a anului 2015 au fost finalizate cu aproape 12% mai multe locuinţe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014.

    În ceea ce priveşte preţul apartamentelor noi, acesta a înregistrat o uşoară apreciere, de la 776 €/mp în semestrul al doilea din 2014 la 779 €/mp în primele şase luni din 2015. În Capitală, preţul mediu a rămas neschimbat atât faţă de semestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0.4% în cazul caselor şi 1.4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

    La nivel naţional, piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

    Oferta de spaţii de birouri din Bucureşti se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătraţi. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din „stocul” din Capitala. În Bucureşti, nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare. Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 €/mp/lună în Capitală, 12-13 €/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 €/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 €/mp/lună.

    La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona Bucureşti-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul şi vestul ţării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iaşi, Timişoara şi Braşov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spaţiile industriale au cunoscut o uşoară depreciere a chiriilor. La nivel naţional, scăderea medie a fost de aproximativ 1% faţă de semestrul anterior.

    La nivel naţional, stocul de spaţii comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile oraşe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în oraşele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile oraşe din provincie. În Bucureşti, spaţiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

    Pentru al nouălea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, prima companie din ţară acreditată RICS la nivel corporativ, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză exhaustivă cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

  • AFI Europe a primit o finanţare de 39 milioane euro de la Bank Leumi pentru dezvoltarea clădirilor de birouri AFI Park 4&5 din Bucureşti

    AFI Europe a semnat un acord de finanţare în valoare de 39 milioane euro cu Bank Leumi România, pentru finalizarea construcţiei clădirilor de birouri AFI Park 4&5, cea de-a patra fază a proiectului AFI Park din Bucureşti. 

    AFI Park 4&5, care totalizează 32.000 de metri pătraţi închiriabili (GLA) de spaţii de birouri clasa A certificate LEED Gold, se întinde pe 12 etaje de birouri deservite de două parcări subterane cu 300 de locuri de parcare. Parterul va include spaţii de retail care le vor oferi chiriaşiilor servicii şi facilităţi suplimentare, pe lângă cele din oferta vastă furnizată de AFI Palace Cotroceni. Împrumutul va finanţa finalizarea dezvoltării proiectului AFI Park 4&5 în zona Centru-Vest a Bucureştiului, a cărui construcţie a început în aprilie 2014 şi care urmează să fie finalizat şi predat chiriaşilor în ianuarie 2016.  

    AFI Park include 5 clădiri de birouri de clasa A, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, şi care, împreună cu AFI Palace Cotroceni (81.000 GLA) situat în vecinătatea sa, formează cel mai mare complex de retail şi business din România şi unul dintre cele mai extinse din Europa Centrală şi de Est. Toate cele trei clădiri de birouri din AFI Park care au fost livrate sunt complet închiriate. Spaţiile de birouri din AFI Park 1 sunt ocupate de companii precum Microchip, Cameron şi Sparkware Technologies, în timp ce AFI Park 2 este complet închiriat de Electronic Arts. AFI Park 3, care a fost finalizat anul trecut, este ocupat în totalitate de TELUS

    Printre anunţurile recente ale AFI Europe se numără şi semnarea contractului de cumpărare pentru un teren de 40.000 de mp în centrul oraşului Braşov pentru dezvoltarea unui centru commercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi şi un proiect de birouri de 11.000 de mp

    AFI Europe România va dezvolta în viitorul apropiat două proiecte cu utilizare mixtă pe terenul de 80.000 mp pe care îl deţine în oraşul Arad şi pe terenul de 148.000 mp din Bucureştii Noi din sectorul 1 al capitalei.

    Pe segmentul clădirilor de birouri, AFI Europe România va dezvolta AFI Business Park Bucureşti, un parc de business clasa A cuprinzând 50.000 mp GLA, amplasat în imediata apropiere a hotelului J.W. Marriott şi a Parlamentului din sectorul 5 al capitalei. Parcul de afaceri va consta în 2 clădiri de birouri de înălţime redusă şi un turn de birouri, cu multe spaţii verzi, spaţii moderne, high tech, într-un centru urban cu o  piaţetă centrală şi grădini.

     

     

  • O sa fie fumatul in România interzis total în spaţii publice?

    Interzicerea totală a fumatului în spaţii publice dar şi a vânzării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 metri de spitale şi unităţi de învăţământ a iscat vâlvă în rândul susţinătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar şi între comercianţi şi operatorii de spaţii Horeca. Care este miza?

    Tot ce s-a impus cu forţa nu a funcţionat. Oamenii fac legislaţie din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacţii din partea celor vizaţi de acest demers.

    Pe de o parte susţinătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar şi la dreptul de liberă circulaţie, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei, ai comercianţilor şi ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creşterea pieţei negre şi la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producţie, distribuţie, desfacere).

    Peste 250 de organizaţii medicale, academice, de tineret şi protecţie a drepturilor copiilor şi a dreptului la sănătate au constituit Coaliţia România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia şi Slovacia, România oferă protecţie limitată sau chiar deloc în ceea ce priveşte fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislaţii ineficiente, limitate şi prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliţiei România Respiră.

