Tag: serviciu

  • Povestea tânărului care a devenit milionar la 23 de ani şi miliardar la 35

    Daniel Ek este unul dintre cei mai tineri milionari ai lumii, averea sa fiind rezultatul fondării Spotify, cel mai mare serviciu de streaming de muzică, evaluat la peste 8 miliarde de dolari. Ek s-a născut la data de 21 februarie 1983 în Stockholm şi a crescut în Ragsved, în apropiere de capitala Suediei.

    Când era copil, a primit un computer Commodore 20 de la tatăl său vitreg, care lucra în domeniul IT. La 14 ani a început să construiască site-uri împreună cu prietenii săi în cadrul laboratorului IT al şcolii, cerând 5.000 de dolari pentru o pagină. Potrivit CNBC, acesta ar fi câştigat în jur de 50.000 de dolari într-o singură lună. A cheltuit cei 15.000 de dolari câştigaţi astfel pe jocuri video, potrivit site-ului World of CEOs. A făcut de asemenea bani din găzduirea de pagini web. La 16 ani a aplicat pentru un post de inginer la Google, dar i s-a spus să se întoarcă după ce va obţine o diplomă. S-a înscris la facultatea de inginerie la Institutul Regal de Tehnologie al Suediei, dar a renunţat după opt săptămâni. S-a angajat în cadrul companiei de licitaţii Tradera, achiziţionată de Ebay, şi, după mai multe funcţii deţinute, a devenit CTO al site-ului de fashion şi entertainment Stardoll.

    A fost de asemenea CEO al utorrent, unul dintre cele mai populare site-uri bittorrent.  El a înfiinţat Advertigo, propria firmă de marketing online pe care apoi a vândut-o agenţiei de advertising Tradedoubler pentru 1,25 milioane de dolari, devenit astfel milionar la doar 23 de ani. 

    Ek a devenit astfel milionar la 23 de ani. Şi-a dorit însă o afacere care să combine pasiunea sa pentru tehnologie şi pentru muzică. După ce s-a împrietenit cu preşedintele Tradedoubler, Martin Lorentzon, a decis împreună cu el să fondeze Spotify, în aprilie 2006. Ek a devenit CEO-ul companiei. Modelul de afacere de a oferi acces la muzica online era diferit de alte servicii similare prin faptul că nu presupunea taxarea la download. Clienţii Spotify puteau să asculte muzică online gratis, dacă erau dispuşi să suporte reclame audio sau vizuale. Totuşi, în schimbul plăţii a 5 sau 10 dolari, clienţii puteau să evite reclamele.

    La început reprezentanţii industriei muzicale nu au manifestat interes pentru inovaţia lui Ek, deoarece Spotify aducea industriei venituri mai mici pentru un cântec decât în cazul unui serviciu de download precum iTunes al companiei Apple. Ek a replicat că Spotify descurajează pirateria online prin oferirea unei alternative low-cost şi că în timp serviciul va genera industriei venituri substanţiale din drepturi de autor. Spotify s-a lansat în 2008 şi a câştigat rapid popularitate atât în rândul utilizatorilor, cât şi al investitorilor.

    În 2016, compania a primit o finanţare de 526 de milioane de dolari de la investitori precum Goldman Sachs Group Inc., Baillie Gifford & Co., Discovery Capital Management, Lansdowne Parners, Rinkelberg Capital şi Senvest Capital, potrivit Bloomberg.

    Spotify a adus peste 8 miliarde de Euro industriei muzicale de la lansarea serviciului, în 2008. Odată cu intrarea pe piaţa din România, Spotify va fi disponibil în 65 de pieţe din întreaga lume.

    Spotify în cifre:

    ● Peste 159 de millioane de utilizatori activi
    ● Peste 71 de millioane de utilizatori plătitori
    ● Peste 30.000 de melodii adăugate în fiecare zi

    Spotify s-a listat recent la bursa din New York, fapt care i-a adus companiei o evaluare de peste 26 de miliarde de dolari, iar deţinerea de 9% din acţiuni ale lui Ek îi creşte averea cu aproape 2,5 miliarde de dolari. 

  • O altă ţară din Europa a decis ÎNCHIDEREA UBER

    Uber funcţionează în prezent în baza unei licenţe în capitala Atena, dar companiile de taxi au protestat vehement, susţinând că înregistrează pierderi din cauza concurenţei neloiale.

    “Noua legislaţie locală a fost votată recent, iar anumite prevederi au impact asupra serviciilor de tip ride-sharing. Trebuie să evaluăm dacă şi cum putem opera în acest nou cadru. Prin urmare, vom suspenda serviciul UberX în Atena, începând de marţea viitoare, până când vom găsi o soluţie potrivită”, se arată într-un comunicat al companiei americane.

    Compania Uber operează două servicii în Atena încă din 2015: UberX, care apelează la şoferi cu licenţe de profesionişti, şi UberTAXI, care foloseşte şoferi de taxi. Aproximativ 450.000 de persoane folosesc anual aplicaţia de smartphone a Uber.

    Ciitiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru roţi verzi

    Potrivit datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) în ianuarie 2018, ponderea maşinilor electrice şi hibrid din totalul vânzărilor de autovehicule noi a ajuns, anul trecut, la 2,2%, iar numărul acestora a ajuns la 2.811 unităţi, în creştere cu 136,7% faţă de anul anterior.

    La finalul lunii februarie, Uber a lansat pe piaţa locală un nou serviciu de mobilitate, Uber Green, care funcţionează cu maşini 100% electrice, cu zero emisii de carbon. ”Credem că viitorul transportului este electric, împărţit cu alţii şi autonom, dar este încă o cale lungă până acolo. Scopul acestui serviciu pilot este să facă mobilitatea electrică accesibilă unui număr de oameni mai mare ca niciodată şi să contribuie la dezvoltarea transportului electric în Bucureşti“, a declarat Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.

    Serviciul pilot începe cu 20 de maşini Renault Zoe şi îşi propune ca până la finalul lunii aprilie să îl folosească cel puţin 10.000 de oameni.

    Bucureşti este primul oraş din Europa Centrală şi de Est (CEE) cu un serviciu de ridesharing complet electric. |n Europa, Uber mai oferă opţiuni de mobilitate electrică în Londra, Paris, Madrid, Amsterdam, Lisabona, Porto şi Zürich.

    Alegerea Bucureştiului pentru lansarea noului seviciu a fost determinată de faptul că, pentru Uber, România este una dintre cele mai mari pieţe din Europa de Est, dar şi cea mai poluată ţară din CEE. ”Bucureştiul are nevoie urgentă de un plan de transformare. Nivelul de poluare este situat mult peste media europeană admisă. Lipsa implementării acestui lucru poate avea un impact financiar semnificativ, din perspectiva Curţii Europene de Justiţie. Cuantumul penalităţilor poate ajunge chiar şi până la valoarea de 100 de milioane de euro pe zi“, a declarat Andrei Coşuleanu, executive director al ONG-ului Let’s do it România!.

    Uber a intrat pe piaţa din România în februarie 2015, în Bucureşti, urmat de Cluj, Braşov şi Timişoara, un an mai târziu. Uber Green este al treilea serviciu lansat, după UberX, care acoperă 90% din cursele efectuate, şi Uber Select, iar planurile companiei vizează lansarea până în 2020 a unui nou serviciu, UberPool, care, potrivit Nicoletei Schroeder, ar putea reduce traficul cu o treime şi le-ar permite utilizatorilor identificarea altor călători care circulă în aceeaşi direcţie, cu care ar putea împărţi cursa şi, implicit, costul acesteia. |n prezent, în România, numărul celor care aleg serviciile Uber se ridică la 500.000 de utilizatori, iar reprezentanţii companiei speră la o dublare în următorii ani.

    O altă companie care vine în sprijinul adoptării mobilităţii electrice în plan local este Kaufland România. |n urmă cu doi ani, odată cu lansarea reţelei e-charge în România, retailerul alimentar împreună cu producătorul de staţii electrice Renovatio au decis să suporte costurile încărcărilor pentru utilizatorii de maşini electrice. |n contextul deciziei recente a Renovatio de a introduce un sistem de tarifare al serviciului de încărcare a maşinilor electrice, Kaufland a anunţat, la începutul lunii martie, că va suporta în continuare costurile de încărcare pentru clienţii săi.

    Astfel, cardurile pe care retailul alimentar şi-a asumat să le pună la dispoziţia clienţilor începând cu 19 martie 2018 vor asigura alimentarea gratuită a autovehiculelor exclusiv în cele 20 de staţii disponibile în parcările supermarketurilor Kaufland, plasate în marile oraşe, dar şi în tranzit, pe coridoarele principale care traversează România: Constanţa – Bucureşti – Sibiu – Timişoara – Arad, respectiv Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Târgu-Mureş – Cluj-Napoca – Oradea. ”La rândul nostru, am achiziţionat o flotă de 26 de maşini nepoluante (zero emisii), 100% electrice“, a declarat Valer Hancaş, director comunicare & corporate affairs la Kaufland România.

    O evoluţie a pieţei de transport electric s-a datorat şi proiectului Rabla Plus, prin intermediul căruia se pot achiziţiona maşini electrice şi hidrid. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Mediului, Ion Câmpeanu, anul trecut au fost acceptate în proiectul Rabla Plus în jur de 1.000 de unităţi.

    Investiţii s-au făcut şi la nivelul punctelor de alimentare: ”|n 2017, în cadrul unui program multianual pentru înfiinţarea staţiilor de încărcare, s-a alocat un buget de 45 de milioane de lei, bani cheltuiţi în totalitate pentru noi staţii de încărcare“, declară Ion Câmpeanu. El adaugă că, prin programul clasic Rabla, în 2017 au fost achiziţionate 28.000 de maşini, fapt care a contribuit simţitor la reducerea emisiilor de carbon.

    Potrivit datelor Alianţei Europene a Sănătăţii Publice (EPHA), la nivel european, costurile de sănătate survenite datorită poluării sunt cuprinse între 330 şi 940 de miliarde de euro pe an. De aceea, începând cu aprilie 2010, 15 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au hotărât să ofere stimulente fiscale posesorilor de autovehicule cu încărcare electrică şi cu combustibil alternativ, constând în reduceri şi scutiri de taxe, dar şi bonusuri pentru cei cu maşini nepoluante.

    Printre statele care au adoptat această politică se numără toate ţările din vestul Europei, cu excepţia Italiei şi a Luxemburgului, plus Cehia şi România.
     

  • Aceasta este lista cu bugetarii care PRIMESC SALARIILE înainte de Paşte

    „Ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta (5 aprilie -n.r.)”, se arată în ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Astfel, instituţiile publice care vor primi salariile pe luna martie pe data de 5 aprilie, adică înainte de Paşte, sunt Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Miniserul Economiei, Ministerul Energiei, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva Regimului Comunist insaurat în România, Oficiul Naţional pentru Preveniere şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliul Naţional penru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă, Institului Cultural Român, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Consultării Publice, Autoritatea Naţională de Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului, Autoritatea Naţională penru Restituirea Proprietarilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Casa Naţională de Asigurări de Săntate şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spotify se lansează azi la Bursa din New York, valoarea iniţială a acţiunii este 132 de dolari

    Deşi nu emite acţiuni noi, cele deţinute de investitorii privaţi ai firmei vor fi disponibile, iar unii analişti prevăd că listarea va accelera Spotify în cursa spre profitabilitate.

    Ceea ce reprezenta o mică platformă muzicală suedeză a crescut rapid în ultimii ani, adăugând milioane de utilizatori la serviciul său gratuit şi convertindu-i pe mulţi la serviciul de abonament profitabil, potrivit BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu, despre definirea abuzului în serviciu: Trebuie să nu permită interpretări

    “Această chestiune va face obiectul dezbaterilor în Comisia specială care funcţionează în Parlament. Eu am primit o serie de reacţii, de păreri, de care probabil cei din comisie vor ţine cont pentru că le voi transmite aceste puncte de vedere, dar nu ştiu să vă spun care va fi forma finală. Sper ca acest abuz în serviciu, care creează numeroase probleme pentru cei care lucrează în administraţie, să fie reglementat într-un mod echilibrat şi care să ţină seama de cele mai bune practici europene. Nu ştiu dacă se va alege o soluţie cu prag. Nu e vorba de redefinirea conceptului, cu toate că în alte alte ţări, în Franţa, dar şi alte ţări, mi se pare că în Germania, nu există abuz în serviciu. Cred că trebuie o formulare mult mai precisă, exactă, bine definită, care să nu permită interpretări şi abuzuri”, a explicat şeful Senatului, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ne luăm adio de la jobul clasic unde stăm 8 ore pe zi la serviciu. Ne vom putea face singuri programul

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţase că adoptarea proiectului de lege privind reglementarea activităţii de telemuncă permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, precizând că ITM poate face verificari la domiciliu.

    „Practic, orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă. Este pontat ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în Revisal, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la finalul lunii februarie, în Parlament.

    Ministrul Muncii a afirmat că ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă, precizând că „domiciliul se transformă într-un fel de birou”.

    „Angajatorul trebuie să verifice dacă se respectă acasă toate normele de securitate de muncă şi Inspectoratele Teritoriale de Muncă pot să facă verificări. Practic, domiciliul se transformă într-un fel de birou. Este exact ca şi cum ai lucra într-un birou, la angajator, doar că o faci de acasă. ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, întrebată dacă ITM poate face verificări la domiciliul angajaţilor.

    Lia Olguţa Vasilescu a precizat la solicitarea jurnaliştilor că “activitatea de videochat nu este reglementată prin această lege”.

  • Guvernul reduce acciza la motorină pentru transportatorii de mărfuri şi persoane

    ”Astăzi începem să aprobăm printr-o ordonanţă de urgenţă o serie de măsuri în sprijinul ONG-urilor furnizoare de servicii sociale. Astfel, microintreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării organizaţiilor non-profit care sunt dfurnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat vor beneficia de deducerea sumelor aferente din impozitul pe venitul microintreprinderilor până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheluielile respective”, a anunţat premierul Viorica Dăncilă.

    Ea a mai spus că persoanele fizice vor putea redirecţiona 3,5%, faţă de 2%, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi la cu cel puţin un serviciu social licenţiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei face licitaţie pentru cumpărarea a peste 100 de ambulanţe

    „Demarăm astăzi o nouă procedură de achiziţie foarte importantă pentru Bucureşti, mai exact cea prin care urmează să fie achiziţionate cele 106 ambulanţe pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. Consider că nu este o cheltuială, ci o investiţie, în condiţiile în care o parte însemnată a parcului auto al Serviciului de Ambulanţă este în acest moment depăşită. Îmi doresc aşadar ca această licitaţie să fie finalizată într-un timp cât mai scurt, astfel încât pacienţii să beneficieze cât mai curând de servicii medicale de urgenţă la standarde europene”, a declarat primarul general, Gabriela Firea, potrivit unui comnicat de presă remis vineri de PMB.

    Potrivit PMB, la solicitarea SABIF, municipalitatea urmează să achiziţioneze 89 de ambulanţe de tip B, destinate intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor şi 17 ambulanţe tip C, destinate urgenţelor medicale cu prioritate maximă şi transportului medical asistat al pacientului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Youtube va creşte numărul de reclame pentru a-i convinge pe utilizatori să plătească un serviciu

    Reprezentanţii Youtube vor să crească numărul de reclame în serviciul gratuit, pentru a convinge cât mai mulţi consumatori să plătească pentru un abonament de muzică.

    „YouTube va oferi o contragreutate necesară influenţei crescânde a Spotify şi a Apple, care deţin cele mai importante servicii muzicale online şi generează venituri semnificative pentru industrie”, a spus directorul companiei globale de muzică Lyor Cohen, citat de Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro