BusinessMagazin

Tag: Sibiu

  • Miele deschide la Sibiu al treilea magazin exclusiv din România

    Miele,  compania numărul unu în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, deschide la Sibiu al treilea magazin exclusiv din România, după Miele Boutique Cluj şi Miele Boutique Braşov. Noul magazin are 50 de metri pătraţi, este amplasat central şi expune toate categoriile de produse Miele disponibile în România: de la consumabile şi accesorii, până la electrocasnice încorporabile mari şi mici, sisteme de călcat şi espressoare freestanding.

    „Deschiderea Miele Store Sibiu, al treilea magazin exclusiv din România, face parte din strategia de dezvoltare în Transilvania, pentru noi, cea mai importantă regiune din punct de vedere al vânzărilor”, declară Loredana Butnaru, Director de Vânzări Miele România. „În ultimii ani, am crescut semnificativ în această zonă, unde brandul este cunoscut şi bine poziţionat în rândul consumatorilor, care sunt la curent cu trendurile din piaţă şi au veniturile necesare pentru a achiziţiona produse premium.”

    Magazinul Miele exclusiv din Sibiu este deschis în parteneriat cu Okapi Electronics, cele două companii având o colaborare şi în Cluj-Napoca. În primele şase luni de la inaugurare, noua unitate va genera venituri estimate la aproximativ 150.000 de euro din vânzarea de electrocasnice. Pe lângă electrocasnicele Miele, magazinul comercializează şi mobilier de bucătărie sub alte branduri.

    În prezent, Miele are o reţea de 30 de parteneri şi 56 de magazine în România,  care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, precum magazinul lansat la Sibiu, în cadrul cărora sunt comercializate doar electrocasnicele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electroIT. Produsele Miele pot fi găsite, începând de anul acesta, şi pe platforma Marketplace a retailerului online eMAG.

  • Doi sibieni urmăriţi în Polonia pentru că obligau persoane să cerşească, prinşi de poliţişti

    Potrivit unui comunicat transmis joi, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu au depistat două persoane, urmărite la nivel internaţional, în baza unor mandate europene de arestare emise de autorităţile poloneze, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pentru depistarea acestora, poliţiştii au beneficiat de informaţii suplimentare obţinute prin Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul general al Poliţiei Române.

    Cele două persoane, un bărbat de 47 de ani şi o femeie de 41 de ani, ambii din localitatea sibiană Hosman, au fost depistate în localitatea de domiciliu.

    Conform sursei citate, autorităţile judiciare din Polonia au emis, în februarie, pe numele celor doi mandate europene de arestare, pentru zece infracţiuni de trafic de persoane, comise în perioada 1997 – 2012.

    Cei doi, împreună cu alte persoane, profitând de condiţiile de viaţă şi de handicapul fizic al unor persoane, le-ar fi obligat să cerşească, luând ulterior victimelor banii obţinuţi din cerşetorie prin ameninţări cu violenţa.

    Cei doi au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru confirmarea mandatelor europene de arestare, după care Curtea de Apel Alba Iulia a emis pe numele lor mandate de arestare preventivă pe 30 de zile.

  • BERD analizează un împrumut de 15 milioane de euro pentru infrastructura rutieră din Sibiu

    Investiţiile se referă la reabitarea străzilor, concesionarea activităţilor de întreţinere a drumurilor locale şi susţinerea pregătirii unui Plan Sustenabil de Mobilitate Urbană, se arată într-un comunicat al BERD.

    Costul total al proiectelor este estimat la 18,35 milioane de euro.

    Board-ul BERD va discuta acordarea împrumutului în luna septembrie.

    Obiectivul programului de investiţii este îmbunătăţirea managementul drumurilor şi a întreţinerii acestora prin intermediul atribuirii contractelor în funcţie de performanţe. Totodată, este avută în vedere optimizarea costurilor prin integrarea activităţilor de întreţinere multianuale în sectorul întreţinerii drumurilor urbane.

    Prin concesionarea serviciilor de întreţinere a drumurilor, proiectul va susţine participarea mai mare a sectorului privat, riscul performanţelor fiind transferat astfel acestui sector.

    De asemenea, pregătirea unei strategii regionale în domeniul transporturilor va duce la îmbunătăţirea mobilităţii generale în oraş, în special în privinţa viabilităţii utilizării transportului public ca alternativă la călătoria cu automobilele private, se arată în comunicatul BERD.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, de curând, şase ani de activitate.


