Tag: sondaj

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicianul în care românii au cea mai mare încredere. Probleme mari pentru Iohannis dacă se decide să candideze împotriva lui

    Sondajul Sociopol arată că lista de persoane publice este condusă de către Raed Arafat, în care au încredere jumătate din români (50%) Pe următoarele două locuri, la strânsă concurenţă,ca de obicei în ultimele sondaje, sunt Gabriela Firea (25%) şi Klaus Iohannis (24%). Un sfert din români au încredere în aceşti doi oameni politici
    În Laura Codruţa Kovesi au încredere o cincime din români (19%) – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare.

    În Călin Popescu Tăriceanu au încredere aproape o cincime din români (17%), în timp ce Liviu Dragnea au încredere 15%, un nivel uşor mai ridicat faţă de sondajele anterioare.

    În Mugur Isărescu au încredere tot o şesime din români (14%), acesta prezentând o eroziune marcată faţă de sondajele anterioare Sociopol. Dacian Cioloş are încrederea a 13% dintre cei chestiionaţi.

    În Victor Ponta şi în Viorica Dăncilă au încredere 12% din români – niveluri asemănătoare cu cele din sondajele anterioare, în timp ce Ludovic Orban are parte de încrederea a 8% dintre românii chestionaţi, cu o uşoară creştere faţă de sondajele anterioare

    Lista este încheiată de Traian Băsescu, în care au încredere doar 7% din români – nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dacă vreţi ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

    Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că priorităţile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor şi să se concentreze mai puţin pe generarea de profituri, eficientizare şi producţia de bunuri şi servicii, spune Raluca Bontaş, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

    „Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general”, menţionează ea.

    Mai puţin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic şi că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

    Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

    Ca să rezişti în afaceri, este puţin probabil ca etica să fie în capul listei de priorităţi. Ca să câştigi cotă de piaţă, trebuie să inventezi produse şi servicii superioare, trebuie să-ţi „omori” concurenţa şi, dacă nu poţi, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziţie de monopol pentru a putea majora preţurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituţia bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acţiuni oferite ca recompensă.

    Cine nu-şi îndeplineşte ţintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piaţă este dat afară şi vine altcineva în loc.

    Deşi liderii din business au un discurs etic: clienţii sunt prioritatea noastră absolută, fără angajaţii noştri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acţionarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depăşească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investeşti într-o companie, directorii impun ţinte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea ţintelor şi tot aşa.

    În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluţii pentru a le atinge, chiar cu preţul „călcării pe cadavre”.
    Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziţia de execuţie, când vor da de gustul bonusurilor, îşi vor schimba discursul şi vor face la fel ca predecesorii lor.

    Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poţi să le cheltuieşti.

    Cei care au fondat marile universităţi americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziţia societăţii.

    Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câţi ştiu că banii din care se susţin universităţile sunt produşi în România, de exemplu, prin achiziţia de păduri, prin cumpărarea de acţiuni la companii care trăiesc din monopol şi din tarife mari, prin achiziţia unor titluri de valoare ale unor ţări care, la un moment dat, ajung la pământ şi sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziţia, poate, de credite neperformante şi apoi recuperarea lor prin strângerea cu uşa a debitorilor?

    Foarte mulţi millenniali îşi caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societăţii, dar cineva trebuie să plătească factura.

    Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educaţiei din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi şi nu ţin pasul cu ceea ce se întâmplă în piaţă, sistemul de educaţie este depăşit, iar rezultatul este catastrofal pentru piaţa muncii.
    Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluţia pentru a schimba sistemul de educaţie din România este ca orice lider de business să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: „Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?”.

    Dar înainte de a ajunge la această soluţie, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o şcoală şi a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generaţiile care vin: Z etc.

    Şi atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educaţia, dacă vreţi ca afacerile să devină etice?

  • Piaţa criptomonedelor se prăbuşeşte? Bitcoin a scăzut sub pragul de 6.000 de dolari şi a ajuns la 5.909 dolari vineri dimineaţă

    Piaţa criptomonedelor s-a prăbuşit din nou, cotaţia Bitcoin ajungând vineri sub pragul de 6.000 de dolari, la 5.909 dolari, ceea ce înseamnă o scădere de peste 50% în acest an. Etherum a scăzut cu peste 3,7%, iar Ripple a scăzut cu peste 4,7%.

    Peste 80% din cele 1.586 de monede digitale de pe site-ul Finder.com, urmărite într-un sondaj săptămânal, au scăzut din valoare în ultimele şapte zile, sondajul constatând o scădere în medie cu 19%, relatează Bloomberg.

    Volumul tranzacţiilor a scăzut, de asemenea, cu 6% faţă de săptămâna precedentă, arată datele Finder.com, iar Bitcoin, Tether, Ethereum, EOS şi Bitcoin Cash au fost primele cinci monede virtuale tranzacţionate. Volumul a fost la jumătate din cât a însemnat la sfârşitul lunii aprilie, când Finder.com a început analiza săptămânală a monedelor virtuale.

     

  • Peste 30% din români se declară nemulţumiţi de liderii UE, cel mai redus nivel din regiune

    Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 11 mai-11 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane în unsprezece ţări – România, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Germania, Polonia, Cehia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Slovacia.

    Cel mai ridicat nivel de nemulţumire în legătură cu liderii UE se înregistrează în Ungaria (54%) şi Cehia (67%).

    Dintre respondenţii din ţările incluse în sondaj, doar 30% sunt de acord cu iniţiativa UE privind cotele de imigranţi, în timp ce 63% se opun.

  • Piaţa criptomonedelor este din nou în declin, Bitcoin scade până aproape de 6.000 de dolari

    Piaţa criptomonedelor este din nou în scădere, cotaţia Bitcoin coborând miercuri până aproape de 6.000 de dolari – o scădere de aproape 2% într-o zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 50% în acest an. Etherum a scăzut cu peste 3%, iar Ripple a scăzut cu aproximativ 4%.

    Peste 80% din cele 1.586 de monede digitale de pe site-ul Finder.com, urmărite într-un sondaj săptămânal, au scăzut din valoare în ultimele şapte zile, sondajul constatând o scădere în medie cu 19%, relatează Bloomberg.

    Volumul tranzacţiilor a scăzut, de asemenea, cu 6% faţă de săptămâna precedentă, arată datele Finder.com, iar Bitcoin, Tether, Ethereum, EOS şi Bitcoin Cash au fost primele cinci monede virtuale tranzacţionate. Volumul a fost la jumătate din cât a însemnat la sfârşitul lunii aprilie, când Finder.com a început analiza săptămânală a monedelor virtuale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sondaj Sociopol, dacă ar fi duminică alegeri: PSD- 41%, PNL- 20%, ALDE- 12%

    Românii sunt în continuare dezinteresaţi de alegeri, arată un sondaj Sociopol, făcut public miercuri. Potrivit acestuia, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, doar 30% dintre români ar fi interesaţi să meargă la urne, iar 41% ar alege Partidul Social Democrat.

    Doar o treime din români (30%) ar fi interesaţi de subiect, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, arată sondajul Sociopol. Participarea la vot estimată, ţinând cont atât de declaraţiile respondenţilor, cât şi de estimarea emigraţiei informale, este undeva în jur de jumătate din români (47%), nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

    PSD rămâne în continuare partidul cel mai votat din România, cu 41% – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare. PNL este al doilea partid cel mai votat din România, cu 20% – evoluţie constantă, în timp ce ALDE, în premieră în sondajele Sociopol, devine cel de-al treilea partid cel mai votat din România, trecând pragul de 10% şi ajungând la 12%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun specialiştii în resurse umane: Abilitatea de a vorbi în public este un avantaj la interviurile de angajare

    „În cadrul unui sondaj realizat pe un eşantion de 60 de specialişti şi manageri din HR şi industrii conexe, peste 98% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu afirmaţia conform căreia „candidaţii pentru anumite poziţii sunt avantajaţi dacă ştiu să vorbească în public”, în vreme ce peste 73% dintre ei au fost de acord că „vorbitul în public este o abilitate care se poate dezvolta”, arată autorii studiului.

    Peste 53% din respondenţi au afirmat că se consideră la un nivel satisfăcător de pregătire pentru a vorbi în public, iar 27% au recunoscut că se simt puţin sau foarte puţin pregătiţi în acest sens.

    „Aproape în unanimitate (peste 96%), profesioniştii în HR incluşi în sondaj au afirmat că ar recomanda cursurile de public speaking ca instrument de dezvoltare a angajaţilor, peste 85% dintre ei fiind totodată de părere că un astfel de curs este potrivit inclusiv pentru dezvoltarea propriei cariere”, menţionează iniţiatorii sondajului.

    În privinţa atributelor principale ale unui discurs public persuasiv, 73% dintre respondenţi au considerat că vorbitul în public se poate învăţa, iar mai mult de două treimi au afirmat că spontaneitatea este importantă inclusiv într-o prezentare de business. Totodată, 48% au fost de acord că povestea personală transmite un mesaj puternic şi 36% că pregătirea unui discurs face diferenţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care este în topul preferinţelor tinerilor care s-ar muta pentru un job

    Potrivit unui comunicat al Târgului de Cariere transmis, joi, în sondajul realizat, Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti şi Sibiu.

    ”Cluj-Napoca se află pe primul loc într-un top al preferinţelor tinerilor de a se muta într-un alt oraş pentru un loc de muncă. Concluzia este dată de sondajul de opinie realizat în această primăvară de Târgul de Cariere, cel mai mare eveniment de recrutare din România. Preferinţele celor chestionaţi în ceea ce priveşte oraşele din ţara noastră în care ar fi dispuşi să se mute pentru un job sunt clare: pe primul loc este Cluj-Napoca (46% dintre respondenţi l-ar alege), urmat la mare distanţă de Bucureşti (17%), iar apoi Sibiu (8%), Braşov (7,5%), Timişoara (5,9%), iar pe ultimele locuri se situeazăOradea, Iaşi, Târgu-Mureş, Alba Iulia, Constanţa şi Arad”, se arată în documentul citat.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro