În noiembrie 2019, la aproape un deceniu de la deschiderea primului birou în România, Google anunţa oficial că a încheiat un acord pentru achiziţionarea brandului Fitbit, lider global în industria de wearables. În ianuarie 2021 se anunţa finalizarea tranzacţiei în valoare de 2,1 miliarde de dolari, în urma căreia Bucureştiul devenea centru de cercetare şi inovare pentru tehnologiile gigantului american, iar soluţiile şi serviciile dezvoltate în România erau încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane distribuite în toate colţurile lumii. Ce a urmat după această achiziţie?
„Integrarea celor două companii globale, Google şi Fitbit, a avut ca scop stimularea inovaţiei la nivelul produselor wearables Made by Google. Pe termen mediu şi lung, scopul comun este acela de a ajuta tot mai mulţi oameni să facă alegerile potrivite în viaţa de zi cu zi, contribuind activ la îmbunătăţirea sănătăţii lor”, răspunde Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google, unul dintre personajele cheie ale acestei transformări. Google a deschis primul birou pe plan local, cu câţiva angajaţi care lucrau într-un spaţiu de coworking din Bucureşti, în 2010, primele produse anunţate local fiind legate de Google Maps: funcţia de navigaţie şi primele imagini Street View din România. La 12 ani distanţă, compania are un nou birou în Capitală, după integrarea producătorului de ceasuri şi brăţări inteligente Fitbit, în februarie 2021, în portofoliul gigantului american. În urma acestui pas, Google România, care are în prezent o echipă de peste 350 de specialişti, a devenit cel mai mare centru al Google de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (dispozitive purtabile – n.red) din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Bucureştiul a ajuns astfel un centru de inovare pentru tehnologiile Google, prin prisma faptului că soluţiile şi serviciile care se dezvoltă în România sunt încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane comercialziate apoi în toată lumea.
Tehnologia cu impact direct în sănătate. În prezent, echipa Google din Bucureşti proiectează şi dezvoltă Google Wearables Health Experiences şi Fitbit Consumer Services, alături de zona de Google Research şi soluţiile de infrastructură Google Cloud. Multe dintre serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate în România se găsesc pe dispozitivele wearable de la Google, precum aplicaţia de electrocardiogramă (EKG), funcţionalităţile de analiză a somnului sau management al stresului.
Potrivit Laviniei Neagoe, Fitbit este un pionier în industria globală de wearables, care a reuşit să construiască în cincisprezece ani o comunitate de zeci de milioane de utilizatori activi în toată lumea, iar dispozitivele wearables Made by Google pot ajuta la prevenirea unor boli grave prin detectarea şi corelarea semnalelor timpurii ale manifestărilor acestor boli şi la conştientizarea importanţei sănătăţii, prin încurajarea constantă a utilizatorilor de a fi activi. „Aceste dispozitive inteligente evoluează şi devin din ce în ce mai accesibile şi mai performante, de la an la an. Tehnologia redefineşte modul în care oamenii îşi gestionează sănătatea şi starea de bine, atât prin dispozitive cât şi prin servicii tot mai precise şi mai rafinate. (…) Începând cu această toamnă, alături de produsele Sense şi Versa, deja consacrate, am lansat Google Pixel Watch, un dispozitiv inteligent nou, primul din această gamă, care încorporează tehnologiile de sănătate şi fitness de la Fitbit cu ecosistemul inovator al aplicaţiilor Google.”
Rădăcini româneşti
Tranzacţia de peste 2 mld. dolari prin care brandul Fitbit a fost achiziţionat de Google o succede pe o alta, din 2017, în care Fitbit a cumpărat, cu 15 milioane de dolari, start-up-ul românesc de ceasuri inteligente Vector Watch.
Un alt exemplu specific şi concret îl reprezintă, spune ea, lansarea funcţionalităţii „Profile de somn”, care de la lansarea din luna iulie a acestui an şi până în prezent a fost folosită de 6,35 milioane de utilizatori ai produselor Google wearables. Aminteşte, de asemenea, şi de ceasul inteligent de sănătate şi fitness de la Google, Fitbit Sense 2, care include instrumente de gestionare a stresului şi noi modalităţi de a monitoriza sănătatea inimii, inclusiv o aplicaţie EKG pentru a evalua ritmul cardiac şi semne de fibrilaţie atrială (FibA). De asemenea, spune că cel mai recent tracker, Fitbit Inspire 3, a adus un design şi funcţii îmbunătăţite, la un preţ mult mai accesibil „pentru ca tot mai mulţi oameni să poată descoperi şi beneficia de aceste inovaţii”. Potrivit ei, produsele Fitbit by Google permit oamenilor să vizualizeze modificările variaţiei ritmului cardiac, ale ritmului respirator şi ale saturaţiei de oxigen din sânge, având un impact transformaţional pentru cei interesaţi de starea lor de bine. „Sunt dispozitive ce se adresează utilizatorilor de toate vârstele, de la copii la vârstnici. Avem o comunitate cu zeci de milioane de utilizatori de wearables în întreaga lume, care folosesc produsele noastre zi de zi. Acest lucru reprezintă o motivaţie extrem de puternică pentru a continua să inovăm, să descoperim şi să ne susţinem utilizatorii în parcursul lor de îndeplinire a obiectivelor de sănătate şi a stării de bine, direct din hubul nostru tehnologic din Bucureşti.”
Competitia pentru specialistii din zona STEM, acerbă. La capitolul „forţă de muncă”, potrivit Laviniei Neagoe, România are o bază solidă de angajaţi foarte bine pregătiţi în zonele STEM. Cu toate acestea, subliniază ea, competiţia este foarte mare în a atrage talentele atât din ţară, cât şi din regiunea geografică în care ne aflăm. În ceea cce priveşte compania pe care o reprezintă, Neagoe spune că „ne diferenţiem şi suntem atractivi pentru viitorii noştri colegi prin nivelul de profesionalism al echipelor, prin misiunea noastră şi potenţialul impact asupra calităţii vieţii a miliarde de oameni”. În plus, adaugă ea, jucătorul susţine comunitatea de IT din România prin programe de formare, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, dar şi prin sponsorizarea frecventă de cursuri de programare pentru Embedded, Mobile şi Backend. De asemenea, „realizăm career workshops unde angajaţi Google vorbesc despre experienţa unui interviu în cadrul companiei sau împărtăşesc bune practici din industrie. Suntem în parteneriat şi susţinem mediul academic prin programe de internship, proiecte de diplomă şi cercetare.”
Întrucât Google şi Fitbit „au avut întotdeauna valori comune şi misiuni complementare”, procesul de integrare dintre cele două companii povesteşte că a fost unul cât se poate de natural şi de rapid. „Armonizând obiectivele, cele două culturi organizaţionale s-au îmbinat coerent şi eficient. În prezent vorbim despre o singură echipă puternică, ce colaborează strâns pentru a dezvolta servicii şi produse inovatoare în segmentul de wearables. Hubul tehnologic regional din Bucureşti susţine acum tot ciclul de dezvoltare al produselor Google din acest segment: Engineering, Product Management şi UX.” Ca angajat al Google, Lavinia Neagoe spune că ai ocazia să dezvolţi produse care să ajute oamenii din toata lumea să fie „mai sănătoşi, mai fericiţi şi să-şi atingă obiectivele oriunde s-ar afla”, lucru care reprezintă o mare responsabilitate, dar care totodată „ne inspiră şi ne motivează în fiecare zi să ţintim către excelenţă în dezvoltarea produselor şi serviciilor noastre”.
Potrivit ei, pachetele de beneficii centrate în jurul angajaţilor şi familiilor acestora sunt concepute pentru a le susţine confortul fizic, financiar şi emoţional. „Am conceput programe locale şi am adoptat tendinţe globale pentru a oferi accesul la o educaţie continuă în zona tehnică şi de abilităţi interpersonale. Suntem hotărâţi să încurajăm şi să creştem o cultură bazată pe incluziune şi diversitate.” Neagoe menţionează aici şi programul „I am Remarkable”, o iniţiativă Google care susţine femeile şi alte grupuri subreprezentate pentru a-şi celebra realizările la locul de muncă şi nu numai, şi al cărei facilitator a fost ea însăşi. O altă strategie implementată de companie este modelul de lucru hibrid, „asigurând o tranziţie uşoară către munca la birou postpandemie, dar şi un echilibru cât mai armonios între viaţa de la birou şi cea personală”.
Lavinia Neagoe susţine că achiziţia de talente este un mediu competitiv. „Ne dorim să avem alături de noi oamenii cei mai pasionaţi din ramurile tehnologiei, motivaţi să aibă un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunătăţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri. Pe lângă abilităţile caracteristice poziţiei, ne concentrăm în a descoperi şi susţine potenţialul fiecărui candidat care îşi doreşte o carieră într-un domeniu atât de efervescent şi inovator cum este domeniul IT.” Potrivit ei, compania caută oameni cu spirit intraprenorial, care să lucreze şi să colaboreze foarte bine în echipe regionale sau globale. „Încurajăm inovaţia, cât şi posibilitatea de a experimenta continuu. Orice experiment înseamnă sute de încercări nereuşite, iar aceasta este calea către o posibilă descoperire şi totodată oportunitatea dezvoltării personale.” Însă cel mai important lucru spune că rămâne împărtăşirea unor valori comune: „respectul pentru utilizator, pentru oportunitate şi respectul reciproc”. În rolul pe care îl au, şi care are impact în vieţile a miliarde de oameni, angajaţii companiei spune că trebuie să asculte cu respect şi curiozitate, să dezbată, să decidă şi apoi să meargă mai departe ca o echipă unită.
Lavinia Neagoe
► Absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti, Lavinia şi-a început cariera în 2005 în cadrul Ixia, unde a avut poziţii diverse, de la Software Engineer, Team Leader şi ulterior Engineering Manager;
► În perioada 2014-2017 a fost Head of Architecture and Development Credit Risk la una dintre cele mai mari instituţii bancare din piaţa locală;
► În 2017 s-a alăturat Fitbit, formând o echipă responsabilă cu dezvoltarea şi susţinerea platformei de servicii a companiei (arhitecţi software, dezvoltatori, ingineri devops, SREs);
► Ulterior, s-a concentrat pe crearea şi dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru dispozitivele Fitbit, având o contribuţie
majoră în lansarea globală a tuturor produselor wearable din ultimii trei ani.
„Este un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia si nu se pune foarte mare pret pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evolutie, iar inovatia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodatà si satisfactiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.”
„Ne dorim sã avem alãturi de noi oamenii cei mai pasionţi din ramurile tehnologiei, motivaţi sã aibã un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunãtãţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri.”
Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google
O industrie în care experimentezi continuu. Lavinia Neagoe spune că a ales să lucreze în această industrie deoarece este una inovativă, antrenantă, pionier pentru dezvoltare la nivel global. „Ai şansa să participi direct la schimbări care influenţează o lume întreagă.” Mai mult, spune că la Google ai oportunitatea de a lucra într-un mediu care încurajează şi susţine diversitatea. „Împărtăşesc acest lucru pentru că există o serie de programe pe care le lansăm pentru creşterea domeniului STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) în România, cum ar fi programele Grow Romania with Google, Mind The Gap, I am Remarkable. Totodată, am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri nu doar prin ceea ce fac zilnic, ci şi prin oamenii cu care interacţionez, atât pe plan local cât şi internaţional. Eşti încurajat să creşti şi îţi poţi găsi mentori şi colegi excepţionali care să te ghideze în acest proces.” Ea mai spune că este un domeniu în care poţi avea o dezvoltare continuă, foarte importante fiind pasiunea, perseverenţa şi dorinţa de a crea lucruri noi. „Este şi un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia şi nu se pune foarte mare preţ pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evoluţie, iar inovaţia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodată şi satisfacţiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.” În prezent, echipa lucrează într-un format hibrid, „care încurajează flexibilitatea şi creativitatea în echipă”. Lavinia Neagoe spune că acest format de lucru este util mai ales pentru industria în care activează „şi am observat că productivitatea colegilor a crescut, deoarece fiecare îşi alege stilul de lucru cel mai potrivit pentru sine”.
În ceea ce o priveşte, consideră că este esenţial să aloce timp celor mai importante activităţi. De aceea, din calendarul său nu lipsesc intervale de timp recurente dedicate pentru strategia organizaţională şi strategia de produs, definirea şi alinierea la nivel interdepartamental a viziunii şi strategiei asigură succesul organizaţiei pe termen lung şi discuţiile cu echipa pentru a propaga viziunea şi a clarifica planurile de execuţie sunt parte componentă a modului de lucru zilnic. „Spaţiul nostru de lucru nu este doar un loc de săli de întâlnire şi birouri.” Se întâlnesc, de asemenea, şi în contexte informale, pentru „a ne cunoaşte mai bine şi pentru a sărbători realizările întregii echipe”. Provocarea cea mai mare cu care ea şi echipa sa se confruntă este să prioritizeze zilnic „între atâtea idei şi proiecte revoluţionare”, fiecare cu plusurile şi minusurile lor, pentru a păstra un echilibru între viteza de execuţie, aşteptările utilizatorilor şi resursele disponibile la un anumit moment în companie. „Lucrul într-o companie globală de tehnologie de top vine cu o deschidere pentru a experimenta continuu, iar câteodată poate însemna să începi un proiect de la zero sau să refaci totul bazat pe noi premise. Această deschidere îţi creează contextul şi capacitatea de a gândi la scară largă, de a te detaşa de frica unui eşec, şi de a dezvolta produse şi servicii de succes pentru piaţă. Una dintre cele mai mari satisfacţii ale sale este că a construit în Bucureşti o echipă de leadership puternică, capabilă să susţină continua dezvoltare a centrului tehnologic regional. „Este un privilegiu pentru mine să am în echipă oameni atât de inteligenţi, care au un impact real în industrie.” Acum, odată cu fuziunea celor două echipe sub aceeaşi umbrelă, a Google, se declară convinsă că „vom continua să creştem împreună şi să ne inspirăm unii pe alţii”. În opinia Laviniei Neagoe, pentru un tânăr la început de drum este important să caute oportunităţi de mentorat, atât în cadrul companiei unde lucrează, cât şi prin accesarea programelor de accelerare şi mentorship din domeniu. „Îi încurajez pe tineri să caute oportunităţi variate şi să experimenteze pentru a putea găsi aria profesională ce le aduce cea mai mare satisfacţie. Nu aş ignora nici decizia de a-ţi găsi o nişă. Dacă devii foarte bun în ceea ce faci şi eşti consecvent, oportunităţile pot veni către tine cu uşurinţă.”
Daniel Rizea
► Are o experienţă de peste 10 ani în companii globale de tehnologie şi start-up-uri, dezvoltate în industria de wearables, wellness şi fitness;
► Din rolul actual coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite;
► Printre cele mai noi reuşite ale echipelor sale se numără lansarea experienţelor de monitorizare continuă a stresului şi noul mod de prezentare al stagiilor de somn, proiectate pentru Fitbit Sense 2;
► Daniel este un susţinător al ecosistemului de start-up-uri, fiind mentor în cadrul programelor de accelerare pentru acestea;
► Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012) şi un Master în Arhitecturi Avansate de Calcul.
„Ader la filosofia de «servant leader». Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizatiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor si ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.”
Daniel Rizea, Software Engineering Director, FitBit
Un „servant leader” cu 10 ani de experientă la activ. Un alt rol esenţial în dezvoltarea ecosistemului de produs al companiei îl are Daniel Rizea, Software Engineering Director, Fitbit, care coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite. În copilărie, lui Daniel îi plăcea să construiască diverse proiecte lego, piesă cu piesă, până când obţinea construcţia finală. „Industria de dezvoltare software este similară: porneşti de la o idee, scrii cod şi poţi crea un produs ce poate avea un impact global în viaţa oamenilor sau a altor companii. Un alt avantaj este partea de flexibilitate, deoarece poţi lucra de oriunde din lume pentru diverse proiecte internaţionale.”
Din agenda sa zilnică nu lipsesc întâlnirile cu echipa, care „asigură o conexiune şi o aliniere între membrii echipei, mai ales în contextul de lucru hibrid”. Potrivit lui, partea de timp alocat pregătirii individuale este importantă pentru realizarea unor strategii de succes pentru proiectele aflate în desfăşurare şi cele viitoare. „Astfel se pot anticipa şi adresa în timp util riscuri sau identifica oportunităţi adiţionale.” Din rolul actual, cele mai mari provocări întâmpinate au fost legate de partea de creştere şi conducere a unui departament global, cu membri în mai multe birouri şi culturi diferite. În schimb, dacă e să ne raportăm la cele cu care s-a confruntat încă de la începutul carierei, „aş menţiona o provocare pe care o au majoritatea inginerilor când vor să facă un start-up şi anume să dezvolte produsul fără a valida anterior necesitatea acestuia pe piaţă. E foarte important să testezi soluţia propusă cu un grup relevant de potenţiali clienţi, acest lucru având rolul de a preveni probleme sau iteraţii ulterioare.” Pe de altă parte, una dintre cele mai mari reuşite spune că a fost formarea departamentului de Health & Wellbeing Experiences, echipele din cadrul acestuia ocupându-se cu dezvoltarea şi livrarea experienţelor aplicaţiilor mobile Fitbit, dedicate îmbunătăţirii stilului de viaţă al utilizatorilor. Un alt reper profesional la care Daniel se raportează este dezvoltarea primelor produse wearables din familia Ace, dispozitive dedicate copiilor cu vârsta de şase ani sau mai mari. „Totodată, menţionez crearea infrastructurii software pentru serviciul Fitbit Premium, un nou model de business la care au lucrat echipe din Bucureşti şi care s-a dovedit a fi un produs de succes.” În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Rizea spune că aderă la filosofia de „Servant Leader”. „Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizaţiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor şi ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.” Pe cei aflaţi la început de carieră, el îi încurajează să fie cât mai curioşi şi să înveţe sau să activeze în diverse zone de dezvoltare, cum ar fi mobile development cât şi backend căci în timp, acest lucru va contribui la creşterea expertizei profesionale. „Totodată, este bine ca aceştia să înţeleagă cum pot aduce valoare prin ceea ce fac, şi cum acele linii de cod scrise ajung să se integreze în produsul final. Această curiozitate îi poate duce din ce în ce mai sus pe scara organizaţiei sau, de ce nu, să-şi pornească propria companie. Nu în ultimul rând, este important ca aceştia să acorde atenţie şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi leadership, ce pot juca un rol hotărâtor în definirea traiectoriei lor profesionale.”
Rafaela Voiculescu
► Coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu echipele sale, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei;
► Este pasionată de tehnologie, educaţie şi oameni şi a fost membră a unor organizaţii nonprofit unde a lucrat cu copii din medii defavorizate, a dezvoltat cursuri de programare pentru liceeni şi a fost un promotor activ al multor evenimente ce susţin diversitatea în domeniul tehnologiei;
► Obiectivul său este să creeze şi să facă parte din echipe care, „cu pasiune, respect şi încredere”, dezvoltă produse utile pentru oameni din toată lumea;
► Este absolventă a studiilor de masterat în Computer Engineering în cadrul Technical University of Denmark (2014) şi a Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012)
„Pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să ne crestem capacitatea de a fi flexibili. Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz si să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obisnuiti din experienţa anterioară”
Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google
Industria tech, locul în care rezolvi probleme reale la scara largă. La rândul său, Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu acestea, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei. „Sunt şi am fost mereu o persoană curioasă. Privesc problemele pe care le avem de rezolvat ca pe nişte puzzle-uri şi mă bucur de fiecare dată de momentul acela când apare soluţia creativă pe care o căutam. Îmi doresc ca soluţiile pe care le găsim să nu fie simple răspunsuri ale unor întrebări teoretice, ci ale unor situaţii de care se lovesc oamenii zi de zi. Pentru mine industria tech a reprezentat fix oportunitatea de a rezolva probleme reale la scară largă. Cred că este o industrie antrenantă în care creativitatea în gândire este foarte apreciată, care permite flexibilitate în modul în care lucrăm, iar atunci când facem o treabă bună putem vedea uşor cum rezultatele muncii noastre aduc un plus în viaţa altora”, descrie Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, într-o frază, motivele care au convins-o să îşi construiască o carieră în industria tehnologiei. Ea ne-a mai povestit că preferă să aibă agenda organizată astfel încât să minimizeze schimbarea de context. „Ce înseamnă acest lucru? Prefer să îmi grupez în timpul zilei, pe cât posibil, şedinţele care au legătură cu o anumită temă. Acest lucru mă ajută să evit oboseala cognitivă adiţională cauzată de trecerea de la un subiect la altul în succesiune rapidă.” Ce nu lipseşte niciodată din agenda sa zilnică sunt intervalele de timp blocate pentru munca individuală. „Majoritatea timpului particip la şedinţe împreună cu diferite grupuri de oameni, dar nu aş putea fi productivă în aceste sesiuni fără să îmi aloc timp pentru aprofundarea subiectului ce urmează să fie dezbătut. De asemenea, am timp blocat în fiecare săptămână pentru discuţii unu la unu cu cei din echipa mea, iar această practică este pentru mine cea mai importantă, stând la baza unei colaborări eficiente.” La începutul carierei, Rafaela Voiculescu spune că cea mai dificilă lecţie pe care a trebuit să o înveţe a fost să renunţe la a găsi „soluţia perfectă”, cea care „în realitate nu există. Am învăţat să merg pe o soluţie care să fie suficient de bună pentru contextul în care ne aflăm, pe baza informaţiei pe care o avem la momentul respectiv”. În rolul actual, crede că provocarea vine din a se asigura că există o propagare corectă şi eficientă a informaţiilor către şi dinspre echipele sale. „O comunicare defectuoasă poate duce la amânarea lansării unui produs sau, în cazuri extreme, la anularea lui. În această perioadă în care munca în format hibrid devine noul normal, este foarte important să ne redefinim obiceiurile de comunicare.” Ea îşi descrie stilul de management drept unul adaptiv, şi este de părere că pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să îţi creşti capacitatea de a fi flexibil. „Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz şi să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obişnuiţi din experienţa anterioară.” La oamenii care se alătură echipei sale caută integritatea, capacitatea de a oferi şi primi feedback şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. „Acestea sunt calităţile pe care eu le consider esenţiale pentru a lucra în echipă şi a avea o traiectorie frumoasă atât în carieră, cât şi în viaţă.” Şi, dacă ar putea oferi un singur sfat cuiva care este la începutul carierei, acesta ar fi să îşi definească obiective aliniate cu valorile personale pentru a putea depăşi mai uşor obstacolele ce inevitabil vor apărea. „Nu cred în reţete. Cred, în schimb, că e important ce îţi doreşti şi cât eşti dispus să investeşti în tine pentru a putea obţine acel lucru. Nu este uşor. Este vorba de multă muncă, de timp alocat dezvoltării tale în direcţia dorită, de momente în care motivaţia dispare sau în care următorul pas nu este clar. Toate acestea sunt o parte firească a procesului. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne da un pas înapoi şi de a ne reaminti care este scopul nostru. Dacă am pornit cu un motiv suficient de bun, unul care rezonează cu cine suntem, atunci nu ne vom abate de la drumul ales pentru mult timp.”
Creştere multidirecţională
În ceea ce priveşte impactul pe care abonamentele medicale îl au în performanţa angajaţilor şi, automat, a unei companii, Mirela Dogaru spune că este bine cunoscut faptul că problemele de sănătate ale angajaţilor pot conduce la un număr ridicat al absenţelor, un engagement mai scăzut la locul de muncă, creşterea nivelului de stres, lucruri care afectează în mod direct productivitatea şi generează costuri suplimentare pentru firmă. „Dacă mâine un angajat se îmbolnăveşte, e scos din producţie, iar în perioada în care e absent sau până cel care îl înlocuieşte dobândeşte aceeaşi expertiză, productivitatea companiei scade în lanţ până la nivelul economiei naţionale.” Ea subliniază că impactul financiar al concediilor medicale se poate ridica la sume foarte mari pentru o companie. „De exemplu, pentru o firmă cu 3.000 de angajaţi, impactul poate ajunge la peste 20 de milioane de lei anual, iar pentru o companie cu 7.000 de angajaţi, la peste 61 de milioane de lei anual. De aceea, businessurile care investesc în angajaţi au de până la 11 ori mai puţin impact negativ la nivelul productivităţii, determinate de aceste zile de concedii medicale.” Un alt fenomen cu care se confruntă companiile şi pe care Mirela Dogaru îl menţionează este prezenteismul, adică situaţia în care o persoană merge la muncă, chiar dacă este prea bolnavă sau stresată pentru a putea fi productivă. „Dacă angajaţii vin la muncă, dar condiţia lor fizică nu este suficient de bună pentru a-şi desfăşura activitatea, acest lucru se poate reflecta negativ în rezultatele companiei. Studii realizate la nivel internaţional arată că un angajat aflat într-o condiţie de sănătate nefavorabilă generează o pierdere de 18 zile de muncă şi 40% dintre cei aflaţi într-o astfel de situaţie interacţionează mai puţin cu taskurile.” Aşadar, notează ea, o afacere sănătoasă şi un profit sănătos înseamnă în primul rând o echipă sănătoasă. „Grija pentru sănătatea angajaţilor se dovedeşte a fi o realitate din piaţa muncii, nu doar un slogan din strategia de employer branding. Atunci când oamenii se simt bine, atât din punct de vedere fizic, dar şi emoţional, ei sunt mai implicaţi, creativi şi productivi, reuşind să contribuie prin munca lor la îndeplinirea obiectivelor setate.” Cât priveşte domeniile în care e nevoie ca organizaţiile să ofere abonamente medicale angajaţilor, ea subliniază că acestea au aplicabilitate indiferent de profilul de activitate al unei companii, căci fiecare industrie are asociate anumite boli profesionale. „Indiferent că vorbim de corporaţii unde se efectuează preponderent muncă de birou, fabrici unde angajaţii sunt implicaţi în producţie, sau mici întreprinderi, axate pe servicii, abonamentele medicale rămân un instrument util, cu o adresabilitate largă prin gama complexă de servicii medicale pe care pacienţii le pot accesa în scop preventiv. În cadrul MedLife, colaborăm cu firme din domenii de activitate foarte diverse, precum IT, banking, HoReCa, retail, telecomunicaţii, transport şi curierat, agricultură, comerţ, textile industria mobilei şi nu numai.”