Tag: risc

  • Oficial britanic: Riscul producerii unui Brexit în lipsa unui acord a crescut

    „Toată lumea trebuie să se pregătească pentru posiblitatea unui Brexit haotic, în lipsa unui acord”, a declarat Jeremy Hunt.

    „Cred că riscul producerii unui Brexit în lipsa unei înţelegeri a crescut recent (…) şi nu există absolut nicio garanţie că vom avea un acord”, a completat ministrul britanic de Externe, la capătul unei întrevederi cu omologul său finlandez, Timo Soini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial britanic: Riscul producerii unui Brexit în lipsa unui acord a crescut

    „Toată lumea trebuie să se pregătească pentru posiblitatea unui Brexit haotic, în lipsa unui acord”, a declarat Jeremy Hunt.

    „Cred că riscul producerii unui Brexit în lipsa unei înţelegeri a crescut recent (…) şi nu există absolut nicio garanţie că vom avea un acord”, a completat ministrul britanic de Externe, la capătul unei întrevederi cu omologul său finlandez, Timo Soini.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING România, la 6 luni: profit net cu 35% mai mare, cu un plus de 25% la venituri şi 26% la costuri

    Reprezentanţii băncii susţin că creşterea susţinută a activităţii a generat un profit brut de 389 de milioane de lei, mai mare cu 89 de milioane de lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând o creştere de 29,7%, datorită unor venituri în creştere cu 177 de milioane de lei şi reducerii costurilor de risc cu 2 milioane de lei, ceea ce compensează creşterea de 93 de milioane de lei a cheltuielilor operaţionale.

    Veniturile băncii au crescut cu 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând nivelul de 875 de milioane de lei. Cu aproximativ 21% au crescut şi veniturile din dobânzi faţă de semestrul I 2017, „influenţa pozitivă venind din evoluţia ratelor medii de dobândă din piaţă”, precizează reprezentanţii băncii.

    Costurile operaţionale ale ING Bank România au crescut la 445 de milioane de lei, în primele şase luni ale acestui an, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „Creşterea este determinată de costurile cu mutarea băncii în noul sediu şi de investiţiile accelerate în dezvoltări de IT”, explică reprezentanţii ING Bank România.

    Cheltuiala cu provizioanele de risc era de 41 de milioane de lei, la final de iunie 2018, cu o creştere de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Politicile de risc prudente menţinute de bancă în ultimii ani au condus la o rată de credite neperformante de 2,8%, în scădere cu 0,6% pe parcursul ultimului an, situându-se mult sub media pieţei”, susţin reprezentanţii băncii. Media pieţei la creditele neperformante era de 6,16%, la finele aceleiaşi perioade.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lauren Simmons, singura femeie trader de la New York

    În sala de tranzacţionare a bursei din New York, bărbaţi în costume scumpe se uită concentraţi la ecranele computerelor. Bărbaţi pronunţă numere. Bărbaţi aleargă frenetic de la un compartiment de tranzacţionare la celălalt, cu căşti în urechi. Chiar şi cel care face curat după ei este bărbat.

    Aproape inobservabilă în mijlocul agitaţiei, Lauren Simmons poate fi găsită la standul de tranzacţionare al firmei de investiţii Rosenblatt Securities. Cu o înălţime mai mică de 1,60 metri, îmbrăcată într-o fustă scurtă şi cu tocuri înalte, Simmons este singura femeie din uriaşa sală de trading.

    „Cred că povestea mea este aşa de unică pentru că nu sunt doar cel mai tânăr om de aici, ci şi singura femeie. Mai mult, sunt şi singurul reprezentant al unei minorităţi”, spune fata.

    Ea s-a mutat la New York după ce a absolvit Universitatea de Stat din Kennesaw în decembrie 2016, scrie CNBC. Născută în Georgia, tânăra a lucrat ca intern la un centru local de tratament clinic în timp ce învăţa pentru o diplomă de licenţă în genetică cu o specializare în statistică. Avea de gând să urmeze o carieră în domeniul medical, dar după ce a înţeles că medicina nu este pasiunea ei, a început să caute oportunităţi în alte industrii. Şi pentru că, spune ea, iubeşte numerele încă din vremea liceului, a aplicat pentru posturi în domeniul finanţelor. Şi-a încercat talentul ca manager de vânzări, ca intern pentru resurse umane şi supervizor la un parc de distracţii acvatic. A încercat să se angajaze pe un post la bursa din New York, dar a fost respinsă, pentru ca, în cele din urmă, să câştige poziţia pe care o are acum la Rosenblatt Securities aplicând la un anunţ publicat pe LinkedIn.

