BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Dragoş Petrescu: Am cerut ca de la 1 septembrie să se deschidă restaurantele

    „Noi am solicitat premierului să deschidem la 1 septembrie. La nivel naţional e important să deschidem la 1 septembrie. Avem 400.000 de angajaţi cu slujbele în pericol. Nu se pune problema să mai aşteptăm. Evident, vor fi excepţii punctuale acolo unde nivelul epidemiologic nu e ţinut sub control”, declară Dragoş Petrescu, preşedintele HORA, după întâlnirea cu premierul Ludovic Orban.

    El precizează că la întâlnirea au mai fost prezenţi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şeful DSU, Raed Arafat, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

    Dragoş Petrescu a propus Guvernului deschiderea restaurantelor cu restricţii, printre care o utilizare de maxim 50% din capacitatea restaurantului, o masă ocupată, una liberă, maxim şase persoane la masă, obligativitatea purtării măştilor de protecţie, fiind spaţiu închis, precum şi lipsa funcţionării aerului condiţionat.

    „Industria Horeca îşi doreşte să funcţioneze cu restricţii, aî să nu punem în pericol viaţa clienţilor noştri, să ştie că e sigur să vii la restaurant”, a spus Petrescu.

    CNSU urmează să aibă o şedinţă în cursul serii pentru aprogbarea unor propuneri care să fie înaintate Executivului.

  • Iohannis: Cred că e important să se reia activitatea sălilor de spectacole şi restaurantelor

    „Sunt două domenii în care consider că e important să se reia activitatea atât cât se poate şi acolo unde se poate în condiţii de siguranţă. Primul sector, la care recunosc că ţin foarte mult, e zona culturală. Teatrele şi cinematografele se vor putea deschide, probabil, începând cu 1 septembrie. Sigur în condiţii speciale de siguranţă, vor trebuie lăsate locuri libere între spectatori, iar toată lumea să poarte mască. Dar cred că e important ca acolo unde condiţiile permit să se reia actul de cultură. Ce am fi fără cultură? Cred că este important”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că al doilea sector aflat „în suferinţă” care trebuie să-şi reia activitatea e sectorul HoReCa, în special funcţionarea restaurantelor în interior.

    „Vremea se răceşte, terasele se vor putea folosi încă o vreme, dar după un timp nu va mai putea fi posibil. Consider că după 1 septembrie, în anumite condiţii, restaurantele se pot deschide în interior ţinînd cont de reguli de distanţare, de condiţii sanitare specifice şi de condiţiile specifice din localitatea respectivă. Specialiştii vor stabili probabil mâine un prag, o cifră care descrie riscul de infectare, iar unde va fi depăşit, în plan local se va restricţiona funcţionarea restaurantelor în interior.Cred că acest două sectoare sunt importante, că după ce am învăţat cum să ne comportăm în pandemie putem face acest pas. Nu ne întoarcem la normalitate, funcţionarea se va face în condiţii speciale, cu reguli, cu norme speciale”, conchide şeful statului.

  • Guvernul va decide săptămâna aceasta dacă se redeschid restaurantele

    Premierul Ludovic Orban a spus, luni, că în această săptămână Executivul va decide dacă restaurantele vor fi redeschise, decizia urmând a fi luată în funcţie de analizele specialiştilor.

    „Aştept un punct de vedere din partea specialiştilor şi în funcţie de asşta vom stabili un calendar”, declară Ludovic Orban.

    Premierul precizează că decizia va fi luată în această săptămână.

    „Oricum va trebui să luăm o decizie, pentru că se va termina sezonul estival, perioada în care oamenii pot sta pe terase. O dată cu scăderea temperaturii, de exemplu la multe nu se poate lua micul dejun pe terasă şi vor trebui să fie luare măsuri”, conchide Orban.

  • Kim Jong Un ordonă confiscarea câinilor de companie, văzuţi în Coreea de Nord drept un simbol al „decadenţei occidentale”. Animalele ar putea ajunge în restaurantele capitalei Phenian

    Cetăţenii nord-coreeni sunt forţaţi să îşi predea câinii de companie pentru a putea fi folosiţi drept hrană în restaurantele capitalei Phenian, scrie Sky News.

    În viziunea liderului Kim Jong Un, câinii de companie sunt deţinuţi de elita capitalei şi sunt văzuţi de autorităţi drept un simbol al „decadenţei occidentale”, de vreme ce oamenii obişnuiţi deţin porci sau alte animale.

    Autorităţile au identificat gospodăriile cu câini de companie şi le obligă să îi predea. Animalele vor ajunge la grădinile zoologice din stat sau vor fi vândute restaurantelor din capitală.

    „Oamenii obişnuiţi cresc porci sau alte animale în gospodăriile lor, însă oficialii de rang înalt şi oamenii înstăriţi cresc câini drept animale de companie, iar acest lucru a stârnit resentimente puternice în rândurile clasei inferioare”, notează The New York Post.

    În mod tradiţional, carnea de câini este populară în China şi în Peninsula Coreeană, însă consumul a scăzut semnificativ în Coreea de Sud.

    Un raport al Organizaţiei Naţiunilor unite din 2018 arată că 60% din populaţia Coreei de Nord, aproximativ 26 de milioane de persoane, se confruntă în mod constant cu un „deficit de alimente”, situaţia fiind agravată de sancţiunile actualului regim.

     

  • Cel mai vechi restaurant al lumii, faţă în faţă cu pandemia

    „Când am închis restaurantul din cauza pandemiei am fost devastaţi fiindcă nu a fost închis niciodată, nici în perioada Războiului Civil spaniol, când era administrat de bunicul meu”, a spus Antonio González, general manager al Botin pentru The New York Times.

    De-a lungul secolelor, mai mulţi autori cunoscuţi au luat cina acolo, printre care Ernest Hemingway şi F. Scott Fitzgerald. De altfel, Hemingway a şi scris despre acest restaurant în romanul „Soarele răsare (sau Fiesta)”. Restaurantul a fost redeschis pe 1 iulie şi, dacă în vremurile normale servea 600 de clienţi zilnic, acum a ajuns să servească 60 de clienţi pe zi. Gonzalez nu este însă descurajat şi spune că „de-abia aştept să trecem de această criză şi să devenim mai puternici şi mai buni decât înainte. Este o oportunitate fantastică să reflectăm şi să îmbunătăţim tot ce putem”.

  • Radiografia industriei HoReCa în pandemie: cifre de afaceri cu 80% mai mici, activitate redusă la jumătate, cereri pentru credite, angajaţi trimiţi în şomaj tehnic şi restaurante închise

    Criza provocată de pandemia COVID-19 a dus la pierderi majore în industria restaurantelor. Potrivit unui studiu realizat de aplicaţia de rezervări la restaurante Restograf în parteneriat cu HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România), peste 85% din restaurante au deschis terasele odată cu ieşirea din starea de urgenţă, la 1 iunie. Dintre acestea, mai mult de jumătate au înregistrat pierderi de minim 80% din cifra de afaceri a anului 2019, iar 43% din respondenţi cred că va dura undeva între 6-12 luni pentru ca cifra de afaceri să revină la nivelul din 2019, mai ales în condiţiile în care măsurile de ajutor din partea statului nu au fost suficiente – doar 23.9% dintre respondenţi spun că au primit TVA-ul şi alte restanţe fiscale din partea autorităţilor. 

    În ceea ce priveşte angajaţii, în toată această perioadă, dintr-un număr mediu de 88 de angajaţi, cât numărau echipele restaurantelor incluse în sondaj, 71 au fost trimişi în şomaj tehnic, iar 14 au fost disponibilizaţi, doar 3 fiind păstraţi activi. 83.8% dintre operatori au solicitat indemnizaţia de 75% din salariu.

    Majoritatea celor care au răspuns în cadrul studiului administrează unul sau două restaurante (61,4%), iar 32% deţin cel puţin 3 restaurante. Dintre acestea, 85.3% s-au redeschis la 1 iunie. Dintre locaţiile închise de lanţurile de restaurante 48,3% au fost închise parţial, în timp ce 39,7% au rămas deschise.

    Principalele măsuri luate de operatori
    Cele mai populare măsuri luate de operatori au fost de amânare a obligaţiilor fiscale aferente Stării de Urgenţă, precum şi obţinerea unui Certificat de Urgenţă şi a indemnizaţiei de 75% din salariul angajaţilor trimişi în şomaj tehnic. Astfel:
    • 83,8% dintre operatori au solicitat indemnizaţia de 75% din salariu;
    • 74,3% au solicitat Certificatul de Urgenţă;
    • 59,2% dintre operatori au solicitat un credit prin IMM Invest;
    • 58,1% au cerut amânarea obligaţiilor fiscale scadente;
    • 4,1% au decis să amâne ratele la bănci.
    Doar 1,4% spun că livrările reprezintă una din principalele măsuri pe care le-au luat. Asta deoarece procentul încasat din livrările de mâncare abia ajunge la 10%-30% din cifra de afaceri în cazul celor mai multe dintre localuri (76%).

    Doar 23.9% din respondenţi au primit TVA-ul şi alte restanţe fiscale din partea autorităţilor
    64,8% dintre respondenţi spun că nu au beneficiat de rambursări din partea statului. În schimb, operatorii din HoReCa susţin că impactul deciziilor luate de autorităţi a dus la:
    • Activitate redusă cu peste 50% (60% dintre respondenţi);
    • Venituri reduse (57,3%);
    • Reducerea numărului de angajaţi (49,3%);
    • Activitate suspendată / Locaţii complet închise (42,7%);
    • Insolvenţă (1,3%).
    În aceste condiţii 46,7% dintre respondenţi se declară nemulţumiţi faţă de măsurile de ajutor luate de stat, iar 40% spun chiar că sunt foarte nemulţumiţi. Doar 10,7% se declară mulţumiţi.

    Studiul realizat de Restograf în parteneriat cu HORA s-a desfăşurat în rândul proprietarilor şi managerilor de localuri, în perioada 07-22 iulie, şi a colectat date de la 423 de respondenţi, iar vechimea medie a localurilor incluse în sondaj este de peste 8 ani.

  • Cât de grav au fost afectate restaurantele de criză

    Peste 85% din restaurante au deschis terasele odată cu ridicarea stării de urgenţă. Dintre acestea, mai mult de jumătate au înregistrat pierderi de minim 80% din cifra de afaceri a anului 2019.

    Un studiu realizat de aplicaţia de rezervări la restaurante Restograf în parteneriat cu HORA arată că peste 85% din restaurante au deschis terasele odată cu ridicarea stării de urgenţă, la 1 iunie. Dintre acestea, mai mult de jumătate au înregistrat pierderi de minim 80% din cifra de afaceri a anului 2019.

    În ceea ce priveşte angajaţii din HoReCa, industrie ce avea un număr mediu de 88 de angajaţi înainte de criză, au fost trimişi în şomaj tehnic 71 de angajaţi, iar 14 au fost disponibilizaţi. Astfel că doar 3 au fost păstraţi activ la locul de muncă.

    Aproape jumătate (46,7%) dintre operatorii din HoReCa se declară, potrivit studiului, nemulţumiţi de măsurile de ajutor pe care le-au primit în criză de la stat. Doar 23.9% dintre aceştia declară că au primit TVA-ul şi alte restanţe fiscale din partea autorităţilor, iar 64,8% spun că nu au beneficiat de rambursări din partea statului.

    În schimb, antreprenorii din HoReCa susţin că impactul deciziilor luate de autorităţi a dus la:

    – Activitate redusă cu peste 50% (60% dintre respondenţi);

    – Venituri reduse (57,3%);

    – Reducerea numărului de angajaţi (49,3%);

    – Activitate suspendată / Locaţii complet închise (42,7%);

    – Insolvenţă (1,3%).

    Cele mai populare măsuri luate de operatori au fost de amânare a obligaţiilor fiscale aferente Stării de Urgenţă, precum şi obţinerea unui Certificat de Urgenţă şi a indemnizaţiei de 75% din salariul angajaţilor trimişi în şomaj tehnic. Astfel:

    – 83,8% dintre operatori au solicitat indemnizaţia de 75% din salariu;

    – 74,3% au solicitat Certificatul de Urgenţă;

    – 59,2% dintre operatori au solicitat un credit prin IMM Invest;

    – 58,1% au cerut amânarea obligaţiilor fiscale scadente;

    – 4,1% au decis să amâne ratele la bănci.

    Doar 1,4% dintre operatorii industriei HoReCa spun că livrările reprezintă una din principalele măsuri pe care le-au luat. Asta pentru că procentul încasat din livrările de mâncare abia ajunge la 10%-30% din cifra de afaceri în cazul celor mai multe dintre localuri (76%), arată studiul.

  • Cum a ajuns un produs făcut într-o mică fabrică din Berceni să fie prezent în barurile şi terasele din toate oraşele mari ale României

    Acum că terasele şi-au redeschis braţele virtuale şi că revenirea la viaţă a adus cu sine un trend de susţinere a micilor – sau marilor – producători locali de… orice, am adunat câteva dintre poveştile brandurilor autohtone de bere. La fel ca licoarea, începuturile în business au avut şi ele câte o tentă amăruie, că nimic nu e doar lapte şi miere în afaceri. Dar au rezistat tulburărilor, iar azi le regăsim în meniuri, pregătite să ni se aşeze pe masă.

    Cristian Dorobănţescu s-a asociat cu alţi trei prieteni – Dan Stratulat, Bogdan  Sturza şi Alexandru Platon – în urmă cu mai bine de patru ani pentru a pune împreună bazele Perfektum, un brand de bere artizanală, produsă într-o mică fabrică din Berceni. Au fost nişte novici pe această piaţă care a cunoscut o dezvoltare fulminantă şi, povestea Cristian Dorobănţescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, au mers pe o cale nebătătorită.

    Au recuperat echipamente de la fabrici de lapte, au făcut altele de la zero, au tăiat, au sudat, au legat şi în final a rezultat fabrica.Atelierul se află într-un spaţiu închiriat de pe o fostă platformă industrială din zona de sud a Capitalei, iar prima şarjă de bere a numărat 800 de sticle care au ajuns în câteva baruri din Bucureşti.„Fără tone de entuziasm şi pasiune, nopţi nedormite şi suportul familiilor, cred că nu reuşeam să scoatem nici prima sticlă până acum”, spune Cristian Dorobănţescu.

    Berea Perfektum se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.
    În primele săptămâni de pandemie, când barurile şi restaurantele tocmai se închiseseră, Cristian Dorobănţescu spunea că se simte din nou ca la început, când tocmai punea bazele afacerii. Începuse să anunţe că livrează acasă, să-şi abordeze cunoscuţii, să sară în sus de bucurie la vederea comenzilor online.
    Treptat, businessul a reuşit să supravieţuiască şi chiar s-a diversificat cu noi sortimente, precum cel cu gust de ciocolată caldă şi cafea proaspăt prăjită. Mai mult ca Perfekt(um)!

    Bereta timişoreană
    Tot un pionier a fost şi Adrian Biebel, cu a sa marcă Bereta, născută la Timişoara. Primele experimente le-a făcut într-un garaj, în 2013, iar trei ani mai târziu a creat această microberărie cu aromă de ambiţie şi perseverenţă.
    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană, iar produsele ajung în marile oraşe din ţară, ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.
    „Peste trei-cinci ani, vedem businessul internaţional”, spunea Adrian Biebel în vara anului trecut.
    Cu o capacitate de circa 5.000 de litri de bere pe lună, antreprenorul ţinteşte dublarea, un plan ambiţios, ţinând cont că primele sale teste au fost făcute într-o oală de 8 litri, pe aragazul de acasă. Trecerea la echipamentul din garaj a fost un pas înainte.

    Treptat însă, antreprenorul a crescut împreună cu alte fabrici mici şi a pus şi el umărul la educarea consumatorilor, care au învăţat că berile artizanale pot să ajungă pe picior de egalitate cu marile branduri internaţionale, ba chiar, uneori, să le depăşească.

    Cei care îşi văd de propria Capră
    În celălalt colţ de ţară, la Iaşi, o altă poveste cu gust de malţ s-a născut sub numele Capra Noastră. De ce astfel? „Deoarece clientul Caprei ştie să aprecieze la o bere calitatea gustului şi diversitatea sortimentelor, are haz şi nu trage cu ochiul la capra vecinului, ci îşi vede de Capra lui. Aşa credem.” O spun fondatorii brandului, iar noi nu avem decât să-i credem.
    În urmă cu aproape cinci ani, Ionel Păsărică, de profesie inginer, împreună cu alţi trei asociaţi aduceau în peisajul berii artizanale locale brandul Capra Noastră, a cărui producţie are loc într-o microberărie din Iaşi.
    „Toată povestea a început în octombrie 2016, când în România existau numai 12 microberării artizanale şi în Iaşi niciuna. Ideea acestei afaceri a apărut fără prea multă planificare, dintr-un calcul simplu şi sincer. Cred că argumentele care m-au convins au fost gustul fascinant al berilor din ţările prin care am călătorit, necesitatea de a avea un astfel de proiect şi în oraş, atracţia pentru un domeniu în care jucătorii sunt prieteni care învaţă unii de la alţii şi din curajul de a risca”, spunea Ionel Păsărică, unul dintre fondatorii brandului de bere artizanală, pentru Afaceri de la zero. El a lucrat în domeniul ingineriei până în 2016, când a început să se dedice integral businessului cu bere.
    De la idee la producţia efectivă au trecut aproximativ nouă luni. Reţetele, degustările şi testele de piaţă au fost începute în Belgia, alături de un maestru berar, şi au fost finalizate în Iaşi. Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat în unul de familie şi prieteni.
    Berea Capra Noastră a depăşit graniţele României, ajungând şi în Belgia, Italia, Franţa, Japonia. Exporturile aduc între 20% şi 30% din businessul anual.

    Ca varza, doar că bere
    În inima Transilvaniei, o altă bere trudită artizanal prinde viaţă, sub numele Bere à la Cluj. O produce Ferencz Vigh, cel care a descoperit, în 2016, gustul aromei artizanale şi de atunci nu a mai putut să renunţe la el. Un an mai târziu, începea să producă el însuşi, alături de alţi doi prieteni, semn că berea rămâne un liant incontestabil pentru prietenii şi idei de afaceri.
    Prima serie de beri artizanale gândită de cei trei antreprenori a fost produsă într-o fabrică din Ungaria, în iunie 2017. La începutul anului 2018, producţia a fost mutată în propria unitate din Cluj-Napoca, de unde pot ieşi lunar 3.800 de litri de bere.
    Bere à la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos. Spre exemplu, în portofoliul companiei se găsesc beri precum Phaza Lunii, Cosmo Băut sau Pitica Roşie.
    Anul trecut, Bere à la Cluj a ajuns şi la Electric Castle, unde stocurile s-au epuizat în trei zile.

    Gypsy brewing temporar
    Înapoi în Bucureşti, peisajul berii artizanale prinde contur şi cu Anagram, un brand al familiei formate din Raluca şi Paul Baran-Candrea. Ei au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.
    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, împreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o miniberărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul a fost gata, producţia a avut loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.
    „După doi ani de gypsy brewing, începem să producem la noi acasă!”, au scris ei.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.

    O piaţă spumoasă

    Berea artizanală, o categorie care a câştigat în ultimii doi-trei ani tot mai mulţi consumatori, creşte şi din perspectiva numărului de firme care realizează această licoare cu spumă, chiar şi în condiţiile în care piaţa berii per ansamblu nu evoluează spectaculos. Astfel, în 2018 erau active în jur de 40 de microberării. Acestea au realizat afaceri de peste 15 milioane de lei (în jur de 3 mil. euro), arată o analiză ZF pe baza datelor de pe listafirme.ro.
    Piaţa de 7 miliarde de lei a berii are potenţialul de a se transforma într-un brand de ţară şi de a deveni unul dintre motivele pentru care turiştii străini să viziteze România.

    Materia primă pentru berea Bereta vine parţial din România şi parţial din Uniunea Europeană.

    Berea Perfektum, creată de Cristian Dorobănţescu (foto) şi alţi trei asociaţi, se găseşte în baruri, restaurante, magazine, locuri specializate în bere artizanală (craft), în Bucureşti, dar şi în restul ţării, în oraşe ca Sibiu, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Timişoara, Braşov, Constanţa sau Sfântu Gheorghe.

    Capra Noastră a pornit, de fapt, ca o afacere de familie în 2016, iar atunci când mica fabrică a luat contur, trei asociaţi au decis să se alăture afacerii, astfel că businessul s-a transformat într-unul de familie şi prieteni.

    Bere’a la Cluj are o gamă principală de produse ce constă în stiluri tradiţionale, englezeşti, iar tema brandului reinterpretează anumite elemente cosmice, numele berilor fiind inspirate de cosmos.

     

    În această vară, fabrica Anagram a fost gata, după cum anunţau cei doi fondatori pe pagina de Facebook a brandului.

  • Cătălin Mahu, proprietar La Mama: Aveam în plan să deschidem două restaurante, dar în contextul pandemiei s-ar putea să închidem unul

    ♦ “Dacă atingem 70% din valoarea cifrei de afaceri înregistrată anul trecut, suntem fericiţi, asta în contextul în care ne bugetasem o creştere de peste 20% la începutul lui 2020.“

    Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama, cu afaceri de 4,4 milioane de euro în 2018, avea bugetat să des­chidă două restaurante în 2020, însă acesta era planul înainte ca pandemia de COVID-19 să blocheze industria HoReCa. Astfel, brandul ar fi ajuns să nu­mere opt locaţii în Bucureşti.

    „Planurile pentru anul în curs vizau deschiderea a încă două noi unităţi, dar acum este posibil să decidem să închi­dem un restaurant, deoarece zona res­pec­tivă a pierdut toţi clienţii şi nu văd o re­vigorare pe termen mediu şi lung“, a spus Cătălin Mahu în cadrul emisiunii 15 minute cu un antreprenor. Cum fa­cem ca economia să funcţioneze în con­tinuare?, realizată de ZF în parteneriat cu First Bank.

    El consideră că în contextul pan­de­mi­ei de COVID-19 multe zone din Ca­pi­tală se rescriu, iar businessurile trebuie şi ele regândite pentru a rezista pe piaţă. „Încercăm să ne reinventăm, să gă­sim for­mule noi pentru a trece peste aceas­tă pe­rioadă. Respectăm condiţiile im­puse de autorităţi, terasele sunt mai goale, avem mai puţine locuri la mese. Spre exem­plu, terasa restaurantului de la Ateneu avea 150 de locuri, iar acum are doar 70, şi nici acestea nu sunt ocupate toate.“

    Chiar dacă numărul de clienţi a scăzut pe fondul pandemiei, bonul me­diu şi-a menţinut valoarea în jurul sumei de 90 de lei, spune proprietarul reţelei de restaurante. În medie, cele şase res­tau­rante La Mama înregistrează peste 200.000 de clienţi pe an.

    Lanţul de restaurante La Mama a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de circa 27% faţă de anul 2018, depăşind astfel suma de 5 mi­lioane de euro, potrivit calculelor ZF, iar pentru anul în curs Cătălin Mahu es­ti­ma, înainte de pandemie, o creştere de două cifre, ba chiar de peste 20%.

    „Acum sperăm să micşorăm de­ca­lajul dintre cifra de afaceri înregistrată în 2019 şi cea de anul acesta. Dacă atin­gem 70% din valoarea cifrei de afaceri înregistrată anul trecut, suntem fericiţi.“

    De asemenea, proprietarul La Mama spune că în medie vânzările online şi livrările la domiciliu reprezintă circa 12% din cifra de afaceri a com­pa­niei, iar creşterile înregistrate pe fondul pan­demiei pe acest segment au fost ne­semnificative în eco­no­mia totală a bus­i­ne­ssului.

    „Înainte de pan­demie, circa 10-12 % din vânzările noas­tre erau în online. În aceas­tă pe­rioa­dă a existat o creş­tere a vân­ză­rilor online însă pon­derea nu a cres­cut prea mult pen­tru că baza de por­nire a fost mică. Fa­cem li­vrări acasă de mai bine de 10 ani, avem flo­tă proprie de maşini, dar lucrăm şi cu aplicaţiile de livrare. Acum, o parte din clienţi au dispărut, cei de birouri. Au apărut cei care stau în casă şi au început să comande, de aici şi creşterea din online.“

    Piaţa restaurantelor este una dintre cele mai afec­tate de pandemia de COVID-19 şi de mă­su­rile de dis­tan­ţare şi li­mitare a răspândirii viru­su­lui. Astfel, pro­prie­tarul La Ma­ma consideră că dacă jucătorii de profil nu gă­sesc me­tode să atra­gă clienţi în res­taurantele lor, mult­e vor fi şterse cu bu­retele de pe piaţa de profil.

    „Trebuie să trans­for­măm saloanele de res­tau­ran­tele pen­tru a atrage clienţi, să avem încasări, trebuie să regândim aceste businessuri.“

    „Altfel, îmi e teamă că până la final de an se vor închide multe restaurante.“

    Piaţa naţională de restaurante, cafenele şi baruri valora 15,8 miliarde de lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice. De asemenea, o treime din această piaţă este generată de locaţiile deschise în Bucureşti, potrivit datelor publice. Ponderea variază de la 21% în cazul barurilor la peste 35% în cazul cantinelor şi al restaurantelor. Anul trecut a fost unul foarte bun pentru HoReCa, piaţa fiind estimată să fi urcat la 17-18 mld. euro, aici fiind incluse nu doar vânzările din restaurante, ci şi din cafenele şi baruri.

    În contextul pandemie încasările erau estimate să se înjumătăţească, iar o treime din cele circa 35.000-40.000 de localuri să se închidă.

     

     

    15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare? Un proiect ZF şi FirstBank

  • Orban: Unele cluburi ar trebui închise. Sunt restaurante care de fapt au deschis

    Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, că unele cluburi ar trebui închise pentru că nu respectă regulile şi a cerut controale în restaurante, supermarketuri şi pieţe. „Avem informaţii că sunt restaurante care, de fapt, au deschis”, a spus şeful Guvernului.

    Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă, la videoconferinţa cu prefecţii desfăşurată la Ministerul de Interne, că ne confruntăm cu o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 şi a cerut intensificarea controalelor.

    „În ceea ce priveşte activităţile care trebuie controlate cu prioritate, în ceea ce priveşte comerţul, solicit orientarea controalelor în supermarketuri, în pieţe, cu precădere în pieţele închise sau semiînchise. De asemenea, va trebui să controlăm şi târguri, bâlciuri, chiar dacă se organizează în aer liber va trebui să asigurăm respectarea regulilor”, a spus Orban.

    Acesta a cerut verificări şi în metrou, transport feroviar şi a cerut benzinăriilor să ofere spre vânzare măşti pentru cei care trebuie să folosească spaţiile închise.

    „Terasele, este foarte clar, mai ales terase de fiţe, terase unde nu se respectă regulile şi unde nici măcar personalul angajat nu respectă regulile, iar multora dintre patroni nici măcar nu le trece prin cap să facă cel mai mic demers pentru a asigura regulile”, a mai spus premierul.

    Acesta susţine că unele cluburi ar trebui închise.

    „Sunt unele cluburi care, sincer, părerea mea e că ar trebui închise. Şi aici va trebui să ne gândim foarte serios dacă luăm şi noi măsuri care au fost luate în alte ţări, ca după ora 22 sau 23 să se închidă astfel de activităţi. Va trebui să facem o analiză şi dacă nu avem capacitatea să-i readucem la respectarea normelor putem să luăm astfel de decizii”, a precizat Orban.

    Şeful Guvernului a mai spus că unele restaurante s-au deschis.

    „Avem informaţii clare că sunt restaurante în spaţii închise care fructificând reglementarea conform căreia se permite organizarea de evenimente private în spaţii închise cu până la 20 de persoane, de fapt au deschis şi servesc clienţii în interior”, a declarat Ludovic Orban.