BusinessMagazin

Tag: sector

  • Se ÎNGROAŞĂ gluma. Sectorul imobiliar din România se PRĂBUŞEŞTE. Scăderi fără precendent în Bucureşti. Care este factorul SURPRIZĂ

    La nivelul Bucureş­tiu­lui, luând în calcul numai lo­cuinţele indivi­dua­le, nu­mă­rul tranzacţiilor a scăzut luna trecută la 2.205 uni­tăţi, valoare cu aproape 50% mai mică faţă de septembrie anul trecut.
     
    Este pentru a doua lună consecutiv când vânzările de locuinţe scad considerabil. Dacă în august scăderea putea fi pusă pe seama concediilor şi a tichetelor de vacanţă acordate de guvern, în septembrie, când dezvoltatorii se aşteptau la o reluare a vânzărilor, piaţa a con­ti­nuat să scadă puternic. Mai mult, o scădere pu­ternică a avut loc şi în Cluj, de la aproape 1.300 de imobile tranzacţionate anul trecut în septembrie, la sub 600 anul acesta.            
    În luna august 2018, la nivelul întregii ţări, 40.576 de imobile au fost vândute, o scădere de 29% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.
     
    Mai exact, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contrac­te­lor de vânzare-cumpărare la nivel naţional în cea de-a opta lună a acestui an este cu 16.410 mai mic faţă de luna august 2017.
     
    În luna octombrie a acestui an o analiză a Asociaţiei Evaluatorilor (ANEVAR), făcută pe baza evaluărilor de apartamente necesare pentru finanţare bancară, piaţa imobiliară din Cluj-Napoca dădea primele semne de slăbi­ciu­ne după ce a avut o viteză dublă de creştere a preţurilor faţă de Bucureşti în ultimii trei ani.
     
    Astfel, valoarea medie de piaţă a unui me­tru pătrat de apartament din Cluj a înregistrat în trimestru doi din 2018 prima scăderea de 0,1%, după creşteri consecutive din 2016 încoace.
     

  • „Căutăm angajaţi în outsourcing” – şi în următorii cinci ani

    Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relaţii cu clienţii mai multor companii din România şi nu numai. Experienţa a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producţie vreo şase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povesteşte Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajaţi care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
    El a renunţat la activitatea de relaţii cu clienţii pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mişcarea drept o evoluţie a carierei sale, datorită programului mai relaxat şi unor beneficii salariale mai bune.
    „Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziţie ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât şi din punctul de vedere al situaţiei materiale”, mai spune tânărul.
    Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieţei locale de outsourcing – mutarea angajaţilor de la o companie la alta – şi ilustrează şi competiţia acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
    „În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferenţa între cât stau angajaţii în companii şi cât stau în industrie. Este important de menţionat că industria este extrem de atractivă pentru cei care îşi caută un job, iar faptul că te muţi dintr-o companie în alta este de fapt o evoluţie pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL).
    România ocupă primul loc în ceea ce priveşte pieţele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
    „Nu deţinem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piaţă. Studiul ia în calcul mai multe aspecte şi le ponderează importanţa în topul prezentat. Sunt foarte importante şi stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice şi alţi factori. Din rândul pieţelor mature, România este considerată a fi destinaţia predilectă pentru companiile care doresc să îşi deschidă un centru de servicii partajate”, observă şi Cătălin Iorgulescu,  vicepreşedintele ABSL.
    Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiţii şi chiar ar recomanda-o şi altor potenţiali investitori.
    „Investiţiile vor fi în creştere. În ultimii ani am observat o creştere a numărului estimat de angajaţi din această industrie cu două cifre. Poate creşterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluţia numărului de angajaţi din industria serviciilor de externalizare.
    Potrivit reprezentanţilor ABSL, numărul angajaţilor care vor lucra în această industrie ar putea creşte cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieţei locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaţilor din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
    Totuşi, reprezentanţii ABSL previzionează o dublare a numărului angajaţilor care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calităţi ale angajaţilor români, precum forţa de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaştere a limbilor străine, precum şi competitivitatea la nivel de costuri şi apropierea culturală de valorile europene ale angajaţilor români. Pe de altă parte, competiţia în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din piaţa serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanţii au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiţie.
    În acest moment, cel mai căutaţi sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoaşterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca şi franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
    În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 şi 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
    „Fluctuaţia de personal este în creştere, iar acesta este şi motivul pentru care ajutăm pe cât putem educaţia din România, astfel încât să fie cât mai mulţi oameni pregătiţi pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creşterea bazei de talente a industriei.
    „Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piaţă foare transparentă, toată lumea ştie cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja ştii unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
    Printre greutăţile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piaţa de outsourcing românească s-au numărat şi schimbările politice dese, 70% dintre respondenţii studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
    „Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalităţii, care a dat peste cap multe planuri de business şi bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizaţiilor şi orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparenţă şi planificare ar ajuta. Şi consultare: când există dialog, există şi soluţii mai bune”, a mai spus preşedintele ABSL.
    În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locaţii în care îşi derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spaţiilor moderne de birouri, infrastructura oraşului şi imaginea acestuia au obţinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autorităţile locale. „Iaşiul e în creştere în mod vizibil. Alături de acest oraş, Timişoara şi Clujul sunt alternative viabile şi probate de către piaţă în ultimii şapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă şi oraşe din al doilea eşalon, întrucât Bucureştiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme şi acum, după cum observăm, tendinţa de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe oraşe. În plus, susţinerea autorităţilor poate fi mai uşor de obţinut în oraşe mai mici”, a mai spus vicepreşedintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic oraşele din est, unde sunt şanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulţi vorbitori de maghiară sau germană.

  • Primăria unui sector, atacată cibernetic. Edil: Tot sistemul nostru de date în momentul acesta e blocat

    „Joi am avut un atac cibernetic şi în toată primăria calculatoarele sunt blocate. Am anunţat DIICOT, am anunţat SRI. În momentul de faţă se verifică toate calculatoarele. Tot sistemul nostru de date în momentul acesta e blocat. Important e să rezolvăm cât mai repede situaţie”, a precizat Tudorache, vineri, la începutul şedinţei Consiliului Local 1.

    Primarul Sectorului 1 aprecizat că în urma atacului cibernetic a sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI).

     Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi bărbaţi au fost reţinuţi pentru agresarea unor jandarmi la mitingul din 10 august

    Cei doi au agresat jandarmii prezenţi în Piaţa Victoriei pe data de 10 august, susţin procurorii.

    Mnaifestanţii urmează să fie prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Joi dimineaţă, poliţia Capitalei informa că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au făcut mai multe percheziţii la domiciliul unor protestatari acuzaţi că la mitingul din 10 august au lovit jandarmii.Pe 5 octombrie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 au decis arestarea preventivă a altui protestatar, care ar fi lovit cu piciorul un jandarm.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.

  • Cine este magnatul, cu o avere de 4 miliarde de dolari şi care nu a terminat niciodată liceul, care va prelua magazinele universale din Germania

    La vârsta de 41 de ani, Benko, unul dintre cei mai importanţi magnaţi din sectorul imobiliar european, ar putea deveni salvatorul magazinelor univer­sale tradiţionale germane.
     
    Pentru unii, Benko, născut în Innsbruck, este un Donald Trump austriac, proprietar al unui imperiu în expan­siune, opac, de companii şi inves­tiţii cu venituri de aproape 12 miliarde de euro.
     
    Benko obţine de obicei ceea ce-şi pro­pune. Luna trecută, acesta şi-a înde­plinit o mare ambiţie: oferta de succes de 3,5 mld. euro pentru lanţul Kau­fhof de către Signa Group al lui Benko (cunoscut şi drept Signa Hol­ding), a pregătit calea pentru o fuziune cu Karstadt, celălalt lanţ german impor­tant pe care magnatul l-a cumpărat în 2014.
     
    Într-un interviu acordat în exclu­sivitate publicaţiei germane Handels­blatt, Benko s-a declarat opti­mist cu pri­vire la viitorul magazinelor universale, în pofida competiţiei venite din partea brandurilor ieftine şi retailerilor online.
    Magnatul a declarat că noua com­pa­nie va păstra ambele branduri, des­crise de acesta drept „enorm de puternice“.
     

  • A început: Sectorul zguduit de concedieri în urma „tsunami-ului” digitalizării. Până acum aproape 200.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă

    După ce creditorii din Germania au concediat deja circa 188.000 de locuri de muncă din anul 2.000 şi până în prezent, majoritatea angajatorilor sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la ce va aduce furtuna digitalizării pentru angajaţii din sector, potrivit Bloomberg.

    Doar în sectorul de banking privat al industriei, circa 40% dintre angajaţi cred că digitalizarea reprezintă un pericol major pentru siguranţa oamenilor că şi-ar putea păstra locul de muncă în următorii doi ani, potrivit unui studiu realizat de asociaţia angajaţilor din sector.

    În cadrul unui sondaj din 2015, doar 31% dintre respondenţi se aşteptau la o deteriorare a pieţei muncii din sector, condusă de „pericolul” digitalizării.

    În acelaşi timp, procentul celor care se aşteaptă ca digitalizarea să îmbunătăţească munca în sector a rămas constant la circa 25%.

    „Mulţi creditori îşi schimbă în prezent modelele de business, în urma concedierilor care rezultă din procesele de digitalizare, însă sunt şi foarte multe locuri de muncă nou, în special la intersecţia dintre banking şi IT”, spune Carsten Rogge-Strang, mananging director în cadrul asociaţiei angajaţilor din private banking.

    El reprezintă interesele creditorilor privaţi din Germania, printre care Deutsche Bank, Commerzbank, Bankaus Lampe sau Bausparkasse Schwaebisch Hall, bănci cooperative şi bănci de dezvoltare.

    Potrivit lui Rogge-Strang, majoritatea locurilor de muncă pe care le creează creditorii nu se încadrează în profesiile bankingului trandiţonal, iar matematica ajunge să nu mai fie spre exemplu un factor atât de important. „Pentru unele poziţii, nici măcar nu contează din ce domeniu vin aplicanţii, atâta timp cât au interes şi expertiză în proiectarea proceselor de transformare digitală”, spune el.

     

     

     

  • CCIB: Oamenii de afaceri din China, interesaţi de sectorul IT din România

    Din delegaţia chineză au făcut parte oameni de afaceri ce activează în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, logistică şi planificare urbană, industria alimentară şi a băuturilor, precum şi consultanţă în domeniul fiscal, iar principalele obiective ale întrevederii au vizat o mai bună cunoaştere de către oaspeţi a mediului economic şi investiţional din România, dar şi identificarea unor oportunităţi de afaceri în ţara noastră.

    „Oaspeţii au avut ocazia să fie informaţi că România este o zonă de stabilitate şi securitate care oferă oportunităţi de afaceri diversificate partenerilor străini (schimburi comerciale reciproc avantajoase, facilităţi pentru investitorii străini, stimularea şi sprijinirea mediului de afaceri autohton pentru internaţionalizarea afacerilor etc). Au fost prezentate principalele sectoare care oferă oportunităţi de afaceri, inclusiv investiţii, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţii”, se arată în comunicatul transmis vineri de CCIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O mare piaţă din Bucureşti va fi reconstruită de la zero. Când încep lucrările şi unde pot fi găsiţi comercianţii

    Primăria sectorului 4 va investi peste 35 de milioane de lei, fără TVA, în construcţia unei noi pieţe, pe locul actual al Pieţei Sudului – Berceni.

    „Acum va deveni una din cele mai moderne pieţe din România. Am discutat şi le-am solicitat comercianţilor să se îndrepte către alte locaţii pe care le-am pus la dispoziţie”, a declarat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sector 4, construcţia pieţei va începe în acelaşi timp cu cea a parcării de 400 de locuri, de la Piaţa Sudului, care va avea două funcţiuni: deservirea celor care vin în zona Piaţa Sudului şi a celor care au nevoie de un spaţiu de tip park&ride, pentru a traversa oraşul cu metroul, sau cu alte mijloace de transport în comun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care, după ce a făcut carieră în domeniul bancar, se mută în sectorul care face concurenţă din ce în ce mai mult băncilor

    Din poziţia de cofondator şi CEO al companiei Optimus Fintech, Sorin Mititelu spune că businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare, iar acest segment va fi supus presiunilor şi concurenţei datorită tehnologiei, băncile urmând să piardă o parte din business.
    „Viitorul băncilor este plin de provocări. Nu numai că se concurează între ele, dar au parte şi de o competiţie care se adresează aceluiaşi segment ţintă, cu alte produse şi servicii decât sunt obişnuite băncile să ofere. Retailul va fi supus presiunilor, concurenţei datorită tehnologiei. Businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare. Băncile vor pierde o parte din business“.
    Fintech-urile devin un competitor al băncilor, fiind mai aproape de nevoile clienţilor, având în vedere că vând şi un serviciu de consultanţă financiară, apreciază Mititelu.

    „Prin poziţionarea alături de clienţi, fintech-urile reuşesc să scoată din joc clasicii intermediari – băncile. Băncile au un singur model de business. Rămâne de văzut dacă băncile vor intra în contact cu fintech-urile sau vor rămâne simpli contabili. Fintech-urile obligă băncile să se ducă mai mult spre clienţi şi din punctul de vedere al preţului şi din punctul de vedere al consistenţei produsului oferit.“
    Cele două modele – credite de retail clasic şi fintech – vor merge împreună o perioadă, însă în timp fintech-urile vor „lua o bucată semnificativă din creditele de retail“,susţine Mititelu.

    O schimbare radicală apărută în ultimii ani este intrarea în sfera serviciilor bancare a unor jucători „netradiţionali“ cum ar fi marile platforme online sau operatorii de telecom. De exemplu, grupul francez Orange, liderul pieţei locale de telecom, a intrat pe segmentul transferurilor de bani cu serviciul Orange Money; gigantul francez vrea să aibă şi propria bancă.
    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Sorin Mititelu are o experienţă de circa 20 de ani în sistemul financiar, din care mai mult de un deceniu în banking, în special la BCR.
    El a ajuns la BCR în 1999, pe poziţia de manager de sucursală, după falimentul Bancorex pentru care a lucrat timp de şase ani.
    Din anul 1999, Sorin Mititelu a ocupat diverse poziţii de conducere la nivelul sucursalelor şi la nivel central în cadrul BCR, cu o întrerupere de doi ani între 2005 şi 2007 – când a fost şeful diviziei de retail la Banca Românească. În 2007, Mititelu a revenit la BCR, unde a deţinut până în 2013 poziţia de director executiv al Direcţiei Managementul Segmentelor Retail, fiind responsabil cu strategii de business pentru persoane fizice.
    Când era la BCR, în 2012, Sorin Mititelu susţinea necesitatea restructurării băncilor şi importanţa digitalizării, anticipând că băncile vor accelera procesul de reducere a costurilor prin închideri de sucursale şi concedieri, în condiţiile în care reţelele sunt supradimensionate. El mai spunea că modelul de business al băncilor trebuie orientat tot mai clar către canalele alternative (internet şi phone banking). Mititelu susţinea atunci că pentru o bancă universală retailul rămâne baza afacerilor în condiţiile în care marja de câştig ridicată îl plasează peste celelalte tipuri de business: corporate sau întreprinderi mici şi mijlocii.
    Înainte de a fonda compania Optimus Fintech, Mititelu a condus BCR Asigurări de Viaţă (companie controlată de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group – VIG), din 2014 şi până la jumătatea anului 2017. El a preluat conducerea BCR Asigurări de Viaţă când compania era pe pierdere şi în cei trei ani şi jumătate de mandat a reuşit să o aducă pe profit şi pe podium în clasamentul asigurătorilor de viaţă.