BusinessMagazin

Tag: retaileri

  • Retaileri: Grupuri de interese demonizează supermarketurile şi le transformă în “ţapi ispăşitori”

    “În această strategie distructivă nimic nu a fost uitat: s-au folosit termeni precum «sabotaj» sau «tun» sau expresii precum «profiturile se ascund în buzunarele comercianţilor» pentru a ilustra situaţii de modificări ale preţurilor la diverse produse, fără a se fi menţionat dacă aceste produse erau sau nu în promoţie în perioadele monitorizate, dacă diferitele comparaţii se refereau la aceeaşi marcă de produs, acelaşi producător, acelaşi comerciant sau aceeaşi unitate de măsura. Retailerii au fost acuzaţi de practici incorecte în relaţiile cu furnizorii precum şi de transfer al profitului în afara ţării, folosindu-se, bineînţeles, întreg arsenalul naţionalist-populist de rigoare”, arată asociaţia, într-un comunicat.

    Retailerii afirmă, de asemenea, că unii “investitori” vor să transfere către supermarketuri pierderile suferite ca urmare a precărităţii propriului management.

    “Însă fără îndoială cea mai mare surpriză sau, mai bine zis, stupefacţie ne-a fost provocată de uşurinţa cu care, sub pretextul sprijinului acordat producătorilor locali, s-au promovat concepte şi iniţiative care nu numai că nu au nimic de-a face cu existenţa unei pieţe libere şi concurenţiale, dar în subsidiar urmăresc să deturneze o parte a consumului către proprietarii pieţelor, unde cvasi-totalitatea operaţiunilor comerciale este nefiscalizată”, susţine asociaţia.

    Marii comercianţi susţin şi că ideea închiderii supermarketurilor duminica şi în timpul sărbătorilor legale este deplasată şi nejustificată.

    “Obiectivul urmărit este acelaşi – diminuarea sumelor vărsate la bugetul statului prin scăderea vânzărilor”, conform sursei citate.

    Asociaţia Marilor Reţele Comerciale arată de asemenea că acuzaţiile de creştere artificială a preţurilor nu au fost confirmate de nicio instituţie abilitată în acest sens şi că a recomandat membrilor săi să utilizeze toate instrumentele comerciale pe care le au la dispoziţie pentru ca scăderea TVA să se regăsească în preţul la raft.

    În urmă că două săptămâni, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că se teme ca în această perioadă să nu apară înţelegeri între magazine, lanţuri de magazine şi între producători care să încerce să păstreze în profiturile lor reducerea TVA la 9% la alimente începând cu 1 iunie.

    Un raport analizat la începutul lunii mai de Guvern privind preţurile la alimente din marile magazine nu prezintă informaţii legate de creşterea acestora înainte de reducerea TVA, Consiliul Concurenţei urmând să ceară informaţii retroactive privind preţurile practicate şi să verifice, aleatoriu, aproximativ 600 de magazine

    Conform documentului, Consiliul Concurenţei a comunicat asociaţiilor profesionale ale retailerilor şi producătorilor că pot recomanda membrilor să scadă preţurile cu minimum 12%, după reducerea TVA, şi i-a anunţat că va verifica la nivel naţional evoluţia preţurilor şi după scăderea TVA, pentru a vedea dacă efectul este menţinut în timp.

    Documentul menţionează “eventuale creşteri de preţuri pe anumite grupe de alimente anterior datei de 1 iunie” şi precizează că, urmare a informaţiilor pe această temă din presă, Ministerul Agriculturii a dispus verificări în Bucureşti, Braşov, Cluj, Dolj, Iaşi, Sibiu şi Timiş, direcţiile din minister urmând însă să prezinte conducerii o notă informativă în care să indice eventuale astfel de majorări.

    Şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor a verificat marile magazine la nivel naţional, dar a identificat doar nereguli constând în utilizarea de expresii precum “ieftin” sau “discounter garantat” care induceau ideea unui preţ redus, dar fără afişarea preţului actual de vânzare, lipsa afişării preţurilor, etichetarea neconformă, nerespectarea condiţiilor de depozitare.

    Presa a relatat însă că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, înainte de reducerea TVA, iar premierul Victor Ponta a reacţionat spunând că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

    El a cerut ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine.

  • Un timişorean de 37 de ani controlează unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă şi are afaceri de 35 de milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Rusu controlează, la 37 de ani, unul dintre cei mai puternici retaileri de mobilă, Casa Rusu, cu o reţea de 29 de magazine. A patra fabrică a Rus Savitar, producătorul de mobilier din cadrul grupului, este un pariu pentru tânărul antreprenor, care a ridicat-o, de la zero, contra cronometru, deoarece liniile de producţie trebuie să fie funcţionale în vara acestui an, pentru ca antreprenorul să primească finanţare europeană. 2015 este, pentru compania timişoreană, un nou moment de hotar, pentru că după ce a dezvoltat reţeaua de magazine în plină criză, Casa Rusu trece la un nou nivel, mizând pe suprafeţe de retail de mari dimensiuni.

    “Pentru mine criza a fost cel mai bun lucru care s-a putut întâmpla în viaţa asta. A fost de departe cea mai bună perioadă. Înainte de criză eram 250 de oameni, acum suntem 1.000. În această perioadă am putut să ne dezvoltăm la costuri rezonabile, în aşa fel încât să recuperăm în 6-7 ani investiţia”, spune Cristian Rusu.

    Grupul Rus Savitar, care a ajuns la 1.000 de angajaţi, reuneşte patru fabrici de mobilă şi reţeaua de magazine Casa Rusu, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 35 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Previziunile pentru anul în curs vizează pragul de 40 de milioane de euro, în condiţiile în care în această vară noua fabrică trebuie să fie deja funcţională, iar extinderea reţelei de magazine continuă. Două noi spaţii au fost deschise în prima parte a anului, unul în centrul comercial Carrefour Colentina, pe o suprafaţă de 2.500 mp, deschis în martie în urma unei investiţii de 500.000 de euro, şi un altul în Bacău, în centrul comercial Cora, pe o suprafaţă de 1.500 mp, în aprilie. Marele pariu al retailerului va fi însă intrarea în segmentul magazinelor de mari dimensiuni, de 8.000-10.000 mp; în privinţa momentului în care s-ar putea întâmpla acest lucru, Cristian Rusu spune că acesta depinde, în principal, de rapiditatea cu care sunt semnate actele de vânzare a terenurilor şi de timpul în care sunt primite autorizaţiile necesare pentru costrucţie. Antreprenorul estimează că sunt necesare nouă luni de la stadiul de proiect până la inaugurare. Hipermagazinele de mobilă ar putea fi dezvoltate însă doar în oraşe mari din ţară, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. „Fără a lua credit bancar, am bani pentru a deschide două magazine proprii, de mari dimensiuni, pe an. Dar suntem dependenţi de ritmul de achiziţie a terenurilor, pentru că întâlnesc, de pildă, oameni care nu vor să vândă terenurile. Piaţa este extrem de volatilă”.

    Despre cea de a patra fabrică, antreprenorul spune că este o investiţie fulger, care trebuie finalizată în şase luni de la semnarea contractului. „Este foarte greu să construieşti o fabrică într-un interval atât de scurt, însă a fost o oportunitate. O oportunitate”, pentru că respectarea termenului înseamnă un câştig de 1,2 milioane de euro, care reprezintă valoarea finanţării cu bani europeni din cele 4,4 milioane de euro cât înseamnă investiţia totală. Fondurile europene sunt aferente alocării din perioada 2007-2014 iar accesarea lor a fost posibilă doar după ce alte companii şi-au retras proiectele din cursa finanţărilor, iar banii au fost redistribuiţi.

    Noua fabrică, pentru care sunt angajaţi în jur de 100 de oameni, este gândită pentru piese înguste de mobilier, despre care Cristian Rusu spune că sunt dificil de produs. În celelalte fabrici ale grupului sunt instalate linii de producţie pe care se realizează debitarea plăcilor, bordurarea şi alte operaţiuni. Pentru pentru a fi realizate noi reglaje, pentru a schimba tipul de produs care iese de pe bandă, sunt necesare în jur de 20 de minute, indiferent dacă urmează a fi produse mii de bucăţi sau sute de mii de unităţi. Timpul necesar pentru calibrarea liniei este la fel de mare ca şi în cazul în care de pe banda de producţie ies de zeci sau de sute de ori mai multe produse. De aceea compania se concentrează pe seriile mari, explică tânărul antreprenor. Tot el spune că preferă să producă mai mult decât vinde într-o lună, chiar dacă ţine produsele în depozit „pe care l-am făcut foarte mare”, pentru a putea livra către clienţi luna următoare. „Astfel, putem produce un obiect acum şi apoi peste două luni, până atunci nu mai pierdem timpul pentru a face reglajele benzii. Sigur, acest lucru înseamnă costuri, pentru că orice client plăteşte doar după livrarea mărfii. În plus, sunt şi costurile de depozitare”.

  • Douglas ajunge la 18 magazine prin deschiderea din Mega Mall

    Parfumeria Douglas din Mega Mall este cel de-al şaselea magazin din Bucureşti, reţeaua având magazine în Unirea Shopping Center, Băneasa Shopping City, Promenada, Sun Plaza, AFI Palace Cotroceni, şi al 18-lea din ţară.

    “Căutăm constant noi oportunităţi de a ne extinde reţeaua, iar Mega Mall ne-a oferit posibilitatea de a fi prezenţi şi în zona de est a Bucureştiului”, a declarat Lavinia Ivas, country manager Douglas România.

    Noul magazin, cu o suprafaţă de aproape 300 mp pe care sunt expuse 10.000 de produse de parfumerie, îngrijirea corpului, cosmetică şi machiaj, a fost deschis în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Reţeaua Douglas numără acum 18 magazine, în 12 oraşe, acoperind zona centrală şi de vest a ţării.

    Douglas a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 55 milioane de lei şi o creştere de 7,4% faţă de 2012. La nivel european, Douglas este principalul retailer din segmentul de parfumerie cu peste 1.200 de magazine în 19 ţări.

    Oferta Douglas cuprinde produse de parfumerie, îngrijire personală şi înfrumuseţare, machiaj sau accesorii şi servicii de consiliere beauty, şedinţe de machiaj, şedinţe de diagnoză a tenului, mini-tratamente şi ambalare cadouri.

    Douglas Holding este unul dintre principalii retaileri europeni pe segmentul de parfumerie, cu vânzări anuale de peste 3 miliarde de euro. Grupul este format din trei divizii de retail, Parfumeriile Douglas, librăriile Thalia şi magazinele de îmbrăcăminte AppelrathCüpper, şi operează o reţea de 1.650 de magazine în 19 ţări.

     

  • 200.000 de vizitatori în week-end la Coresi Shopping Resort. GALERIE FOTO

    Prin deschiderea acestui proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp, reţeaua franceză Auhan a ajuns să opereze în România 33 de hipermarketuri, cel mai nou, cu o suprafaţă de 13.800 mp, fiind deschis la Braşov. La deschidere, 96% din suprafaţa centrului comercial este deja închiriată, 100 de magazine fiind deja funcţionale.

    “In urmă cu trei ani, pe 12 aprilie, grupul Auchan decidea să investească în România, într-o perioadă în care investitorii mai degrabă plecau. Şi nu la Bucureşti, o ţintă aleasă de majoritatea investitorilor, cu la Braşov, unde a cumpărat 100 de hectare, ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa oraşului. Nu e suficient să cumperi o asemenea suprafaţă de teren şi să laşi să crească bălării pe el. Strict pentru populaţia oraşului Braşov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlocuim procesul de shopping într-un fel de petrecere a timpului liber,” declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care să se desfăşoare spectacolele programate.

    În cadrul Coresi, hipermarketul Auchan se întinde pe o suprafaţă de 13.900 mp, fiind cel mai mare hipermarket din Transilvania.

    Auchan are la Braşov 100 de hectare din fosta platformă Tractorul, pe care primarul oraşului, George Scripcaru, vrea să o lege de centrul oraşului printr-un pod ce va fi construit peste calea ferată, în dreptul Sălii Sporturilor.

    Coresi Shopping Resort presupune o dezvoltare în mai multe etape astfel: Prima faza, reprezentând shopping resort-ul, este deja predată. În cea de-a doua fază va fi construit un parc comercial cu retaileri de mobilier şi decoraţiuni, bricolaj, articole sportive, service auto, benzinărie. Cea de-a doua fază va fi dezvoltată pe o suprafaţă totală de 13.500 mp, dintre care 7.500 mp sunt deja ocupaţi de 5 operatori care au închiriat spaţii cu suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Proiectul demarează în mai şi va fi livrat către retaileri în octombrie 2015. World Class a închiriat deja o suprafaţă de 2.900 mp iar în luna iunie demarează construcţia, cu finalizare în octombrie. Fan Curier, de asemenea, îşi va dezvolta aici un HUB de 26.000 mp.

    Totodată, va fi dezvoltat un complex rezidenţial de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha. Terenul va fi pregătit pentru dezvoltarea blocurilor, în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

    Immochan România are patru direcţii de business: dezvoltarea de proiecte imobiliare în parteneriat cu hipermarketurile Auchan; leasing pentru galeriile comerciale şi a retail park-urilor; activităţi de property management pentru galeriile comerciale şi valorizarea patrimonială a proprietăţilor grupului Auchan.

    La sfârşitul anului trecut Immochan România a deschis Centrul Comercial Auchan Drumul Taberei, în Bucureşti care, împreună cu proiectul dezvoltat în Braşov, Coresi Shopping Resort, reprezintă o investiţie totală de 120 de milioane de euro.

    Immochan a fost înfiinţat în 1976 pentru a se ocupa de patrimoniul grupului, iar acum gestionează 379 de centre comerciale în 12 ţări, cumulând 2,3 milioane de metri pătraţi de galerii comerciale.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu pe rafturile magazinelor

    “Retailerii spun că 5% dintre cumpărători sunt dispuşi să plătească mai mult pentru carne mai sănătoasă“, spune an-treprenorul Horia Cardoş, care a livrat de circa zece zile prima şarjă de pui crescuţi neindustrial, la sol şi fără antibiotice. Vânduţi sub marca „Puiul rustic“, preţul la raft este acum, promoţional, de 14,9 lei, dar antreprenorul spune că la următoarele livrări preţul se va situa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie decât în fermele industriale.

    Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos. Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentatia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată un studiu naţional de audienţă (SNA) Focus realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT).

    Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani. Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri. Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT.

    Or schimbarea preferinţelor, chiar şi pentru o felie încă îngustă a consumatori, determină companiile să facă loc în afacerea lor şi pentru acest tip de client. Reţeaua Mega Image a lansat recent Equilibrium Health & Wellness, un nou concept corner, specializat cu produse pentru un stil de viaţă sănătos. Cu o suprafaţă de 130 mp, noul concept corner este integrat în magazinul din Piaţa Sudului din Bucureşti şi include o selecţie de aproximativ 2.500 de produse din peste zece categorii diverse precum: produse alimentare bio, condimente, seminţe şi germeni, raw-vegan, nutriţie sportivă, suplimente alimentare, vitamine, produse cosmetice naturale, spa, produse de curăţat bio. Xavier Piesvaux, director gen-eral al Mega Image România, spune că noul concept de magazin se adresează „consumatorilor pentru care un stil de viaţă sănătos reprezintă deja o alegere asumată“. Reţeaua cuprinde 410 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov şi Târgovişte.

    Gama produselor sănătoase ocupă tot mai mult spaţiu şi pe rafturile altor magazine. „În 2014 am avut creşteri im-portante pe aceste categorii de produse. De exemplu, în categoriile bio şi dietetice creşterile au fost de aproximativ 30% faţă de anul precedent“, declară Teodora Juravle, manager comunicare marketing în cadrul Carrefour România. Reţeaua franceză are în magazine, spune Juravle, de la produse bio la produse dietetice (fără zahăr), produse fără gluten sau fără lactoză (lapte din soia, orez, migdale), până la suplimente alimentare, ceaiuri şi infuzii. „Având în vedere interesul tot mai sporit al românilor pentru o alimentaţie sănătoasă, am lărgit gama şi o vom dezvolta în continuare. În 2014 am listat cu aproximativ 40% mai multe astfel de produse faţă de 2013“, adaugă reprezentanta Carrefour. În cadrul reţelei franceze, în segmentul alimentelor sănătoase cel mai bine se vând produsele din categoria bio, urmată de categoria dietetice. Ve-detele segmentului sunt lactatele bio (lapte, iaurt, brânzeturi), produsele dietetice de băcănie, patiserie industrială, mâ-ncarea pentru bebeluşi dar şi produsele proaspete, mai spune Teodora Juravle.

  • Dragoş Sârbu, Flanco: „Trebuie valorizaţi retailerii de încredere, cei cu acţionariat transparent, care fac eforturi în permanenţă să se diferenţieze”

    Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic iar acest lucru se traduce într-un întreg şir de schimbări, deopotrivă în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare, operare ale unui centru comercial nou, dar şi în felul în care abordează retailerii afacerile. Dragoş Sârbu, CEO al Flanco Retail spune: „Cred că suntem cu toţii conştienţi că trăim o perioadă de schimbări importante; modificarea comportamentului clientului este evidentă şi nu numai în industria noastră. Practic avem la îndemână atât de multe surse de informare şi informaţia a devenit foarte facilă iar noi, retailerii, dezvoltatorii, constructorii, consultanţii, avem prea puţine şanse să nu ne mai facem treaba bine astfel încât clientul să ne prefere. Dacă ar fi să mă gândesc strict la acest domeniu şi să trec în zona raţionalului, cred că mai avem de învăţat lucruri şi încă multe. Mă bucur să văd schimbări în felul în care sunt realizate noile centre comerciale, mai multă culoare, terase cu vedere spre munte, spre mare, dar cred că mai bine m-aş gândi cum anume pot aduce valoare clientului meu. Cred că în momentul de faţă centrele comerciale se confruntă cu o problemă mare, inerţia în care sunt blocate pe relaţia financiară şi opinia mea lucrurile esenţiale nu se schimbă încă. Pe de altă parte cred că va trebui ca mall-urile să-şi găsească propria cale pentru a se diferenţia, a se poziţiona bine în aria de proximitate şi nu numai, va trebui să se gândească la sisteme de loializare şi la toate lucrurile care să le facă valoroasă relaţia cu clientul. Într-un alt plan cred că va trebui să existe o schimbare de comportament faţă de retaileri în sensul în care cu adevărat să fie valorizaţi retailerii de încredere, cei cu acţionariat transparent, care fac eforturi în permanenţă să se diferenţieze, să inoveze, să vină cu lucruri noi. Cred că ancorele sunt importante dar şi calitatea trebuie să înceapă să devină o regulă. Altfel sunt treburi interesante în care se produc schimbări masive, iar un exemplu sunt magazine online, care pot aduce trafic uriaş, de câteva milioane de vizitatori pe zi.”

    În ce măsură poate fi văzut online-ul ca o ameninţare pentru retailul tradiţional? “Îl vedem un pic diferit, dar pe de altă parte încercăm să îi valorificăm atuurile. De aceea am investit destul de mult mai ales în ultimii doi ani; încercăm să dăm soluţii în magazine, cum ar fi wi-fi, care a mai fost amintit. Chiar dacă cumva ne-am penaliza, suntem de părere că la Flanco diferenţierea o facem altfel decât în preţ. În industria electro-IT cele mai multe bătălii se dau pe preţ. Noi încercăm să ne diferenţiem prin servicii şi să ne poziţionăm şi prin experienţa de cumpărare din magazin. Preţul este un must have deci nici nu ne punem problema că nu l-am avea, ci doar că decizia de cumpărare nu e totul şi atunci clientul dacă vine la Flanco are acces în magazin la mediul online, poate verifica preţuri. Este necesar să înţelegem calea pe care mergem mai departe şi nu numai la nivel declarativ, cred că mai mult este vorba de conţinut”, declară Dragoş Sârbu. C

    Calea de urmat şi felul în care se schimbă lucrurile sunt foarte importante. Care este clientul reper şi cum încercaţi să intraţi în mintea lui, să vă imaginaţi ce îşi doreşte nu doar acum, ci şi peste cinci şi zece ani, devreme ce un centru comercial este făcut pentru un număr mare de ani? “Cred că până la urmă vorbim de tactici de a ne atrage diferite segmente de clienţi; toate sunt importante. Pentru că am copii mici pun un accent pe acest tip de clienţi şi le spuneam clienţilor mei să facem în toate magazinele tabletele funcţionale şi să lăsăm copiii să se joace pe ele. Atunci când a fost ”săptămâna altfel” am organizat centre de joacă pentru ei; explicaţia este oarecum simplă: un copilaş a spus într-un magazin se învârtea printre tablete şi spunea ”mamă, mamă, toate îmi plac”. Dacă un client va cumpăra de la noi şi serviciul este plăcut, cu siguranţă părinţii se vor gândi să cumpere şi altceva”, adaugă Dragoş Sârbu.

  • Alina Bistreanu, LPP: cum se adaptează retailerii la cerinţele generaţiei Y

    Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic iar acest lucru se traduce într-un întreg şir de schimbări, deopotrivă în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare, operare ale unui centru comercial nou, dar şi în felul în care abordează retailerii afacerile.

    „Şi retailul este într-o continuă schimbare, şi noi trebuie să ne adaptăm în permanenţă la schimbările pieţei şi ale comportamentului de consum. Cu toţii ar trebui să înţelegem ce vrea, ce caută. Fiind reprezentanta unui operator de fashion, pot spune că pe piaţa locală competiţia este aspră. De ce ar trebui să aleagă consumatorul brandurile mele şi nu altele? Toate informaţiile primite de la clienţi, prin diferite canale, sunt folosite pentru a realiza tot ceea ce facem, de la produs, arhitectura magazinelor, ambient. Evident, dacă nu ne adaptăm cerinţelor pieţei, care s-a schimbat foarte mult şi în viitor se va schimba şi mai mult, nu vom rezista,” declară Alina Bistreanu. Tot ea spune că digitalizarea are un impact major şi, prin urmare, „trebuie să implementăm aceste noutăţi şi în activitatea noastră. În momentul de faţă încă nu funcţionăm online, privim spre viitor şi vedem alte tendinţe, cum ar fi grupul Amazon care au început în online şi ulterior au decis să deschidă magazine fizice. De ce? Pentru că există această nevoie de a interacţiona direct cu clientul şi în online nu există această posibilitate. Din punctul meu de vedere corect ar fi să le îmbinăm pe amândouă şi să îmbinăm avantajele din cele două medii, online şi offline. În cazul nostru facem asta în mod constant, încercând să le îmbinăm, să beneficiem de avantajele tehnologiei şi ale digitalizării, să aducem noi concepte în magazinele noastre, să reţinem în spaţii tinerii din generaţia Y care sunt tot timpul cu telefoanele mobile în mână. Motiv pentru care avem wi-fi în magazine şi aplicaţii care să poată facilita cumpărarea; sunt multe idei la care ne gândim acum şi pe care probabil le vom pune în practică în viitorul apropiat.”

    Retailerul polonez de modă LPP Fashion, sub umbrela căruia se găsesc pe piaţa locală brandurile Cropp Town, House şi Reserved, a obţinut anul trecut în România afaceri de 27,3 mil. zloţi (6,5 mil. euro), în creştere în moneda poloneză cu 8% comparativ cu anul anterior, potrivit rapor­tului financiar al companiei. LPP Fashion a intrat pe piaţa locală acum şapte ani şi a inaugurat primul magazin Reserved în România în aprilie 2008. Spre deosebire de alţi retaileri care s-au extins agresiv indi­fe­rent de contextul economic, polonezii au fost prudenţi. Încă de acum doi an reprezentanţii companiei poloneze în România afirmau că nu au în plan deschiderea de noi unităţi nici în 2011, nici în 2012.

    Reserved, cel mai extins brand al polonezilor în România, este un brand ce se încadrează în segmentul me­dium-high. Prin comparaţie, C&A se poziţionează pe segmentul medium-low, H&M se adresează clienţilor cu venituri medii, iar Zara celor cu venituri medium-high. Celelalte branduri ale grupului au o poziţionare similară.

    LPP este o companie poloneză ce deţine brandurile Reserved, Cropp, Sinsay, House şi Mohito şi care are operaţiuni în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Com­pania, care de­ţine peste 1.300 de ma­ga­zine la nivel mon­dial, a avut anul tre­cut afaceri totale de circa 4,1 miliarde de zloţi (aproape 1 miliard de euro), în creştere cu circa 37% com­parativ cu anul anterior. Pe piaţa locală de fashion cei mai mari jucători sunt tot străini, în frunte cu Inditex (Zara, Bershka, Publl & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home), H&M, C&A, Kenvelo (Kenvelo, Tom Tailor şi Lee Cooper). Ei se luptă pe o piaţă de circa 2 miliarde de euro, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Între cele mai recente contracte semnate de LPP pentru extindere se numără cele pentru spaţiile extinse din cadrul AFI Palace Cotroceni şi spaţiile antamate în centrul comercial Coresi, care va fi inaugurat în luna martie a acestui an la Braşov, proiectul fiind dezvoltat de Immochan România.

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 35 de milioane de euro giganţii din retail pentru înţelegeri la fixarea preţurilor

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect întelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009, notează un comunicat de presă emis de Consiliul Concurenţei.

    În urma investigaţiei, a fost sanctionată încălcarea legii concurenţei atât pentru stabilirea preţurilor de revânzare (de raft), cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor.

    Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.

    În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului, notează acelaşi comunicat.

    Companiile sancţionate sunt Mega Image (5,6 milioane euro), Metro Cash&Carry România (11,3 milioane euro), Real Hypermarket România (5,5 milioane euro), Selgros Cash&Carry România (6,6 milioane euro), Agroalim Distribution (138.000 euro), Albalact (499.888 euro), Argus (141.615 euro), Covalact (149.833 euro), Cramele Halewood (63.340 euro), Danone PDPA (599.828 euro), De Silva Intermed (7.217 euro), Delaco Distribution (206.829 euro), Gerola Prodinvest (70.210 euro), Granddis (74.354 euro), Impex Bock (1.307 euro), Macromex (535.043 euro), Napolact (264.652 euro), Parmalat România (61.330 euro), Prodlacta (37.755 euro), Quadrant-Amroq Beverages (725.805 euro), Star Foods EM (443.900 euro), Transilvania General Import Export (1,1 milioane euro), Tymbark Maspex România (374.301 euro), Whiteland Import Export (528. 292 euro) şi Zarea (78. 975 euro).

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum, respectiv “Monitorului preţurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul prin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC şi al Consiliului Concurenţei, prevede crearea unui platforme on-line care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.