În Germania, numărul proiectelor cu investiţii străine directe a crescut cu 6%, cu un total de 1,124 de proiecte. În Franţa, creşterea a fost de 31%, numărul proiectelor urcând de la 778 până la 1.019.
La nivelul întregii Uniuni, totalul investiţiilor străine directe din 2017 a fost mai mare decât în orice alt an, numărul proiectelor ajungând la aproape 7.000 – de peste trei ori mai mare decât în anul 2000 şi mai mult de dublu decât în 2009.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am fost procuror şef al DNA timp de 5 ani şi tot ce am realizat am consemnat într-un raport care va fi făcut public în cel mai scurt timp şi va putea fi studiat pe site”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
“Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”,a mai spus Kovesi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Centralele nucleare din Franţa sunt o ameninţare la siguranţă din cauza faptului că se bazează prea mult pe surse externe, sunt nesigure în cazul unui atac terorist şi duc lipsă de rigoare operaţională, conform unui raport parlamentar citat de Reuters.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.
Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România.
Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.
„Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.
Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.
Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.
În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.
Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.
Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.
Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”
O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea.
“Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane; cu toate acestea, se înregistrează progrese în acest sens comparativ cu perioada analizată anterior”, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2018 privind Traficul de Persoane.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.
Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.
Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
O treime din fermele Uniunii Europene s-au aflat în România în 2016 (33%), iar o altă treime a fermelor Uniunii Europene a fost formată dintr-un grup de ţări din care fac parte Polonia (14%), Italia (10%, 2013) şi Spania (9%).
Aproximativ 65% dintre fermele din Uniunea Europeană au o dimensiune mai mică de 5 hectare. Cu toate acestea, 7% din fermele cu o dimensiune de 50 hectare sau mai mult au lucrat puţin peste două treimi (68%) din suprafeţele agricole utilizate din Uniunea Europeană. Astfel, deşi mărimea medie a unei exploataţii agricole în UE a fost de 16,6 hectare în 2016, media suprafeţelor a fost sub 5 hectare, arată raportul Eurostat.
Dintre statele membre, această distribuţie a fost cea mai contrastantă în România, unde nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane de ferme) au fost mai mici de 5 hectare, dar 0,5% din fermele cu suprafaţă de peste 50 de hectare, au cumulat mai mult de jumătate (51%) din suprafaţa agricolă utilizată în întreaga ţară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
În intervalul 2007-2016, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 20%, comparativ cu media Uniunii Europene. Astfel că, dacă în 2007 el se situa la 40% din medie, în 2016 a ajuns la 60%. O excepţie o face regiunea Capitalei, care în 2015 a atins un nivel de aproape 140% din media UE.
Raportul mai atrage atenţia şi asupra existenţei unor decalaje foarte mari între regiuni.
Mai exact, în momentul de faţă, vestul ţării are un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 60% din media UE, sud-vestul ţării are o medie de aproximativ 50%, sud-estul de 50%, sud-Muntenia de aproape 50%, zona centrală de 50%, nord-vestul de 50% şi nord-estul de aproximativ 40%. De altfel, această din urmă regiune are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din ţară.
În raportul prezentat la Bucureşti de oficialul european, în cadrul unei conferinţe de presă, se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris.
O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro