BusinessMagazin

Tag: promovare

  • Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

    Opinie Ana Martinez, FACE Entrepreneurship

    Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

    Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

    VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

    Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

    Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

    E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

    Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

    Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

    Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

    PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

    A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016
     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    

     
     

  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016
     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    

     
     

  • Wizz Air face angajări. Vezi ce criterii trebuie să îndeplineşti şi când sunt programate zilele de recrutare

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat primul film de prezentare care oferă o incursiune în viaţa însoţitorilor de zbor. Totodată, companie anunţă noi sesiuni de recrutare pentru baza din Bucureşti, ca parte a planului de dezvoltare anunţat pentru anul 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Doar în acest an, compania şi-a crescut echipa cu aproape 500 de noi angajaţi, numărul total de salariaţi ajungând astfel la mai mult de 2.800. 1.700 dintre aceştia lucrează ca însoţitori de zbor la 25 de baze din Europa Centrală şi de Est. 

    Pentru a demonstra angajamentul de a promova profesia de însoţitor de zbor, Wizz a lansat primul film de prezentare pentru recrutare, care oferă detalii despre responsabilităţile şi modul de viaţă al echipajului de cabină, precum şi detalii despre procesul de selecţie pentru această poziţie şi cursurile de pregătire ale însoţitorilor de cabină. Filmul include mai mulţi membri ai echipei Wizz.

    Participanţii la sesiunea de recrutări vor trebui să vină cu un CV în limba engleză, referinţe şi două poze (plan amplu şi tip paşaport) şi trebuie să-şi rezerve suficient timp deoarece interviurile se pot desfăşura pe parcursul mai multor ore. Pentru a putea deveni membri ai echipajelor Wizz Air, aplicanţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: vârsta peste 18 ani, să deţină un paşaport valid, diplomă de bacalaureat, să fie fluenţi în engleză atât în scris, cât şi vorbit, să ştie să înoate, să fie mai înalte de 1,65m (pentru persoanele de sex feminin) sau 1,75m (masculin), să aibă experienţă în relaţia cu clienţii, dar şi să poată ajunge la aeroport în maximum o oră. Abilităţile excelente de comunicare, flexibilitatea pentru programul în schimburi şi plăcerea de a lucra în echipă sunt avantaje clare pentru a fi recrutat. Pentru detalii complete accesaţi wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew.

    URMĂTOARELE ZILE DE RECRUTARE WIZZ AIR

    Data

    Oraş

    Hotel

    30 aug 2016

    Bucureşti

    Angelo by Vienna House Bucureşti, 283 Calea Bucurestilor,  075100 Otopeni

    20 sept 2016
     

    Locurile libere şi oportunităţile de a deveni parte a echipei profesioniste şi tinere WIZZ sunt disponibile pe wizzair.com/en-GB/career/cabin_crew sau la unul dintre evenimentele de recrutare frecvent organizate de WIZZ.

     
    

     
     

  • Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

    Mihai Băjan, de la Stein & Partners, una dintre cele mai cunoscute companii de executive search, spune că noua generaţie consideră că „totul li se cuvine“ şi de aici încep discuţiile. Se plictisesc foarte repede, schimbă joburile des, întârzie la întâlniri, vor un program flexibil de muncă, sau, mai mult decât atât, vor să-şi facă singuri programul, sunt mai sensibili, adică şefii nu le pot spune: „Fă aşa, că aşa trebuie“ sau vor să fie promovaţi repede.

    La polul opus, dacă ar fi să luăm lucrurile pozitive ale noii generaţii, sunt mai adaptabili, sunt deschişi să încerce lucruri noi (generaţiile anterioare au o rezistenţă mai mare la schimbare), au crescut cu tableta şi telefonul de gât, ceea ce îi face să adopte imediat orice schimbare de tehnologie, adaugă Mihai Băjan.

    Noua generaţie a intrat şi intră pe piaţa forţei de muncă. Întrebarea este: ce fac companiile, se adaptează la programul noii generaţii sau invers? Firmele care au proiecte de investiţii sunt obligate să intre în piaţă şi să recruteze ceea ce găsesc, mai ales dacă au nevoie de sute sau mii de oameni. Directorii de HR mai vechi îşi pun mâinile în cap: cum se pot prezenta în faţa managerilor din companie sau în faţa CEO-ului cu angajaţi care întârzie, care îşi fac singuri programul, care cer majorări de salariu peste noapte şi care vor să fie promovaţi „ieri“?

    Multinaţionalele de pe piaţa românească, cu experienţă mai mare şi care sunt pregătite pentru schimbările sociale şi de comportament, s-au adaptat mult mai repede noilor cerinţe ale generaţiei Y: au inventat denumiri de poziţii, astfel încât să dea iluzia unei promovări (în multinaţionale, de cele mai multe ori, promovările sunt laterale, adică nu sunt deloc, în realitate), schimbă mediul de lucru, introduc culoare şi open space (pentru a da iluzia că biroul şefilor este deschis tot timpul pentru orice fel de problemă), fac programul flexibil, dar te monitorizează când intri şi ieşi şi cât timp eşti prezent, te obligă să termini ce ai de făcut până la ora 18:00 sau 19:00. Mai mult decât atât, abonamentele la sală, la teatru, la centrele medicale sunt un must şi nu costă prea mult dacă reprezintă un criteriu pentru un salariat în alegerea unei companii.

    Firmele româneşti au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte noile tendinţe pe piaţa resurselor umane. Antreprenorii, proprietarii şi directorii fac comparaţie cu anii ’90, când pentru un tânăr a găsi un job era o mare realizare, indiferent care era postul. Primii antreprenori au fost ei, directorii de HR, şi bineînţeles primii angajaţi erau cei din familie şi prietenii. Foarte mulţi au dus această organigramă mai mult de un deceniu fără a se adapta la schimbările din piaţă. Banii pentru politica de HR erau şi sunt tăiaţi primii când se punea problema reducerii de costuri. Organigramele au rămas inflexibile în ceea ce priveşte adaptarea la cerinţele de promovare rapidă a noii generaţii. Nu au avut inteligenţa să facă o organigramă orizontală, ca multinaţionalele, pentru a da unui angajat iluzia că a fost promovat pentru realizările aduse, astfel încât să îl ţină în companie. Proprietarii nu au investit în promovarea brandului de companie pentru a câştiga teren în mintea noii generaţii, considerând acest lucru inutil. Acum, aceste companii se confruntă cu o lipsă de angajaţi talentaţi şi determinaţi, care au fost „furaţi“ de multinaţionale, care au investit în imaginea lor şi în ceea ce oferă celor care aleg să lucreze pentru ele.

    Conform unor studii, companiile româneşti oferă de multe ori un salariu mai mare decât multinaţionalele, dar nu reuşesc să atragă cei mai buni oameni din cauza imaginii, din cauza sediilor cenuşii şi compartimentate, ca în anii ’90.

    Mai inteligente, multinaţionalele au majorat salariile de intrare, pentru a se diferenţia de companiile româneşti, care oferă salarii mai bune la nivel de middle management sau chiar de top, dar salariul de intrare constituie, în acest moment, un reper extrem de important pentru noua generaţie, cu toate că încă nu produc de aceşti bani.

    Fără să modifice foarte mult în realitate organigramele, dar cu o adaptare la noua generaţie din punctul de vedere al formei de prezentare, al pachetelor de beneficii oferite, multinaţionalele au câştig de cauză în atragerea unor angajaţi mai buni în faţa firmelor româneşti.

    Dincolo de faptul că, pe măsură ce pieţele se consolidează, firmele româneşti pierd cotă de piaţă, acum antreprenorii pierd bătălia şi în atragerea talentelor umane, deşi, de multe ori, oferă mai multe beneficii, mai multe proiecte antreprenoriale, mai multe rezultate palpabile sau mai multe satisfacţii profesionale.

  • Microsoft ironizează Apple în cea mai nouă reclamă la Surface Pro

    În urmă cu câteva săptămâni, Apple a lansat reclama „What’s a computer?” în care promovează tableta iPad Pro ca fiind un dispozitiv care poate înlocui fără probleme un laptop.

    Microsoft a răspuns acum printr-o reclamă la dispozitivul său hibrid Surface Pro. Aceasta se numeşte „What’s a computer? Just ask Cortana” şi arată o conversaţie între asistenţii digitali Cortana (Microsoft) şi Siri (Apple).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EY: Generaţia Z are deja aşteptări clare privind viitorul loc de muncă

    Adolescenţii care păşesc astăzi pe piaţa muncii sau pe băncile facultăţii au deja aşteptări bine conturate privind traseul lor profesional şi mediul în care doresc să lucreze. EY a intervievat în cadrul studiului Global generations 3.0 peste 3,200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, cunoscuţi de asemenea ca Generaţia Z , privind factorii de încredere importanţi pentru ei în luarea deciziilor de angajare pe viitor. Două treimi dintre aceştia (66%) pun cel mai mare preţ pe echitatea privind remuneraţia, promovarea şi oportunităţile de învăţare la viitorul loc de muncă, arată cercetarea EY.

    Majoritatea respondenţilor la nivel global (58%) declară că experienţa de lucru a părinţilor lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.

    De cealaltă parte, cei care spun că experienţa părinţilor a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: “părintele nu a primit o mărire de mulţi ani” (39%); “părintele nu îşi agreează sau nu are încredere în şeful său” (33%); “părintelui nu îi place locul de muncă”; “nu îşi agreează / nu are încredere în colegi” (30% fiecare); şi “nu agreează / nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenţi resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori atunci când părinţii lucrează pentru o companie care a concediat angajaţi în urma unei restructurări.

    Cei mai importanţi cinci factori indicaţi de respondenţii din Generaţia Z pentru a avea încredere într-un şef sunt: “mă tratează cu respect” (71%); “are un comportament etic” (65%); “remunerează şi promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcţie de gen, etnie sau mod de gândire” (64%); “comunică deschis şi transparent” (62%); şi “ia decizii înţelepte de business” (61%).

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Acest primar vrea să transforme toţi cetăţenii oraşului în vegetarieni

    Noua administraţie a oraşului italian Torino susţine şi promovează stilul de viaţa vegetarian, înâmpinând proteste de la producătorii tradiţionali de carne din regiune, scrie The Guardian.

    Chiara Appendino, noul primar al oraşului Torino, a promis săptămâna aceasta că va promova vegetarianismul şi dietele vegane şi că o viaţă fără carne şi lapte este fundamentală pentru protecţia mediului înconjurător, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor.

    Încă nu au fost făcute publice strategiile noului primar pentru a atinge acest obiectiv, însă se aşteaptă implementarea unor produse educaţionale în şcoli  pentru a-i învăţa pe copii de bunăstarea animalelor şi despre nutriţie.

    Această mişcare este fără precedent pentru autorităţile italieneşti, dar rămâne în linie cu viziunea eurosceptică a partidului M5S, din care Appendino face parte. În urmă cu câteva săptămâni, liderul partidului, Luigi di Maio, şi-a sărbătorit ziua cu un tort vegan.

    Chiara Appendino a câştigat simpatiile publicului şi l-a învins de una singură pe favoritul pentru postul de primar democratul Piero Fassino. Însă aceste declaraţii ar putea avea efecte negative pentru Appendino, deoarece în Torino şi în regiunea Piemont sunt foarte mulţi producători locali de carne cu o tradiţie îndelungată.