BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Una dintre cele mai mari companii din industria aviatică aterizează forţat în mijlocul haosului: După două accidente aviatice soldate cu sute de morţi, găuri găsite în fuselajul aernavelor şi o uşă care s-a desprins la 4.000 de metri altitudine Boeing trebuie să se schimbe de la rădăcini sau nu va mai decola niciodată

    În octombrie 2023, Dave Calhoun, CEO-UL Boeing, a încercat să-i mobilizeze pe angajaţii a căror morală s-a prăbuşit când compania a fost implicată într-un scandal, după ce s-au descoperit defecte majore de producţie ale aeronvalelor. Aceasta a fost o altă lovitură pentru businessul care s-a bucurat cândva de o reputaţie excelentă în ceea ce priveşte construirea unor aparate de zbor impresionante, scrie Bloomberg.

    „Sunt mândru de echipă şi sunt convis că vom lăsa în urmă această perioadă, pentru că am făcut paşii necesari ce vor aduce Boeing pe drumul către viitor”, declara atunci CEO-ul.

    La doar câteva zile de la intrarea în 2024, acest optimism nou a zburat pe fereastră după ce o uşă a unui Boeing 737 MAX 9 s-a desprins în timpul unui zbor, punând în pericol aproape 200 de persoane.

    Din fericire, nu s-au pierdut vieţi omeneşti, iar avionul a ajuns în siguranţă la Portland, Oregon, în urma unei aterizări de urgenţă.

    Cu toate acestea, pe măsură ce imaginile şi înregistrările video de pe smartphone ale terifiantului incident au devenit virale în întreaga lume, inginerilor Boeing, investitorilor şi, mai presus de toate, publicului, li s-a reamintit cât de mult a decăzut această companie – şi cât de departe se află drumul lung de recuperare.

    În prezent, Boeing şi modelul său 737 Max sunt asociate cu unele dintre cele mai grave eşecuri în materie de siguranţă şi proiectare a aeronavelor din istoria recentă a aviaţiei. Aproximativ 346 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidentele Boeing 737 Max ale zborului Lion Air 610 la sfârşitul anului 2018 şi ale zborului Ethiopian Airlines 302 la mai puţin de cinci luni mai târziu.

    După lungi anchete civile şi penale, Boeing a acceptat să plătească 2,5 miliarde de dolari în cadrul unui acord de amânare a urmăririi penale în legătură cu cele două accidente încheiat cu Departamentul de Justiţie la începutul anului 2021.

    Acum, Boeing se confruntă cu o investigaţie a Administraţiei Federale a Aviaţiei şi cu luni de examinare din partea Congresului şi a presei, iar opţiunile pentru Calhoun şi echipa sa nu sunt atrăgătoare.

     În acest moment, potrivit persoanelor din interiorul Boeing, clienţilor cheie şi autorităţilor de reglementare, doar o resetare dură axată pe siguranţă şi o regândire cuprinzătoare a protocoalelor de aprovizionare, asamblare şi control al calităţii ale companiei vor deschide o cale spre răscumpărarea reputaţiei. Este un proces care va dura ani, nu trimestre, şi ar putea necesita chiar o pauză tactică din rivalitatea companiei cu Airbus SE pentru a face ordine în casă.

    Renaşterea Boeing depinde în mare măsură de revenirea companiei la etica sa de inginerie, axată pe pilot şi centrată pe siguranţă, care a dat naştere unor modele emblematice precum jumbo 747 şi foarte popularul 777 widebody – şi chiar 737 în sine, care s-a bucurat de un record de siguranţă stelară timp de cinci decenii înainte de apariţia lui Max, spun foştii directori, precum şi clienţii.

    Conducerea superioară a înţeles rapid gravitatea situaţiei. Consiliul de administraţie a primit o primă actualizare la câteva ore de la aterizarea avionului 737 Max al companiei Alaska Air, a declarat preşedintele Boeing, Larry Kellner, în cadrul unei întâlniri cu toţi angajaţii pe 9 ianuarie. În timp ce Calhoun a reunit conducerea superioară şi experţi tehnici pentru a discuta problema şi următorii paşi necesari, directorii au urmărit îndeaproape evoluţia crizei.

    Comitetul de siguranţă, creat după accidentele Max, are responsabilitatea principală de a gestiona răspunsul consiliului, a declarat Kellner. Grupul s-a reunit mai întâi în dimineaţa de după accident şi apoi din nou mai târziu în aceeaşi zi.

    Boeing se confruntă acum cu câteva decizii strategice dure care vor avea ramificaţii majore pentru investitorii şi clienţii săi. Cea mai urgentă este viitorul programului său principal 737 Max, într-un moment în care unii călători îşi exprimă îngrijorarea cu privire la siguranţa acestuia. De la accident, compania a fost ţinta unor meme-uri şi glume online.

     Dar Boeing şi multe companii aeriene nu au o alternativă rapidă. Familia 737 Max este parte integrantă a flotelor globale, iar lista de aşteptare pentru alternativa, un Airbus A320neo, se întinde pe mai mulţi ani. O aeronavă complet nouă, cu un singur culoar, este la cel puţin un deceniu distanţă atât pentru Airbus, cât şi pentru Boeing.

    Apoi, există relaţia dintre Boeing şi Spirit AeroSystems Holdings Inc. În timp ce Boeing realizează asamblarea finală la instalaţia sa din Renton, Washington, o mare parte din lucrările la 737 se desfăşoară la peste 2.000 km spre est, în Wichita, Kansas, unde se află furnizorul cheie. Subcontractantul construieşte 70% din structura aeronavei pentru 737 Max, înainte de a trimite fuselajele în lunga lor călătorie cu trenul spre nord-vest. 

    Spirit Aero a fost desprinsă din Boeing în 2005 şi vândută unor investitori în capital privat, punând capăt la aproape 80 de ani de activitate în cadrul constructorului de avioane american. Mişcarea a făcut parte din eforturile Boeing de a deveni mai suplu şi, în cele din urmă, mai profitabil.

    Dar a lăsat contractorul fără acoperirea protectoare a bilanţului Boeing, în special atunci când compania s-a confruntat cu posibile evenimente de dispariţie, cum ar fi pandemia. În timpul nadirului său din 2020, Spirit Aero a redus 6.800 de angajaţi şi a pus salariaţii la o săptămână de lucru de patru zile pentru a păstra lichidităţile. La sfârşitul anului trecut, Boeing a refăcut unele contracte şi a oferit un ajutor financiar suplimentar pentru a-şi susţine partenerul.

    FAA îşi intensifică controalele după ce a fost criticată în urma celor două accidente Max de acum aproape cinci ani. Timp de decenii, FAA a delegat angajaţii Boeing şi ai altor mari producători aerospaţiali să acţioneze în numele agenţiei pentru a aproba anumite aspecte ale proiectelor de aeronave. Acum, autoritatea de reglementare ia în considerare aducerea unei terţe părţi pentru a supraveghea în mod independent inspecţiile şi controlul calităţii Boeing, subliniind astfel pierderea sa de încredere.

    „Nu există o soluţie simplă pentru Boeing. Este nevoie de o abordare sistematică şi de o resetare riguroasă a modului în care se fac lucrurile”, a declarat declarat Chrystal Zhang, profesor asociat de aviaţie la Universitatea RMIT din Melbourne.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • O treime din fondurile UE primite de România merg la subvenţiile agricole. Nu este o lipsă de decenţă să vrei şi mai mult când primeşti felia de plăcintă cea mai mare?

     “— Dumneavoastră nu cunoaşteţi ţăranul român, dacă vorbiţi aşa! Ori îl cunoaşteţi din cărţi şi din discursuri, şi atunci e mai trist, fiindcă vi-l închipuiţi martir, când în realitate e numai rău, şi prost, şi leneş!

    Ilie Rogojinaru sfârşi, gâfâind de convingere. Îşi şterse chelia sfătoasă cu o batistă mare tărcată şi îşi smuci mustaţa groasă, pleoştită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărându-l, în colţurile gurii. Era arendaşul moşiei Olena-Dolj.”

    Aşa începe romanul lui Liviu Rebreanu, “Răscoala” (1932)

    Doar că ce vedem azi, e la ani lumină de 1907. Vedem tractoare care blochează  şoselele, tractoare de 100.000 de euro bucata, şi tractorişti care sunt mai bine îmbrăcaţi decât profesorii din universităţi. Tractoare cumpărate cu bani de la UE. Protestatarii nu sunt ţăranii lui Rebreanu, sunt oameni cu afaceri bune, care cultivă sute de hectare şi chiar mii şi câştigă foarte bine din asta. Bravo lor! Că acum nefericirea s-a coborât peste toţi pe pământ, iar crizele se suprapun, câştigul nu mai este cel de acum zece ani, de vină este guvernul. Într-un anume fel, da. Când guvernele precedente au micşorat taxele, nimeni nu a protestat, că nu-i prost. Când TVA a scăzut puternic, când impozitul pe venit s-a dus la 10% (dincolo de ameţeala trecerii impozitelor de la angajator la angajat) nimeni în afară de câţiva mai cu mintea la cap nu a zis: bai, nebunilor, opriţi-vă! Că va veni vremea să le creşteţi din nou şi atunci să vedeţi scandal! Uite că vremea casandrelor a venit. Acum domnul Ciolacu trebuie să ispăşească pentru prostiile pe care chiar partidul domniei-sale le-a făcut. E greu de spus cum va ieşi din asta.

     

    Dar, dacă ne întoarcem la fermieri şi-i lăsăm la o parte pe profesori, pe medici, pe cei din administraţie care-şi ascut cuţitele în spatele uşilor cancelariilor sau ale birourilor, atunci putem judeca aşa. Sectorul agricol, ca peste tot în Europa şi în America, este cel mai subvenţionat din toată economia României. Tractoarele pe care le vedeţi pe şosele sunt cumpărate din banii UE, nu sunt din truda ţăranilor lui Rebreanu.

    În exerciţiile financiare 2007 – 2013 şi 2014 – 2020  România a primit de la UE 83 de miliarde de euro din care 22 de miliarde de euro au mers spre subvenţiile agricole, adică 26,5% din toată suma. Având în vedere că România contribuie la bugetul UE cu 1,2% din PIB, se poate rezuma simplu că, pe puţin 35% din banii UE intraţi în România, se duc pe subvenii agricole. Pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027, România ar urma să primească 51,2 miliarde de euro de la UE, din care 14 miliarde de euro sunt destinaţi subveniilor agricole, adică spre 28% din suma totală primită de România. Între 2007 (anul aderării la UE) şi 2027, agricultura a primit sau va urma să primească de la UE, doar ca subvenţii, 36 de miliarde de euro. Dar cum România va da înapoi UE drept contribuţie, 1,2% din PIB, iar fermierii nu dau nimic înapoi, procentul subvenţionării agriculturii va creşte la 35-40%.

    Este multă nemulţumire, nu doar în România, ci peste tot în lumea democraţiilor. În cealtă parte a lumii care nu ştie ce-i asta şi cu ce se mănâncă, este multă linişte. Dar nu este corect ca, dacă tu vezi tractoare în centru Berlinului, e musai să ieşi şi tu cu tractorul prin Piaţa Universităţii din Bucureşti. Nimeni nu a mârâit când s-au redust taxele. Acum toată lumea latră când, cumva, se revine la normal. N-ai cum să creşti dintr-o varză şi un morcov şi iepuri şi fluturi şi raţe. Când veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, n-ai cum să majorezi salariile profesorilor, ale medicilor, să subvenţionezi motorina tractoriştilor. Dar acum protesteaza latifundiarii. Îi aşteptăm şi pe cei câteva milioane care au câte un singur hectar, cu caruţa, cu şarete, fiecare cu ce are. Dl. Ciolacu îi va aştepta pe treptele de la Victoria şi va declara bâlciul deschis.

     

  • Fondatorii Instagram închid aplicaţia de ştiri Artifact, lansată în urmă cu un an. „Oportunitatea nu este suficient de mare pentru a continua investiţiile”

    Artifact, aplicaţia de ştiri creată de co-fondatorii Instagram Kevin Systrom şi Mike Krieger, se închide la doar un an de la lansare, a anunţat start-up-ul. Aplicaţia a folosit o abordare condusă de inteligenţa artificială pentru a sugera ştiri pe care utilizatorii ar putea dori să le citească, dar nu a atras suficient de mulţi oameni pentru ca echipa Artifact să continue să dezvolte aplicaţia.

    „Am luat decizia de a încheia operaţiunile aplicaţiei Artifact. Am lansat aplicaţia acum un an şi de atunci am lucrat neobosit pentru a construi un produs excelent. Am construit ceva ce un grup de bază de utilizatori iubeşte, dar am ajuns la concluzia că oportunitatea de piaţă nu este suficient de mare pentru a justifica o investiţie continuă în acest mod. Este uşor pentru startup-uri să ignore această realitate, dar adesea luarea unei decizii dificile mai devreme este mai bună pentru toţi cei implicaţi”, a scris Kevin Systrom.

    „Ştirile şi informaţiile rămân domenii critice pentru investiţiile startup-urilor. Suntem într-un moment existenţial în care multe publicaţii se închid sau se luptă, ştirile locale au dispărut aproape complet, iar editorii mai mari au relaţii tensionate cu companiile de tehnologie de frunte. Speranţa mea este că tehnologia poate găsi modalităţi de a păstra, susţine şi dezvolta aceste instituţii şi că aceste instituţii găsesc modalităţi de a valorifica scala pe care lucruri precum AI o pot oferi. Sunt sigur că există minţi luminate care lucrează la idei care vor continua să ne surprindă şi să ne încânte în toate aceste domenii”, a adăugat Systrom.

  • Florin Barbu spune că protestul fermierilor nu este revendicat de nicio asociaţie / Săptămâna viitoare se va întâlni cu agricultorii

    Protest spontan în Capitală, declanşat de transportatori şi fermieri. În acest context, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a precizat că „până în acest moment, la ministerul Agriculturii nu a primit nicio revendicare, pentru că nicio asociaţie nu îşi asumă acest protest”.

    Florin Barbu a precizat că a stabilit deja cu fermierii o întâlnire pentru a discuta despre problemele din agricultură, dar şi despre proiectele aflate în derulare la Ministerul Agriculturii.

    Vedeţi declaraţiile ministrului: 

    Ştiţi bine ca uşa ministerului Agriculturii este deschisa oricând pentru fermieri. Eu sunt acolo sa le rezolv problemele

    La ministerul Agriculturii nu am primit încă nicio revendicare, pentru că nicio asociaţie nu îşi asuma acest protest. Este un protest al transportatorilor la care s-au alăturat si unii fermieri.

    Am văzut din presă că problemele pe care le reclamă au legătură cu RCA şi permisele de conducere. Sunt aspecte care nu ţin de Ministerul Agriculturii dar asta nu înseamnă că nu voi face tot ce pot pentru a-i sprijini să găsim împreună o rezolvare corectă la ceea ce ei reclamă.

    În momentul în care la Ministerul Agriculturii vor ajunge aceste revendicări vă asigur că vom găsi rezolvarea necesară.

    Oricum am stabilit deja  o întâlnire săptămâna următoare cu toate asociaţiile si federaţiile pentru a le prezenta programele pe care le avem pregătite pentru acest an. Pentru a vorbi despre problemele pe care le întâmpină şi sunt sigur că vom găsi rezolvare aşa cum am găsit de fiecare dată. Aceste întâlniri le aveam programate înainte să apară acest protest.

    Subvenţiile se acordă la timp, îi asigur pe toţi fermierii. Subvenţia la motorină se va acorda în continuare la valoarea maximă posibilă.

    Avem un buget consistent anul acesta, avem bani prevăzuţi pentru toate sectoarele şi evident că vom continua să sprijinim producţia românească.

    Nu pot să nu remarc faptul că acest protest spontan este masiv distribuit pe reţelele sociale de un partid politic. Ştiu că e an electoral şi am o rugăminte pentru fermieri: să nu se lase confiscaţi de cei care nu au livrat nicio soluţie pentru agricultura românească în ultimii 4 ani

    Citiţi articolul integral pe Gândul

  • Opinie Dragoş Anastasiu, antreprenor: Legea Transporturilor de persoane, plimbată prin sertare 10 ani. În lipsa deciziei CCR ne aflăm într-un vid legislativ, care nu face decât să prelungească monopolul unor companii de transport şi să lase autocarele să îmbătrânească pe străzi, fără o presiune legală pentru investiţii în vehicule noi şi mai puţin poluante

    România este ţara în care întâlnim adesea amânarea, tocmai atunci când o solutie la o chestiune veche şi îndelung dezbătută tinde să apară.

    Mă gândesc că, cel mai recent exemplu, este cel al Legii Transporturilor rutiere de persoane, care ilustrează, parcǎ, amânarea ca o soluţie pentru o situaţie care pare că nu îşi mai găseşte drumul către rezolvare.

    Legea Transportului de persoane este o lege votată de Parlament încă din primăvara trecuta şi a fost gândită pentru a deschide treptat piaţa de transport de călători după model occidental, dar şi pentru a integra reguli clare de concurenţă şi siguranţă. Actul normativ se află, încă şi de peste jumătate de an, în sertarele birocraţiei. Din diverse motive, observăm că legea votată de Parlament îşi găseşte loc lunar pe lista de amânări a Curţii Constituţionale.

    Documentul votat în Parlament este, totuşi, unul important pentru industria de transport şi pentru mobilitatea românilor.  De ce este atât de importantă această lege? Prin măsurile propuse şi votate în luna mai 2023 se dorea crearea unui mediu concurenţial sănătos în transportul cu autocare şi microbuze, cu reguli clare şi siguranţă sporită pentru călători. În lipsa deciziei CCR ne aflăm într-un vid legislativ, care nu face decât să prelungească monopolul unor companii de transport şi să lase autocarele să îmbătrânească pe străzi, fără o presiune legală pentru investiţii în vehicule noi şi mai puţin poluante.

    În aceşti  10 ani de când luarea unor decizii privind transportul de persoane întârzie, licenţele au fost prelungite automat, fără criterii clare şi fără a permite concurenţa în această piaţă, deşi problema a fost sesizată de Consiliul Concurenţei de multe ori în ultimii ani. 

    Avertismentele Consiliului Concurenţei au trecut neobservate şi, în lipsa unei legi, pentru a nu bloca piaţa de transport de persoane, în continuare vedem că Ministerul Transporturilor a venit cu o nouă amânare de prelungire a valabilităţii licenţelor şi programelor de transport rutier cu încă 6 luni, până la finele lunii iunie 2024. Argumentul este unul bine cunoscut – expirarea licenţelor ar bloca deplasarea călătorilor şi ar afecta drepturile constituţionale, iar prelungirea este necesară pentru a preveni practicile ilicite.

    Efectele blocării pieţei s-ar vedea şi în bugetul de stat care ar putea fi afectat de neplata taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de transport de persoane, în condiţiile în care operatorii ar funcţiona fără licenţe de traseu. Prejudicii vom vedea nu doar în rândul călătorilor, ci şi la nivelul întregii economii.

    De 10 ani transportul de persoane aşteaptă o împrospătare a cadrului legal, care să aducă şi în România o piaţă deschisă şi concurenţială, o piaţă în care investiţiile să devină obişnuinţă şi nu doar excepţie, în care companiile să fie tot mai performante pentru a-şi câştiga clienţii prin calitate, siguranţă şi confort.

    Primul semn pentru o schimbare ar putea veni pe 30 ianuarie 2024, la noul termen înaintat de CCR pentru analiza Legii de Transport votată în mai 2023. Atunci am putea vedea fie o lege care să primească girul pentru promulgarea Preşedintelui, fie o solicitare de schimbare a variantei votate pentru o mai bună punere în practică în concordanţă cu Constituţia.

    Aşadar, încă puţin şi ne lămurim pe ce drum o va lua sectorul transporturilor de persoane, care îşi aşteaptă rândul de un deceniu pentru a trece la nivelul următor.  

     

     


     

     

  • Primele declaraţii din 2024 ale ministrului finanţelor Marcel Boloş: Nu vor creşte taxe în 2024, dar din 2025 vine reforma fiscală din PNRR. Deficitul bugetar din 2023 va fi de 5,7%

    Marcel Boloş, ministrul finanţelor, a spus, în cadrul primelor declaraţii din 2024, că anul acesta nu vor creşte taxele şi că din 2025 se va discuta despre reforma fiscală asumată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). El a mai vorbit despre deficitul bugetar de la final de 2023 şi a spus că, din datele preliminare, diferenţa dintre cheltuielile bugetare şi veniturile de la bugetul de stat este echivalentul a 5,7% din PIB.

    „Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%, ca să spun aşa. Dar aveţi răbdare. În conferinţa de presă următoare o să vă prezint şi datele din contul de execuţie bugetară, pentru că ne apropiem de final pe partea de regularizări pe care le avem de făcut, astfel încât să nu vă dau cifre care bântuie după aceea”, a spus Marcel Boloş.

    Marcel Boloş a mai spus că nu vor creşte taxele în 2024, iar reforma fiscală asumată de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va începe din 2025.

    „În 2024 nu este în discuţie creşterea de impozite şi taxe. Anul 2024 este cu zero impozite şi taxe, să fie clar. E respectul minim, decenţa minimă pentru mediul de afaceri şi nici nu ar fi corect şi cinstit“, a spus ministrul de finanţe. Cu toate acestea, admite el, din 2025 vor fi creşteri de taxe: „Nu cred că este o noutate pentru nimeni jalonul 207 (din PNRR- n. red.), care spune în mod clar  că trebuie să implementăm o reformă a sistemului de impozite şi taxe, dar s-a spus de fiecare dată exact acelaşi lucru: este în discuţie începând cu anul 2025.“

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: O nouă crimă la orizont! Spaţiile comerciale din imobilele cu bulină roşie se redeschid, cu complicitatea parlamentarilor şi a ”oamenilor de afaceri”

    Daca aveti copii sau tineti la viata dvs. trebuie sa stiti ca tara in care traim ne supune continuu riscului extrem, prin legile votate in Parlament si cu complicitatea “oamenilor de afaceri”, care ”promoveaza” miseleste legi cu dedicatie. Si nu din intamplare, ci premeditat! Prin trafic de influenta, relatii oculte, interese ascunse, cu vadit potential criminal. As spune chiar instigare le crima cu premeditare! 

    De ani de zile invoc lipsa legislatiei coerente din Romania, in mai toate domeniile.  Multe legi sunt strambe/ proaste sau interpretabile. Aici nu e vorba numai despre nivelul moral al politicienilor sau al unor persoane care lucreaza in mediul privat, inclusiv in multinationalele cu afaceri in Romania. Nici a romanilor simpli, care fac orice ca sa castige bani, in conditii ilegale. In opinia mea, este vorba de mult mai mult, despre o stare generalizata, cu potential de noi tragedii!

    Colectiv, Crevedia sau Ferma Dacilor nu sunt suficiente repere ale mortii, cauzate de legi care acopera ineficienta si incompetenta armatei de functionari publici, care nu-si fac datoria si paseaza responsabilitatea de la unii la altii. Nu este mai putin adevarat ca unii ”antreprenori”, cativa cu cazier sau cu istoric infractional cunoscut, trec afacerile pe numele unor terti si eludeaza statul de orice le este la indemana: avize, autorizatii, certificari obligatorii etc. Asa apar combinatiile cu tenta infractionala, evitarea unor taxe, impozite, amenzi, controale, expertize, evaluari de riscuri, etc. 

    In curand, urmeaza sa intre in vigoare o noua lege care “invita” din nou la…crima. Ascultati reportajul urmator si veti vedea unde s-a ajuns. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/in-cladirile-cu-risc-seismic-vor-putea-fi-facute-crese-sau-gradinite-znu-ne-putem-juca-cu-siguranta-oamenilor.html

    În ciuda tragediei din Harghita, parlamentarii permit creşe şi grădiniţe în clădirile cu bulină

    În ciuda tragediei din Harghita, parlamentarii permit creşe şi grădiniţe în clădirile cu bulină

    stirileprotv.ro

     

    Parlamentarii nostri s-au gandit ca ar fi bine ca spatiile comerciale aflate la parterul imobilelor cu risc seismic major sa fie readuse la viata, cu pretul riscului a mii de morti, in cazul unui cutremur. Mi-e greu sa scriu acest articol fara sa injur. Procurorii de la DNA ar putea sa faca curatenie printre ”antreprenorii” care au facut presiuni prin Parlament si la directia specializata din PMB, care se ocupa de cladirile cu risc seismic, ca legea sa fie in favoarea lor. 

    Cititorule, daca parcurgi aceste randuri, te rog sa tii cont ca in viitorul apropiat, daca tu sau vreun membru al familiei veti intra intr-o cafenea sau restaurant, s-ar putea sa nu mai iesi viu. Nu ai cum sa stii daca imobilul se va prabusi pe tine sau nu. Macar acum ai aflat ce risc iti asumi, cu largul concurs al Parlamentului si cu ”ajutorul” asa zisilor oameni de afaceri. Informeaza-ti si prietenii, ca sa nu afle prea tarziu. Legea e de partea criminalilor!

    Dupa atatea tragedii si morti nevinovati, in majoritate tineri, sa votezi o astfel de lege care poate permite cel mai tragic moment dupa Revolutia din 1989, o noua catastrofa umana extinsa, mi se pare culmea inconstientei. In opinia mea, cei care au votat-o au mainile patate cu sange. La fel de adevarat este si ca banul e ”ochiul dracului ” pentru cei care se preteaza la orice, numai ca sa castige cat mai repede, cat mai mult si cu costuri minime. Aveti spatii comerciale in cladiri care stau sa se prabuseasca? Ramaneti cu ele goale sau consolidati-le pe banii vostri, nu omorati oameni c-ati fost voi fraieri cand le-ati cumparat. 

    Ceea ce nu realizeaza parlamentarii care au votat legea cu pricina este ca si copiii lor pot fi viitoare victime. Iar pentru proprietarii de spatii de doi lei, am un sfat: puneti-va copiii sa lucreze in ele daca sunteti smecheri. Ce credeti ca simte acum patronul de la Ferma Dacilor, cu propriul copil ars de viu in spatiul gestionat de el si victime coletarale, pentru care va face multi ani de puscarie? Povestea asta nu va pune pe ganduri, nenorocitilor? Moartea nu alege si totul se plateste in viata, mai devreme sau mai tarziu. Din pacate, unii nu pun pret nici pe cei dragi si asta este cel mai dureros. 

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist.

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj. 2024, cap de listă de dorinţe şi lucruri de făcut în noul an: să fim un pic atenţi în magazine şi să cumpărăm ceva Fabricat în România

    Opinia din link-ul de mai jos am scris-o in 2011, iar acum 12 ani lansam initiativa “Cumpara Fabricat in Romania” – cu efect zero barat, apropos.

    https://www.zf.ro/opinii/opinie-dragos-damian-ceo-terapia-stimate-consumator-tu-esti-cel-care-se-afla-la-butoanele-relansarii-economice-a-romaniei-8018591

    Am mai reluat intre timp opinia in cateva randuri, cand se deschidea sau inchidea o fabrica, cand rabufnea cate un om de afaceri ca nu are acces in retelele comerciale, in campaniile electorale cand rugam candidatii sa indemne alegatorii la a cumpara din fabricile din tara, etc. Am reluat-o in pandemie cand autoritatile se jurau ca a doua zi dupa ridicarea restrictiilor vor avea in vedere sa sprijine fabricatia si consumul de produse autohtone. Am reluat-o si cand Romania blama anul trecut Austria ca nu ne lasa in Schengen, spuneam ca o tara cu o economie puternica, asta insemand in primul rand consum autohton, nu poate fi impiedicata de la nimic.

    Pe tot parcursul acestor 13 ani mediul de afaceri a oscilat intre a-i fi mila de naivitatea mea ardeleneasca si a ma injura sau ameninta pe unde apuca, nici vorba sa puna la lucru un proiect de tara pentru a sprijini consumul de produse autohtone.

    Astazi, dupa pandemie, greedflatie si razboi la granite, avem cifre record de deficit de balanta comerciala, pentru ca tot ceea ce se inseamna nevoi de baza ale populatiei – alimente, medicamente, energie si, nou intrata, aparare – vine din import, nu exista o preferinta, nici macar microscopica, de a da prioritate consumului produselor fabricate in Romania. Globalizarea este cea care de altfel a complicat alegerea, exista marci internationale produse in fabrici din Romania sau marci romanesti care sunt produse in fabrici din afara tarii. Nu in ultimul rand, deciziile de consum continua sa fie profund afectate de prejudecata falsa cum ca ceea ce este produs in Romania este de calitate inferioara. Ironic, pentru ca bagam in cosul de cumparaturi toate dubioseniile de calitate indoielnica care vin din tari indoielnice in conditii indoielnice, insa noi tot credem ca ceea ce este produs in Romania este de caltate inferioara.

    Marcel Ciolacu a lansat in 2023 initiativa “Cumpara Romaneste”, dar proiectul este cumva lasat de izbeliste, nu are tractiune, nu te rascoleste, nu atinge coarda patriotica, nu are rizz, cum ar spune hipsterii caruia ii este adreat. Asta si pentru ca Marcel Ciolacu stie foarte bine ca daca un roman, mai ales politician, intr-un imbold patriotic, se apuca sa fluture un steag tricolor sau sa strige “Hai Romania!”, acel roman va da, nu-i asa, semnale ingrijoratoare de nationalism, extremism, suveranism si desigur, anti-europenism. Nu avem voie sa fluturam un steag tricolor sau sa strigam “Hai Romania!” asa oricum, cand si cum ni se casuneaza, fara a avea permisiunea de la partenerii strategici.

    Ramane la intelegerea fiecaruia dintre noi ce inseamna “Cumpara Fabricat in Romania” sau “Cumpara Romaneste” si daca aceste proiecte vor duce la o crestere economica. Citesc opiniile multor specialisti care ne arata ca Romania va creste economic in generatia alpherilor din cercetare-dezvoltare, inteligenta artificiala, tehnologizare, robotizare si alte asemenea progrese ale stiintei. Impartasesc opinia acestor specialisti, dar sa incepem cu pasi mici, sa mergem maine intr-un magazin si sa cumparam ceva fabricat in Romania.

    In concluzie, in 2024, un pic de efort, un pic de atentie in magazine, intorcem produsul pe toate partile si ne uitam pe eticheta, scrie acolo unde este fabricat. Il cumparam si un leu ramane in Romania, acel leu declanseaza reactia in lant de care vorbeam inca din 2011.

     

  • Lovitură dură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor

    În anul 2024 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 7 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Zilele libere în anul 2024 sunt:

    • 1 şi 2 ianuarie (luni şi marţi – Anul Nou);
    • 6 (sâmbătă – Botezul lui Ioan);
    • 7 ianuarie (duminică – Botezul Domnului);
    • 24 ianuarie (miercuri – Ziua Unirii Principatelor)
    • 1 mai (miercuri – Ziua Muncii);
    • 3 mai (vineri – Vinerea Mare);
    • 5 mai – (duminică – Paştele);
    • 6 mai (luni – a doua zi de Paşte);
    • 1 iunie ( sâmbătă – Ziua Copilului);
    • 23 iunie (duminică – Rusalii);
    • 24 iunie (luni – a doua zi de Rusalii);
    • 15 august (joi – Sfânta Maria);
    • 30 noiembrie (sâmbătă – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (duminică – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (miercuri şi joi – prima şi a doua zi de Crăciun).

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus; zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

  • Capcană în portbagaj: detaliul pe care îl ignori zilnic şi te costă o amendă de 725 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot să însemne şi verificarea accesoriilor pe care nu vrem să le folosim vreodată, adică o trusă de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu.

    Trusa medicală, extinctorul sau triunghiurile reflectorizante pot să vă aducă amenzi ori dacă nu le aveţi pe toate, ori dacă nu sunt conforme legii. Această greşeală a şoferilor se încadrează în clasa a II-a de sancţiuni cu patru sau cinci puncte-amendă, asfel că amendat va fi de 590 de lei sau de 725 de lei.

    Conform Ordinului nr. 987/2007 pentru aprobarea conţinutului minim al trusei sanitare auto:

    Ambalajul trusei sanitare auto trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

    a) să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf, umezeală, carburanţi şi uleiuri, printr-un sistem de închidere ferm;

    b) să fie dimensionată corespunzător, în vederea depozitării şi asigurării integrităţii componentelor din conţinutul trusei sanitare auto.

    Eticheta trusei sanitare auto trebuie să conţină denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului şi denumirea şi adresa persoanei responsabile de introducerea produsului pe piaţă, după caz.

    La expirarea termenului de valabilitate al componentelor trusei sanitare auto, acestea pot fi înlocuite de utilizator cu produse cu aceleaşi caracteristici, introduse pe piaţă cu respectarea cerinţelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 911/2005.