     

  • SOCAR îşi propune să investească 10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării

    Bugetul de dezvoltare coordonat de Hamza Karimov pe piaţa locală a încetinit în 2015, după trei ani de creştere rapidă a reţelei SOCAR în România. Grupul azer a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 2011, prin achiziţia, cu 2,5 milioane de euro, a reţelei de 15 staţii a Romtranspetrol din Botoşani, deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu. Bugetul de investiţii din ultimii trei ani a totalizat peste 50 de milioane de euro şi a fost folosit pentru a deschide 32 de benzinării.

    Reprezentanţa de la Bucureşti a companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR, a fost însă deschisă din 2007. Intenţiile companiei pe piaţa locală de la acea vreme se refereau la posibilitatea de a rafina ţiţei în rafinăriile româneşti, la o reţea proprie de benzinării, la livrarea unor cantităţi mari de petrol în România, dar mai ales la reprezentarea intere-selor şi a proiectelor regionale ale companiei azere pe piaţa locală şi regională. Hamza Karimov a devenit CEO al SO-CAR în România încă de la intrarea companiei pe piaţă, la un an de când absolvise cursurile Academiei de Ştiinţe Economice. Karimov este născut în Azerbaidjan, dar povesteşte că a studiat în România pentru că, de la el de-acasă, Bucureştiul este văzut ca un loc cu mult potenţial, unde „poţi creşte şi te poţi dezvolta profesional“. În anul de la ab-solvire şi până a preluat conducerea SOCAR (în paralel cu doctoratul început tot la ASE), Karimov a lucrat ca economist în cadrul Petrom şi admite că preluarea poziţiei de CEO presupune că a reuşit să parcurgă paşi importanţi în carieră într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    „Anul acesta ne propunem să investim peste 
10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării. Inaugurarea al-tor staţii şi, implicit, valoarea investiţiilor sunt condiţionate şi de perioada de timp în care obţinem avize şi autorizaţii“, spune Hamza Karimov, care a terminat un 2014 alert, în care reţeaua a crescut cu 10 staţii şi în care compania a avut o cifră de afaceri de 222 milioane de dolari şi un profit brut de 7 milioane de dolari. Cei 430 de angajaţi ai companiei sunt distribuiţi aproape în mod egal în ţară între oraşele din Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu, acolo unde sunt deschise deja staţiile SOCAR.

    Discursul lui Karimov arată însă că, deşi benzinăriile sunt focusul momentan al companiei în România, planurile pe termen lung presupun un portofoliu mai complex: 
„Ne-am propus să extindem reţeaua de benzinării şi vom anunţa noile deschideri la momentul oportun. Pe termen lung, pregătim câteva proiecte comune de livrare a gazelor naturale din zona Mării Caspice în România şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Prin proiectele AGRI, TANAP şi TAP avem aceste posibilităţi“. De altfel, Karimov a creionat modul cum compania pe care o conduce va avea un cuvânt de spus în proiec-tele prin care Azerbaidjanul vrea să lege Estul de Vest: „Iau lucrurile pas cu pas. Îmi doresc să cresc businessul SOCAR astfel încât să devenim un nume de referinţă pentru piaţa locală. Proiectul meu pentru următorii 10 ani este să construi-esc o infrastructură pentru SOCAR în România astfel încât aceasta să devină o ţară care să funcţioneze ca un hub en-ergetic pentru toate proiectele companiei din Europa de Est şi de Sud-Est“, menţionând că, în acelaşi timp, SOCAR are pregătite studii de fezabilitate „pentru diferite domenii de dezvoltare a infrastructurii energetice a României“.

    De la in-trarea pe piaţă a SOCAR au existat presupuneri legate de preluarea Arpechim sau a Oltchim de către SOCAR. „Urmă-rim cu interes politica de dezvoltare  iniţiată la nivelul autorităţilor şi vom lua decizii în funcţie de evoluţia situaţiei la nivel local, în acord cu politica de dezvoltare a SOCAR, implementată la Baku“, explică Karimov. Tot de modul cum va evolua situaţia geopolitică la nivel regional depind şi proiectele care ar putea face din Româmia hubul energetic vizat de SO-CAR: statul azer ar dori să exporte şi în România o parte din gazele care vor fi aduse în Europa prin viitoarea conductă TAP, însă pentru acest lucru este nevoie de infrastructură suplimentară care să lege Grecia de Bulgaria şi România, ex-plică Hamza Karimov.

    Deocamdată, Karimov se concentrează pe deschiderea de noi benzinării (a deschis în ianuarie staţia cu numărul 32 la Sibiu) şi caută în continuare moduri de a extinde reţeaua care a atins abia 10% din planul anunţat de compania azeră la in-trarea pe piaţă.

  • Doi ardeleni au devenit antreprenori de succes în Bucureşti în 10 metri pătraţi

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • 15% din biletele din Sibiu, plătite contactless direct în autobuz

    „Sibiul a fost unul dintre primele oraşe din Europa care a oferit locuitorilor săi conceptul de transport public contactless”, a declarat Gabriel Ghiţă, head of new business, international markets, în cadrul MasterCard. „Plata biletului în autobuz, direct din contul bancar, în timp ce te îndrepţi deja catre destinaţie, fără timp pierdut la casierie, este o soluţie care şi-a demonstrat pe deplin viabilitatea”, continuă acesta.

    La fel ca şi în anii trecuţi, ca parte a campaniei promoţionale, MasterCard şi compania de transport public din Sibiu au decis să menţină preţul promoţional de 0,89 lei/bilet până la finalul lui 2015, în timp ce preţul întreg al unei călătorii este de 1,5 lei.

    „Suntem încântaţi că am fost pionieri ai acestei tehnologii”, spune Adrian Popa, directorul general Tursib. „Călătorii noştri au adoptat în masă plata călătoriei cu carduri bancare.”

    Plata contactless a biletelor Tursib este posibilă atât pentru locuitorii Sibiului, cât şi pentru turiştii români sau străini aflaţi în vizită, pentru că terminalele amplasate în autobuze acceptă carduri MasterCard şi Maestro contactless emise de orice bancă din ţară sau din lume.

    Tranzacţiile contactless au înregistrat o creştere puternică şi la nivel european, pentru cumpărarea biletelor de călătorie necesare în mijloacele de transport în comun, dar şi pentru plata parcărilor, a cumpărăturilor din supermarketuri sau a deplasărilor cu taxiul. În ultimul trimestru din 2014, tranzacţiile realizate în Europa cu carduri contactless au crescut cu 174% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar europenii au deprins mai bine acest obicei, frecvenţa folosirii cardurilor contactless crescând cu peste 20%.

    Cu o reţea de acceptare a plăţilor contactless de peste 3 milioane de locaţii la nivel global, care a avut o creştere de 56% de la un an la altul, cardul contactless, telefonul sau alte dispozitive mobile câştigă teren în domeniul tipurilor de plată.

    După cum a fost dovedit şi în Sibiu, transportul în comun este un factor important pentru adoptarea cardurilor contactless. În Londra, tehnologia contactless a fost instalată în septembrie 2014, iar până în prezent au fost înregistrate peste 40 de milioane de călătorii plătite cu carduri sau dispozitive contactless; plăţile contactless au ajuns la aproape 12% din cele făcute direct în mijloacele de transport.

    „Europenii preferă, tot mai mult, plăţile contactless. Olanda este ţara cu cea mai rapidă creştere a plăţilor contactless din Europa, care a ajuns la 1 milion de tranzacţii contactless pe lună; în trimestrul IV din 2014, numărul tranzacţiilor contactless a fost de opt ori mai mare decât în al doilea trimestru al aceluiaşi an”, a concluzionat Javier Perez, preşedinte al MasterCard Europe.

  • Profi a deschis două noi magazine şi a ajuns la o reţea de 277 de unităţi

    Magazinul din comuna Matca, al cincilea din judeţul Galaţi, are o suprafaţă totală de 365 de metri pătraţi şi are formatul « Mini », un format test, creat pentru zonele rurale, care vinde o gamă de produse diferite faţă de cea din magazinele City sau Standard. În funcţie de condiţiile în care noul magazin va funcţiona, urmează să devină City sau Loco. Cel de al nouălea magazin Profi din Sibiu este în format Standard şi ocupă o suprafaţă totală de 520 de metri pătraţi.

    Cu un total de 277 de magazine in 40 de judete si 131 de localitati, Profi este astazi cel de al doilea mare retailer modern din Romania.

  • Profi a deschis două noi magazine şi a ajuns la o reţea de 277 de unităţi

    Magazinul din comuna Matca, al cincilea din judeţul Galaţi, are o suprafaţă totală de 365 de metri pătraţi şi are formatul « Mini », un format test, creat pentru zonele rurale, care vinde o gamă de produse diferite faţă de cea din magazinele City sau Standard. În funcţie de condiţiile în care noul magazin va funcţiona, urmează să devină City sau Loco. Cel de al nouălea magazin Profi din Sibiu este în format Standard şi ocupă o suprafaţă totală de 520 de metri pătraţi.

    Cu un total de 277 de magazine in 40 de judete si 131 de localitati, Profi este astazi cel de al doilea mare retailer modern din Romania.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.