BusinessMagazin

Tag: rusia

  • G7, avertisment dur: Sprijinul acordat de China Rusiei „permite” războiul acesteia în Ucraina

    Avertismentul dur, lansat la finalul summit-ului anual al Grupului celor Şapte (G7) din Italia, vine în contextul în care Statele Unite îşi intensifică eforturile diplomatice pentru a convinge Europa să adopte o poziţie mai dură faţă de China în legătură cu rolul acesteia în sprijinirea complexului militar-industrial al Rusiei.

    „Sprijinul continuu al Chinei pentru baza industrială de apărare a Rusiei permite Rusiei să îşi menţină războiul ilegal din Ucraina şi are implicaţii semnificative şi extinse în materie de securitate”, au declarat liderii G7 într-un comunicat citat de CNN.

    „Facem apel la China să înceteze transferul de materiale cu dublă utilizare, inclusiv componente şi echipamente de armament, care sunt intrări pentru sectorul de apărare al Rusiei.”

    Liderii au ameninţat, de asemenea, cu noi acţiuni, inclusiv sancţiuni, pentru a pedepsi entităţile chineze despre care spun că ajută Rusia să eludeze embargourile occidentale.

    „Vom continua să luăm măsuri împotriva entităţilor din China şi din ţări terţe care sprijină material maşina de război a Rusiei, inclusiv instituţii financiare, în conformitate cu sistemele noastre juridice, şi alte entităţi din China care facilitează achiziţionarea de către Rusia de articole pentru baza sa industrială de apărare”, se arată în declaraţia comună, care promite „măsuri restrictive pentru a preveni abuzurile şi a restricţiona accesul la sistemele noastre financiare”.

    Oficialii americani au acuzat China că ajută Rusia să extindă producţia militară, inclusiv prin exporturi precum semiconductori, materiale şi maşini-unelte despre care spun că permit Moscovei să crească producţia de tancuri, muniţii şi vehicule blindate.

    Beijingul a respins acuzaţiile, afirmând că nu a furnizat arme niciuneia dintre părţi şi că menţine controale stricte ale exporturilor de bunuri cu dublă utilizare.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au aplicat deja sancţiuni companiilor chineze, iar săptămâna aceasta, SUA au impus noi sancţiuni împotriva firmelor cu sediul în China care furnizează semiconductori Rusiei.

    „China nu furnizează arme, ci capacitatea de a produce aceste arme şi tehnologia disponibilă pentru a face acest lucru”, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, în cadrul summitului. „Aşa că, de fapt, ajută Rusia”.

  • G7 ajunge la un acord “provizoriu” privind un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina: Liderii au convenit asupra unei finanţări anticipate a Kievului, susţinută de profiturile aşteptate din activele ruseşti îngheţate

    Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, în încercarea de a consolida sprijinul pentru Kiev, în timp statul ce se confruntă cu o serie de dificultăţi politice interne, raportează FT.

    Oficialii G7 au ajuns la un acord cu privire la o schemă prin care membrii organizaţiei să ofere suma de „aproximativ 50 de miliarde de dolari” Ucrainei, susţinută de viitoarele venituri din activele ruseşti, au declarat pentru Financial Times două persoane implicate în discuţii. Ajutorul financiar urmează să fie elementul central al summitului anual al grupului, care va avea loc în regiunea Puglia, în sudul Italiei. 

    Detaliile referitoare la designul ajutorului nu au fost specificate în declaraţia convenită.

    Finanţarea va fi plătită „prin canale multiple care direcţionează fondurile către nevoile militare, bugetare şi de reconstrucţie ale Ucrainei”, se arată în comunicat.

    Bunurile Rusiei vor rămâne imobilizate până când aceasta va pune capăt războiului împotriva Ucrainei şi va rambursa daunele pe care le-a provocat, se mai arată în declaraţie.

    Se aşteaptă ca acordul să fie anunţat în cursul zilei de joi, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura liderilor G7 pentru o sesiune a summitului.

    Anterior, joi, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al SUA, a declarat că liderii sunt „pe punctul de a obţine un rezultat bun” şi că „un potenţial plan comun” ar putea fi anunţat mai târziu în cursul zilei.

    „Sunt foarte încrezător că s-ar putea ajunge la un acord în orele următoare”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului UE.

    Summitul are loc într-un moment de turbulenţe politice în mai multe ţări G7. Alegerile prezidenţiale din SUA se apropie în noiembrie, iar Biden se află într-o cursă dificilă împotriva fostului preşedinte Donald Trump.

    Alegerile din Marea Britanie sunt programate pentru 4 iulie, în condiţiile în care se aşteaptă ca Rishi Sunak să fie destituit din funcţia de prim-ministru, iar partidul conservator să piardă în faţa laburiştilor pentru prima dată în 14 ani.

    Votul de săptămâna trecută pentru Parlamentul European a dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta din Franţa şi Germania, care au dat lovituri grele cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut alegeri parlamentare anticipate începând cu sfârşitul acestei luni.

  • General norvegian: NATO are cel mult trei ani de pregătire pentru un atac rusesc

    Generalul norvegian Eirik Kristoffersen susţine că NATO are cel mult trei ani de pregătire pentru un atac rusesc. În doi, trei ani Rusia îşi va recăpăta capacitatea de a lansa atacuri convenţionale, anunţă generalul.

    NATO are doar doi-trei ani să se pregătească înainte ca Rusia să-şi recapete capacitatea de a lansa un atac convenţional asupra alianţei, a declarat generalul norvegian, potrivit Sky News.

    Comentariile generalului Eirik Kristoffersen sunt cele mai recente dintr-o serie de avertismente din partea liderilor occidentali şi a oficialilor din domeniul apărării cu privire la ameninţarea de la Moscova şi la lipsa actuală de pregătire a alianţei.

    „La un moment dat cineva a spus că va dura 10 ani, dar cred că ne-am întors la mai puţin de 10 ani din cauza bazei industriale care funcţionează acum în Rusia. Va dura ceva timp, ceea ce ne oferă acum o fereastră pentru următorii doi-trei ani pentru a ne reconstrui forţele, pentru a ne reconstrui stocurile în acelaşi timp în care sprijinim Ucraina”, a spus generalul Kristoffersen.

    Norvegia este membră a NATO de la înfiinţarea organizaţiei. Naţiunea scandinavă şi-a crescut cheltuielile de apărare de la începutul războiului din Ucraina şi îşi propune să atingă pragul de 2% din PIB în 2024, cu o creştere suplimentară de 2,7% din PIB până în 2030.

  • Ies la suprafaţă marile slăbiciuni ale NATO: Alianţa Nord-Atlantică posedă doar 5% din apărarea aeriană necesară pentru a proteja flancul estic în caz de război

    Conform calculelor interne ale NATO, Europa dispune doar de o mică parte din capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja flancul estic, ceea ce scoate în evidenţă amploarea vulnerabilităţilor continentului, raportează Financial Times.

    Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a subliniat importanţa apărării aeriene, în timp ce Kievul imploră Occidentul pentru sisteme şi rachete suplimentare în încercarea de a-şi proteja oraşele, trupele şi reţeaua energetică împotriva bombardamentelor zilnice.

    Însă, potrivit unor persoane familiare cu planurile confidenţiale de apărare întocmite anul trecut, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puţin de 5% din capacităţile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-şi proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă.

    Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat că abilitatea alianţei de a se apăra împotriva rachetelor şi atacurilor aeriene a reprezentat „o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est împotriva invaziei”, adăugând că „în momentul de faţă, nu se pot atinge capacităţile necesare unei bune apărări”.

    Miniştrii de externe ai NATO se vor reuni joi la Praga pentru două zile de discuţii menite să pregătească summitul liderilor alianţei care va avea loc în iulie la Washington, unde consolidarea apărării europene va reprezenta un subiect central.

    Unii lideri europeni şi oficiali militari au declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârşitul deceniului.

    Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor şi a „bombelor de alunecare” extrem de distructive din epoca sovietică în Ucraina a accentuat eforturile membrilor NATO de a spori cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.

    „[Apărarea aeriană] reprezintă una dintre cele mai grave minusuri pe care le avem”, a declarat un al doilea diplomat NATO. „Nu putem nega acest lucru”.

    Eşecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat stocurile limitate de pe continent de sisteme defensive.

    De asemenea, situaţia în cauză a provocat o serie de iniţiative care se suprapun în încercarea de a se găsi soluţii pe termen lung. Anul trecut, Germania a lansat iniţiativa Sky Shield, împreună cu o serie de alte ţări din UE, pentru a dezvolta un sistem comun de apărare antiaeriană care să utilizeze tehnologie dezvoltată de SUA şi Israel.

    Cu toate acestea, Franţa a criticat public această propunere şi a oferit un concept rival susţinut de un număr mai mic de aliaţi.

    Săptămâna trecută, Polonia şi Grecia au solicitat Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea şi, eventual, să ajute la finanţarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană, o propunere pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va susţine.

    Unele capitale ale UE au sugerat creşterea datoriei comune pentru a finanţa proiectele de apărare.

  • Brandurile occidentale dau înapoi în ceea ce priveşte despărţirea de Moscova: Companii precum Avon Products, Air Liquide şi Reckitt vor rămâne în Rusia, în timp ce obstacolele birocratice aflate în calea exodului continuă să crească

    Companiile occidentale, printre care Avon Products, Air Liquide şi Reckitt, au rămas în Rusia, deşi au declarat că intenţionează să plece după invazia Ucrainei, pe măsură ce obstacolele birocratice se înmulţesc, iar activitatea de consum îşi revine la normal, scrie Financial Times.

    Brandul de cosmetice deţinut de Natura, producătorul francez de gaze industriale şi grupul britanic de consum care produce de la analgezice şi până la prezervative se numără printre sutele de grupuri occidentale care au rămas în ţară de la declanşarea războiului.

    „Multe companii europene s-au trezit cu adevărat între ciocan şi nicovală”, a declarat un executiv care lucrează cu companiile occidentale din Rusia.

    În total, peste 2.100 de multinaţionale au rămas în Rusia începând cu 2022, a constatat Şcoala de Economie din Kiev, comparativ cu aproximativ 1.600 de companii internaţionale care fie au părăsit piaţa, fie şi-au redus operaţiunile.

    La scurt timp după invazia din 2022 a Ucrainei, zeci de astfel de grupuri s-au angajat să îşi reducă prezenţa în Rusia, deoarece Occidentul a încercat să înfometeze economia ţării şi cuferele de război ale Kremlinului de bani străini.

    Dar Moscova a crescut treptat costul plecării companiilor, impunând o reducere obligatorie de 50% pentru activele din ţările „neprietenoase” vândute cumpărătorilor ruşi şi o „taxă de ieşire” de minimum 15%. De asemenea, a fost din ce în ce mai greu să se găsească cumpărători locali acceptaţi atât de vânzător, cât şi de Moscova şi a căror implicare să nu fie afectată de sancţiunile occidentale.

    Air Liquide a anunţat în septembrie 2022 că a semnat un memorandum de înţelegere pentru a-şi vinde activitatea din Rusia echipei de manageri locali care o conducea. Cu toate acestea, tranzacţia nu a primit niciodată aprobarea guvernului rus, lăsând compania în incertitudine.

    Unele companii nu se mai simt obligate să părăsească ţara. Avon a început un proces de vânzare pentru afacerea sa, primind între timp o serie de oferte pe care, într-un final, a decis să nu le accepte.

    „Timp de peste 135 de ani, Avon a fost alături de femei oriunde s-ar afla în lume, indiferent de etnie, naţionalitate, vârstă sau religie”, a declarat compania.

    Multinaţionalele au ţinut cont de chinurile unor companii occidentale precum Carlsberg şi Danone, cărora le-au fost confiscate activele după ce şi-au anunţat planurile de plecare.

  • Român, arestat preventiv pentru trădare. El vindea secrete militare Rusiei

    „La data de 23.05.2024, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea unui inculpat (cetăţean român), cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trădare. Din probatoriul administrat în cauză a reieşit că începând cu anul 2022 acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informaţii cu caracter militar şi efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă şi deplasarea personalului în zona de graniţă cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomaţi din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti”, anunţă DIICOT.

    Potrivit sursei citate, în urma percheziţiilor domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate mai multe mijloace de probă.

    A fost sesizată Curtea de Apel Bucureşti care a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Activităţile judiciare au fost realizate împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală şi ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi structurilor subordonate.

    Acţiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii, Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei ”Vlad Ţepeş” . Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Tehnic şi de Criminalistică al DIICOT şi Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR.

  • Ciucă: Va trebui, probabil, să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate

    Preşedintele Senatului susţine că în toată Europa există o dezbatere extinsă despre regândirea paradigmei de securitate şi despre nevoia de a investi în apărare.

    „Încă din 2015 România a înţeles că trebuie să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în primul rând pentru sine şi apoi în regiune. Prin consensul tuturor actorilor politici, bugetul alocat apărării a crescut la 2% din PIB. Acest procent a crescut din nou la 2,5%. Este important ca o parte din aceste fonduri să fie utilizată inclusiv pentru restartarea industriei de apărare”, a spus Nicolae Ciucă.

    El arată că România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare, pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid.

    „Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al Apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare. România va avea cea mai mare fabrică de pulberi din Europa în judeţul Braşov. Ţara noastră va construi clădirea, iar Uniunea Europeană va finanţa dotarea fabricii de pulberi, vorbim de o investiţie de aproape 400 de milioane de euro. După 20 de ani de inactivitate, fabrica de armament din Reşiţa va produce, în scurt timp, obuze, în baza unui contract semnat de ROMARM cu o subsidiară din România a unei companii britanice. La începutul acestui an, centrul de întreţinere, reparaţii şi revizii pentru elicopterele S-70 Black Hawk din cadrul societăţii Aerostar S.A. Bacău a devenit operaţional. În parteneriat cu Aerostar, Lockheed Martin analizează deja oportunităţile de a integra la Bacău servicii de suport pentru alte produse. Nu în ultimul rând, salut anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace care intenţionează să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa, cu scopul de a furniza maşini de luptă a infanteriei, în cadrul programelor de înzestrare, pentru a contribui la capacităţile de apărare ale Forţelor Armate Române şi la creşterea industriei locale de armament”, a declarat preşedintele Senatului.

    El susţine că, în viitor, trebuie să investim în educaţia superioară pentru a creşte specialişti în producerea de tehnică militară şi să stimulăm importul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO.

    El mai transmite că, pe termen lung, statul român trebuie să investească în capacităţi de producţie în domeniul militar sau cu dublă utilizare, pentru a întări capacitatea de rezilienţă a României în situaţii de criză, şi trebuie susţinute demersurile privind dezvoltarea cercetării şi consolidarea progreselor înregistrate la nivel european în cooperarea industrială în domeniul apărării şi domeniile conexe apărării, care pot contribui semnificativ la aceasta.

    Nicolae Ciucă spune că România nu poate fi intimidată din punctul de vedere al securităţii.

    „Suntem parte a celei mai mari alianţe militare defensive din lume, deci parte a unui sistem de descurajare foarte solid. Avem umbrela de securitate a NATO, dar trebuie să ne facem datoria cât mai bine ca parteneri ai Alianţei în anii care vin. Faptul că suntem pe Flancul Estic al NATO ne obligă la vigilenţă mai mare pe termen mediu şi lung. Va trebui – probabil – să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Vom trăi în continuare cu ameninţări hibride, care vor căuta să ne slăbească sau să ne reducă încrederea în forţele noastre şi în parteneriatele pe care le avem. Pentru a face faţă cu bine acestei provocări pe termen lung nu e suficient să investim doar în apărare, ci trebuie de asemenea să întărim democraţia românească. Radicalismul politic rămâne o problemă pentru România, fiindcă slăbeşte coeziunea socială. Vocile din România care atacă Uniunea Europeană, care-i atacă pe aliaţii noştri occidentali fac un serviciu Rusiei”, a mai spus Ciucă.

  • Adevăratul motiv din spatele scăderii exporturilor de motorină ale Rusiei în 2024

    Rusia, un furnizor de top de motorină la nivel mondial, şi-a redus exporturile acestui carburant în ultimele luni, iscând speculaţii generale că atacurile ucrainene cu drone reduc producţia rafinăriilor ţării, scrie Bloomberg.

    Deşi există un strop de adevăr în acest argument, declinul are mai mult de-a face cu focusul lui Putin pe evitarea unor penurii interne de carburant.

     

  • China şi Rusia rămân mai aproape ca niciodată: Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că legăturile dintre cele două naţiuni trebuie să rămână puternice inclusiv pentru generaţiile care vor urma

    Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis lui Vladimir Putin că legăturile dintre cele două naţiuni rămân puternice, în contextul în care liderul rus începe un nou mandat, iar războiul din Ucraina intră în al treilea an, raportează Bloomberg.

    Xi a declarat că naţiunea sa este „pregătită să lucreze cu Rusia ca un bun vecin, prieten şi partener”, a relatat joi televiziunea de stat China Central Television, după ce cei doi lideri de stat s-au întâlnit la Beijing. China este pregătită „să consolideze prietenia dintre cele două popoare pentru generaţiile viitoare”, a adăugat Xi.

    Putin a descris cooperarea dintre cele două naţiuni ca fiind „unul dintre principalii factori de stabilizare pe arena internaţională”, potrivit unui videoclip postat pe un cont de socializare al Kremlinului.

    Comentariile celor doi lideri subliniază relaţia strânsă care s-a dezvoltat între naţiunile lor în ultimii ani. Cei doi lideri au declarat o „prietenie fără limite” între cele două state, cu doar câteva săptămâni înainte ca Putin să lanseze invazia sa la scară largă în Ucraina, întâlnindu-se de peste 40 de ori de când Xi a venit la putere în 2012.

    Impulsionate de vânzările de petrol şi gaze ruseşti şi de achiziţiile de electronice, echipamente industriale şi automobile, schimburile comerciale ale Moscovei cu China au atins un nivel record de 240 de miliarde de dolari în 2023. În pofida acestui fapt, exporturile Chinei către Rusia au scăzut în ultimele două luni, pe fondul ameninţărilor tot mai mari ale Statelor Unite.

    Putin doreşte ca această vizită să asigure faptul că sprijinul economic şi diplomatic pe care China l-a oferit Moscovei de când aceasta a atacat Ucraina la începutul anului 2022 rămâne neclintit. SUA au avertizat China cu privire la comerţul său cu Rusia, ameninţând că vor sancţiona băncile care susţin maşina de război a Kremlinului.

    În cadrul zilei de joi, în timp ce se afla alături de Xi la o ceremonie de semnare a unor acorduri privind aprofundarea cooperării dintre cele două state, Putin a remarcat că 90% din schimburile comerciale au fost decontate în yuani şi ruble.

    Liderul rus a mai adăugat că Moscova şi Beijingul au convenit să intensifice legăturile bancare şi să crească utilizarea sistemelor naţionale de plată. Detaliile acestor acorduri şi ale celor semnate înaintea camerelor de luat vederi nu au fost făcute publice.

    Xi a adresat, de asemenea, un atac voalat la adresa SUA, spunând că „hegemonia unilaterală, confruntarea şi politica de putere ameninţă pacea globală şi securitatea tuturor ţărilor”. El a reiterat poziţia naţiunii sale cu privire la războiul din Ucraina, spunând că „o soluţie politică la criza ucraineană rămâne singura direcţie corectă”.

  • Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei creşte costurile de finanţare pentru estul UE

    Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat costurile de finanţare suverană ale celor 10 state membre ale Uniunii Europene din est, majorându-le cu aproximativ o jumătate de punct procentual de la începutul războiului, relevă o analiză a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, notează Bloomberg.