    Pe de altă parte, Sebeşanu consideră că dreptul cel mai important câştigat la revoluţie este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim şi la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poţi veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte ţări au început să limiteze fumatul şi în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeşanu.

    Anul trecut, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activităţi în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenţi au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalităţii; 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa şi ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap şi nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, aşa cum s-a întâmplat cu bacşişul. Sunt legi făcute de birocraţi care n-au lucrat o zi în industrie şi nu înţeleg cum funcţionează”, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienţi, ci şi pentru că timpul de stat la masă se reduce substanţial, la fel şi consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricţii sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.

    Şi reprezentanţii industriei tutunului au o poziţie fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate şi considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

    Iar proiectul de lege va favoriza creşterea contrabandei, susţin reprezentanţii industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de ţigarete (British American Tobacco, Philip Morris şi JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţiil; suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricţiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme şi au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, „cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, preşedinte al ANCMMR, afirmă că între consecinţele iniţiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum şi scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coşului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

    În esenţă, discordia dintre taberele pro şi contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.

  • Pardoselile decorative câştigă teren în detrimentul plăcilor ceramice sau a parchetului

    Deşi ţările vestice sunt recunoscute pentru folosirea sistemelor sintetice decorative, precum cele epoxidice şi poliuretanice, pardoselile decorative reprezintă încă o noutate pe piaţa locală, fiind folosite în mod special în cadrul spaţiilor comerciale. În ultimii ani, însă, cererile pentru astfel de amenajări au început să vină şi din partea clienţilor din segmentul rezidenţial. „Chiar dacă aceste sisteme de pardoseli sunt mai puţin cunoscute, deschiderea tinerilor arhitecţi pentru depăşirea convenţionalului, tendinţa firească de maturizare a pieţei susţinută şi de numărul crescător al proprietarilor de vile, case de vacanţă, spaţii de agrement şi relaxare care au început să se inspire din locurile pe care le vizitează în străinătate au determinat o uşoară creştere a cererii pentru aceste sisteme de acoperire a pardoselilor. Un segment care prezintă potenţial de creştere rapidă este reprezentat de piaţa locuinţelor”, a declarat Aurelian Pascale, manager Divizie Flooring Sika România.

    Potrivit reprezentantului companiei, primul loc pe piaţa locală de pardoseli este ocupat de cele industriale, într-o proporţie de 50%. Topul este completat ulterior cu pardoselile comerciale (20%) şi cele pentru parcări auto (20%). Restul, de 10%, este atribuit segmentului rezidenţial. „În ultimii ani am observat o cerere în creştere pe segmentul rezidenţial şi estimăm că, în 3 ani, procentul din piaţă ce revine acestuia va ajunga la cca. 15%”, a menţionat Aurelian Pascale.

    În ceea ce priveşte piaţa de profil, acesta a subliniat că, în următoarea perioadă, se va observa un avans cu 5% al valorii şi volumelor determinat, cu precădere, de reluarea proiectelor imobiliare, atât rezidenţiale, cât şi comerciale, dar şi a celor industriale de mari proporţii.

    Reprezentantul companiei este de părere că tendinţa românilor de a apela la pardoseli decorative este puternic influenţată de sugestiile arhitecţilor şi proiectanţilor locali.

    În ce priveşte produsele propriu-zise, pentru clienţii rezidenţiali, specialiştii Sika recomandă  sisteme de pardoseli de bază de răşini (sintetice, epoxidice sau poliuretanice) sau care se pot aplica în locuinţe în diferite combinaţii decorative precum Sika ComfortFloor, CompactFloor, DecoFloor, DecoFlake, DecoQuartz, Sika Balcony sau Sika EmotionFloor.

    Sika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o companie activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utilizate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante.

    Gama de produse Sika include aditivi pentru betoane, mortare speciale, adezivi şi sigilanţi, materiale de amortizare, consolidări structurale, pardoseli industriale, acoperiri pentru metale, protecţii la betoane şi sisteme de acoperişuri şi impermeabilizări.

    În prezent, Sika are subsidiare în 91 de ţări şi mai mult de 17.000 de angajaţi la nivel global, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor partenerilor. În 2014 Sika a generat vânzări de 5,6 miliarde CHF.

    Sika România, subsidiară a concernului elveţian, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov – prima unitate de producţie Sika din România.

    Sika a inaugurat în 2014 şi cea de-a doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi. Compania este lider de piaţă în domeniul  impermeabilizărilor, al aditivilor pentru betoane, al pardoselilor industriale, sistemelor de membrane pentru acoperişuri, a consolidărilor cu fibre de carbon, dar şi a mortarelor speciale.

  • Un tânăr de 37 de ani câştigă 700.000 de euro din amenajări interioare

    Din 2013 până în prezent, compania a fost aleasă să livreze proiecte de amenajări interioare pentru Nepi, Monsson Pay Point, United Bank Libia, Honda Trading, Generali, Piperea şi Asociaţii, Floreasca Tower, Tenaris, Marsh, Ubi France, Ferrero Rocher, Levi’s, Huawei etc. Cezar Gămulescu are în subordine, în momentul de faţă, în jur de 20 de angajaţi, iar compania sa a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro.

    A absolvit ASE în 2001 şi Romanian-Canadian MBA în 2007. Înainte de a-şi porni propria afacere a lucrat pentru Cascade Group şi pentru Corporate Office Solutions, în domeniul amenajărilor interioare, arhitecturale şi de construcţii.
    Spune că se ghidează după câteva principii, printre care cel că că nu există probleme, există numai rezolvări, că este bine să fii consecvent şi că este bine ca atunci când toată lumea aleargă într-o direcţie tu să te întorci şi să alergi în sensul opus.

    Nu se poate detaşa de problemele de la birou: „Nu poţi face chestia asta în momentul în care ai businessul tău. Am fost şi angajat şi acum sunt şi manager. Nu te vei putea detaşa niciodată, nici când ieşi din businessul tău. Este crucea pe care o porţi în permanenţă cu tine“.

    Şi îi sfătuieşte pe ceilalţi să renunţe la lucrurile şi activităţile care nu aduc beneficii: „Personal am îndepărtat din viaţa mea tutunul, dulciurile, mâncarea chinezească, junkfood-ul, bicicleta, baschetul, litoralul românesc, televizorul. Faptul că le-am îndepărtat nu înseamnă că nu le mai accesez, dar asta se întâmplă din ce în ce mai rar. Nu aş putea să renunţ niciodată la familie, care te propulsează enorm, şi la pescuit. Pescuitul este ceva ce reuşeşte să mă detaşeze, pentru o scurtă vreme, de probleme şi de toată presiunea din jur“.

  • Starbucks deschide cafenea în Coresi şi ajunge la 17 spaţii în România

    Coresi Shopping Resort, deschis la Braşov, a fost dezvoltat de Immochan România, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, iar traficul este estimat la peste 8 milioane de vizitatori pe an, deopotrivă locuitori ai Braşovului, cei din vecinătate, şi turişti.

    Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immochan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului.

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • Peste 33.500 de magazine ar fi afectate de iniţiativa antitutun

    Producătorii de ţigarete au depus recent, la Camera Deputaţilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250m de spitale şi unităţi de învăţământ.

    „Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% in mediul urban şi 27% in mediul rural. Dat fiind că în Bucureşti există peste 500 unităţi de învăţământ şi peste 100 unităţi medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menţionat. Potrivit semnatarilor, „restricţia listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianţilor afectaţi cu 35% până la 50%!”

    După cum se explică în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse (coşul de cumpărături al unui fumător este cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător). Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de ţigarete, iar reducerea volumelor şi a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităţilor fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare si distribuţie!

    În plus, în opinia producătorilor de ţigarete, „o restricţie de comercializare a unui produs legal vine în contradicţie cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afectând libera concurenţă a agenţilor economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianţi şi oferind, în mod artificial, avantaje altora”.

    De asemenea, potrivit scrisorii, „în contextul dezbaterilor publice pe marginea acestei iniţiative, precizăm că nu împărtăşim opinia vehiculată, conform căreia România ar fi „codaşa Europei” în legiferarea fumatului în spaţiile publice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislaţie în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine şi încheind cu publicitatea la tutun şi – în cazul de faţă – fumatul în spaţiile publice”.

    În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante şi baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat şi ventilat corespunzător) să nu depăşească 50% din întreaga suprafaţa destinată clienţilor. În acelaşi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă destinată clienţilor de sub 100mp, pot decide dacă spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea corespunzătoare a acestei informaţii. În ceea ce priveşte instituţiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile comune, de trecere şi în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spaţii special amenajate (marcate, dotate şi ventilate corespunzător).

    „Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetăţenii de expunerea la fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicţie totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricţii rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenţei unui cadru legislativ clar şi echitabil, implementarea deficitară a acestuia şi lipsa unor măsuri ferme de control al implementării şi al aplicării sancţiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislaţiei este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.

    Aşadar, companiile de tutun califică propunerea legislativă drept „o supra-reglementare excesivă, fără precedent în Europa şi în lume”, solicitând „efectuarea unui studiu de impact, care să pună în perspectivă discrepanţa între obiectivul de sănătate publică urmărit şi mijloacele prin care se doreşte ca acesta să fie atins”, măsura necorelând obiectivul de sănătate publică cu efectul real al restricţiilor. „Nu în ultimul rând, încasările la bugetul de stat, încasări provenind din producţia şi comercializarea produselor din tutun, vor fi afectate major”, se concluzionează în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor.

    În luna septembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a iniţiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice, în scopul micşorării numărului de fumatori pasivi şi activi. Printre propunerile de amendamente la Legea 349/2002, se afă şi unul care prevede interzicerea vânzării produselor din tutun, la o distanţă de mai putin de 250 de metri de punctele de acces în spitale şi unităţi de învăţământ.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.