    „Ceea ce iubesc cel mai mult la numere şi statistici şi motivul pentru care am venit la Bursa de Valori din New York este că numerele sunt un limbaj universal”, explică ea. „Când le puneţi pe o tablă, acestea îi leagă pe toţi, iar acesta este probabil unul dintre motivele pentru care Bursa de Valori din New York este atât de emblematică.”

    Simmons şi-a preluat rolul în martie 2017, dar până atunci, povesteşte ea, angajarea a fost condiţionată de trecerea de Seria 19, examenul pe care toţi brokerii trebuie să-l treacă pentru a-şi câştiga insigna.

    „Am avut o lună la dispoziţie să iau examenul”, spune Simmons, „şi când vă spun că mulţi oameni nu credeau că voi trece înseamnă că ei chiar au crezut că nu voi trece.”

    Examenul îşi are rădăcinile în principiile şi conceptele financiare. În pofida cunoştinţelor solide de matematică, Simmons nu a studiat finanţele în facultate şi a trebuit să se pună cu burta pe carte  intens. Când a trecut („şi am şocat pe toată lumea cu acest lucru”), a înlăturat îndoielile cu privire la posibilitatea de a-şi juca rolul, spune ea. De asemenea, a demonstrat bărbaţilor din sala de trading că este pregătită să lucreze alături de ei.

    „Când văd statisticile care spun că «80% nu trec», eu mă uit la ceilalţi 20%”, spune tânăra. „Atunci când toată lumea spunea: «Este un test greu, să nu puneţi la inimă dacă nu treceţi», în cazul meu trebuia să trec pentru a-mi demonstra că pot face acest lucru.”

    Familia şi prietenii ei au fost la început îngrijoraţi când le-a spus că intenţionează să devină trader la bursă, notează Deutsche Welle. „Singura frică a mamei mele a fost: «Câte femei mai lucrează acolo?»”, spune ea. În afară de patru traderi-femei cu jumătate de normă, Lauren este singura femeie care lucrează cu normă întreagă în sala de tranzacţionare de la New York. În întreaga istorie a pieţei de valori a mai existat o singură femeie afro-americană cu insigna NYSE. Îngrijorările iniţiale ale lui Lauren Simmons s-au evaporat de îndată ce a intrat în sala traderilor a celei mai mari bursiere din lume  o zi pe care nu o va uita niciodată.

    „Tocmai trecusem testul şi îmi primisem insigna. Mi s-a permis să sun din clopotul bursier”, povesteşte tânăra cu mândrie.

    Acum, Lauren Simmons obişnuieşte să stea pe balcon alături de Richard Rosenblatt, fondatorul companiei pentru care lucrează, afişând un zâmbet uriaş.

    Mai sunt câteva lucruri cu care Lauren, cu un chip mai degrabă de om timid decât de parior cu sânge rece, trebuie să se obişnuiască. Într-o lume dominată de bărbaţi, prevalează reguli şi obiceiuri diferite, spune ea. „Am învăţat destul de repede că aici, dacă vrei să fii ascultat, trebuie să fii la fel de tare ca bărbaţii.”

    Cu toate acestea, Lauren apreciază comunitatea din sala de trading. „Aici, bărbaţii doresc ca femeile să avanseze şi să-şi poată construi o carieră de suces”, spune ea.

    Rolul lui Simmons este de a cumpăra şi vinde acţiuni în numele investitorilor. Un pic de hotărâre, cu asumare de riscuri şi capacitate de a gestiona stresul sunt atribute vitale, spune ea. Şi, deşi aceste trăsături sunt în mod tradiţional atribuite mai ales bărbaţilor, tânăra consideră că şi femeile pot fi traderi excelenţi. Ceea ce le lipseşte sunt modelele de urmat, spune ea. „Cred că multe femei se tem să-şi părăsească zona de confort, în sensul: «Oh, dacă voi fi singură, singurul reprezentant al unei minorităţi?».”

    De aceea, a fost extrem de bucuroasă când, în luna mai, Stacey Cunningham a fost numită al 67-lea preşedinte al Bursei de Valori din New York  prima dată când o femeie urcă pe scara valorilor pentru a prelua acest rol de la înfiinţarea bursei în 1792. Lauren consideră că acesta este un pas important spre egalitatea de gen.

    „Dacă sunt mai mulţi oameni ca tine şi cu mine sau cu alţii subreprezentaţi aici… veţi vedea o schimbare în modul în care oamenii respectă oamenii.”

    Lauren Simmons speră ca povestea ei să servească drept sursă de inspiraţie pentru alte femei tinere pentru a nu mai fi singurul trader-femeie de la NYSE care părăseşte sala de tranzacţionare seara pe tocuri.

    Ea declară că industria serviciilor financiare are încă un drum lung de parcurs pentru a crea locuri de muncă care să fie privite cu inters de femei.

    În 1967, Muriel Siebert a devenit prima femeie cu dreptul de a face trading la bursă. La acea vreme, nu exista toaletă pentru femei, aşa că bursa a trebuit să construiască o cabină, una singură, în sala de trading. „Aceasta este o poveste «amuzantă» pe care mi-au spus-o când mi-am primit insigna”, spune Simmons.

    De atunci, cabina de toaletă a fost desfiinţată pentru a crea spaţiul necesar noilor computere şi ecranelor mari de afişare. Există acum o toaletă specială pentru femei  dar este mai departe decât cea a bărbaţilor.

    Simmons povesteşte că legendarele jachete pe care le poartă traderii în sala de tranzacţionare nu au fost concepute pentru femei. „Vin doar în mărimi bărbăteşti, din păcate”, spune ea. „Am câteva care au fost adaptate, dar pe sacou sunt cam zece buzunare, aşa că atunci când îl croieşti pe măsura ta, devine ciudat.”

    Peter Tuchman, unul dintre cei mai fotografiaţi traderi de pe Wall Street, este la New York Stock Exchange din 1985, când a prins o slujbă de vară ca teledactilograf. El descrie mediul de atunci din sala de tranzacţionare ca fiind foarte orientat spre familie  nu era ceva neobişnuit să vezi tatăl sau bunicul unui coleg lucrând acolo – însă erau foarte puţine femei.

    „Este un club de bărbaţi şi întotdeauna a fost aşa”, spune el. „De ce nu există femei în această afacere? Pentru că bărbaţii sunt nasoli.”
    Tuchman spune că bărbaţii din sala de trading tind să interacţioneze şi să comunice în moduri care nu sunt întotdeauna prietenoase cu femeile. „Este cumva ca la vestiare”, spune el. „Bărbaţii folosesc un limbaj pe care, probabil, nu ar trebui să-l folosească. Sunt o mulţime de ţipete, strigăte şi stresul este foarte mare. Nu este ca şi cum femeile nu pot face faţă stresului, ci pur şi simplu nu este un loc unde vin femeile.”

    Odată ce dezvoltaţi o cultură la locul de muncă dominată de bărbaţi, adaugă Tuchman, femeile cu greu se pot simţi binevenite. Însă a venit timpul schimbării.

    „Noi vedem aceasta în fiecare parte a Corporate America şi o vedem şi mai mult acum cu #MeToo”, spune el. „Mediul faţă de femei încă nu s-a schimbat în multe aspecte – şi trebuie să se întâmple.”

    Deşi sala de tranzacţionare ar putea părea în mare măsură neschimbată faţă de acum 50 de ani, există semnale că schimbarea este pe drum. Stacey Cunningham este unul dintre ele. „Sunt foarte încântată de ascensiunea lui Cunningham”, spune Simmons. „Cunningham este la fel de calificată ca orice bărbat, poate chiar mai mult. Într-adevăr, cred că vor veni noi schimbări. Ea e preşedinte, povestea mea o ştiţi, sper că şi alte femei se vor simţi încurajate să vină aici.” Cunningham, care are acum 43 de ani, a venit la bursă când acolo lucrau nici 40 de femei şi peste 1.000 de bărbaţi. 

    Simmons spune că cel mai bun sfat pe care îl poate oferi oricui încearcă să se pregătească pentru o carieră pe Wall Street, în special dacă e femeie, este să nu se limiteze.

    „Lasă confortul şi du-te după ce vrei”, spune ea. „Aplicaţi pentru acel loc de muncă  nu aveţi nicio idee ce se află în spatele uşii. Iar dacă nu obţineţi locul de muncă, nu-i nimic. Aplicaţi pentru următorul post şi mergeţi mai departe. Nu lăsaţi ca aceasta să fie o barieră în carieră, în viaţă sau în orice aţi vrea să faceţi. Cred că este important să mergem mai departe.”

    Pentru Simmons, chiar şi acum faptul că a ajuns trader este „ireal”.

    Semnătura ei apare în constituţia bursei, alături de cea a legendarului industriaş John D. Rockefeller.

  • Turcia duce un război pe mai multe fronturi cu SUA care riscă să-i aducă economia în colaps şi să şubrezească NATO. Erdogan le-a cerut turcilor să lupte contra dolarului cu armele „de sub saltea”

    Deprecierea lirei este doar cel mai evident semn că economia turcă „ar putea scăpa un pic de sub control”, după cum avertizează strategii de la Nordea, cea mai mare bancă scandinavă. Ei chiar au pariat pe acest lucru. SUA sunt şi cea mai mare putere militară din lume şi forţa dominantă în NATO, în timp ce Turcia este cea mai mare putere militară de la Marea Neagră, exceptând Rusia. Şi Turcia este membră a NATO, dar, cum Ankara se îndepărtează rapid de Occident şi caută alianţe noi în est, acest lucru s-ar putea schimba.
     
    Lira turcească s-a depreciate ieri la cel mai redus nivel din istorie faţă de dolar după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat că reevaluează accesul duty-free al Turciei la pieţele din SUA, o mutare care poate afecta importuri turceşti de 1,66 de miliarde de dolari. Anterior, Ankara a impus tarife de import asupra unor produse americane ca răspuns la tarifele aplicate de Washington oţelului şi aluminiului. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a avertizat cetăţenii că ţara este în război economic cu SUA, dar i-a asigurat că Turcia va câştiga.
     
    Însă până acum în acest an lira turcească şi-a pierdut un sfert din valoare fără ca banca centrală să acţioneze hotărât, cu creşteri de dobânzi, pentru a opri prăbuşirea. Erdogan are nevoie de dobânzi mici pentru a susţine creşterea economică alimentată cu credit ieftin pe care o promovează. Lira se confruntă acum cu cea mai lungă perioadă de pierderi din ultimele trei luni, notează Bloomberg. În ultimele 12 luni, deprecierea în raport cu dolarul este de 40%.
     
    Deprecierea erodează puterea companiilor turceşti de a rambursa creditele în valută şi alimentează inflaţia. Mai multe companii mari au apelat deja la bănci pentru restructurarea datoriilor. Băncile însele au datorii în valută de de 100 de miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni, spune Inan Demir, economist la Nomura. Inflaţie mai mare înseamnă putere de cumpărare mai mică pentru turci. Rata inflaţiei a fost de 16% în iulie. Iar turcii sunt îndemnaţi de Erdogan să lupte contra sancţiunilor americane cu armele pe care le găsesc „sub plapumă”, adică cu valuta şi bijuteriile păstrate acasă. „Scoateţi dolarii, euro şi aurul. Schimbaţi-i în lire. Arătaţi cum pot rezista turcii în faţa întregii lumi”, a spus Erdogan.
     
  • Iohannis: Cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90

    ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, avertizează că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenţiei Guvernului de a adopta Ordonanţa privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării. Aşa cum a fost deja subliniat de reprezentanţi ai cercetătorilor şi ai mediului universitar, proiectul conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX de Administraţia Prezidenţială.

    În opinia şefului statului, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive, aşa cum o cere buna practică europeană şi internaţională, dar şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fermele britanice riscă falimentul, pentru că românii nu vor mai veni după Brexit

    Potrivit unui reportaj realizat de the Guardian, acest fenomen se datorează scăderii valorii lirei sterline, dar şi a creşterii economice în alte ţări din Europa, care fac ca ofertele britanicilor să devină mai puţin atractive, în timp ce angajatorii se luptă să umple registrul comenzilor şi să mărească taxele.
     
    ,,Anul acesta este cel mai greu. Acum 3 ani, ocupam aproape 5,000 de locuri de muncă. Anul acesta, vom ocupa 3,000, 3,500. În iunie, am cheltuit aproximativ 2,000 de dolari pentru reclamele de pe Facebook. Anul trecut, nu a trebuit să investesc nimic”, spune Alexandru Bărbăcaru, director al Est-Vest Services, o agenţie română de angajare pentru muncitorii temporari din Regatul Unit.
     
    În iunie, asociaţia British Summer Fruits a anunţat că membrii ei au avut o scădere a forţei de muncă de 10 – 15% şi se aşteaptă ca până în toamnă, să scadă cu peste 30%.
     
    Bărbăcaru, un veteran în domeniul angajărilor sezoniere, spune că va fi din ce în ce mai greu să se găsească muncitori pentru fermele din Marea Britanie şi că, în ultimul timp, el caută să recruteze lucrători specializaţi precum măcelarii sau sudorii.
     
    Între timp, într-un studiu realizat de Uniunea Naţională a Fermierilor, fermele horticole din Regatul Unit au avut un raport de scădere a forţei de muncă sezoniere de 12,5 %.

    Potrivit the Guardian, în România, una dintre principalele furnizoare ale foţei de muncă, rata şomerilor este la cel mai scăzut nivel din ultimul trimestru al secolului, iar economia a crescut cu 7% în 2017, având cea mai rapidă rată de creştere din UE. Rata şomajului a Bulgaria a scăzut şi ea în ultimii ani şi, în timp ce mulţi est-europeni continuă să îşi părăsească ţara pentru a lucra în regim sezonier, se îndreaptă spre alte state, unde ofertele sunt mai generoase.

     

  • Foreign Affairs: Inteligenţa artificială poate reconfigura ordinea globală/ Riscul autoritarismului digital

    “Dezbaterea privind efectele inteligenţei artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situaţie în care inteligenţa artificială depăşeşte inteligenţa umană şi scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecinţe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluţie industrială le va permite roboţilor să perturbe şi să elimine oamenii în toate – sau în aproape toate – sferele sociale, de la transporturi la armată şi servicii medicale.

    Există şi a treia posibilitate, în care inteligenţa artificială promite reconfigurarea lumii. Permiţând instituţiilor guvernamentale să monitorizeze, să înţeleagă şi să exercite control asupra cetăţenilor mult mai mult decât până acum, inteligenţa artificială le va oferi ţărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democraţia liberală, prima situaţie de acest fel de după Războiul Rece. Această situaţie va genera o nouă competiţie internaţională între sistemele sociale”, comentează editorialistul Nicholas Wright într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul “Cum va reconfigura inteligenţa artificială ordinea mondială / Competiţia care se prefigurează între autoritarismul digital şi democraţia liberală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde toată lumea vrea să se mute. Sectorul imobiliar a EXPLODAT. ”Se vinde TOT. Nu rămâne nimic nevândut. Este o investiţie cu ZERO risc”

    „Caut de ceva timp în Bucureşti terenuri pentru birouri şi rezidenţial. Nu mă tem de concurenţă, există şi mulţi oameni neprofesionişti. În Bucureşti, rezidenţialul mi se pare o investiţie cu risc zero, pentru că acolo se vinde totul”, spune Valentin Morar, unicul proprietar şi CEO al grupului Wallberg.

    În luna iunie, Wallberg a finalizat proiectul Arad Plaza, alcătuit din 107 apartamente şi 1.200 de metri pătraţi de birouri, proiectul fiind con­ceput să aibă integrate apartamente şi spaţii office, astfel încât cei care închi­riază birouri să-şi poată cumpăra şi o locuinţă în aceeaşi clădire. Investiţia în Arad Plaza a fost de circa nouă milioane de euro, sumă în care intră şi costurile cu terenul, cumpărat în 2007.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Când vine următoarea criză? Experţii Saxo Bank spun că în 2019 sau 2020. „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”

    „Dobânzile cresc, costul capitalului, în special în dolari, creşte mult, există şi risc geopolitic – prin urmare avem tot cocktailul pentru o criză”, crede Christopher Dembik, şeful echipei de analiză macroeconomică al băncii de investiţii Saxo Bank. Dembik a sosit în România pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank.

    El lucrează pentru grupul cu origini daneze din 2014, iar din 2016 ocupă rolul actual, din care analizează politicile monetare şi dezvoltările macroeconomice globale. În 2015 a câştigat premiul Thomson Reuters StarMine Awards pentru cele mai bune previziuni macroeconomice pentru Franţa şi este totodată autorul „Celor mai mari dezbateri economice contemporane”, volum apărut în 2016. El publică des analize despre economiile franceză şi poloneză.

    Din punctul lui de vedere, riscul unei crize financiare este inerent, iar datele Saxo Bank arată că aceasta s-ar putea întâmpla în anul 2019 sau 2020. Dembik crede şi că, în contextul în care toate guvernele sunt mai mult sau mai puţin protecţioniste, naţionaliste, există posibilitatea ca la alegerile europene de anul viitor să existe riscul unei majorităţi eurosceptice, lucru pe care îl percepe extrem de negativ.  „Este un cocktail negativ pentru economia globală, de aceea sunt foarte pesimist şi cred că oamenii precum Macron, care au vrut să reformeze, să crească bunăstarea cetăţenilor, vor avea parte de un eşec”, previzionează analistul, originar din Franţa.

    „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”, crede Dembik. Ce este de făcut, în acest context? Analistul de la Saxo Bank oferă sfaturile pe care le împărtăşeşte de obicei şi clienţilor companiei pe care o reprezintă: „Când există o perioadă proastă pe piaţă, o recesiune, doar trei opţiuni sunt sigure: aurul este sigur, companiile din domeniul consumului, care performează destul de bine în perioade de criză − este evident, în continuare se cumpără alimente, iar ultima opţiune sunt banii.”

    Când vine următoarea criză? Experţii Saxo Bank spun că în 2019 sau 2020. „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”