BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul dedicat companiilor inovatoare

    Business Magazin lansează în decembrie o nouă ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: tehnic, dar şi de business, marketing, social, resurse umane ş.a.m.d.p. 

    Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Business Magazin şi-a propus să descopere cele mai inovatoare companii locale şi să le prezinte lumii într-un catalog ce este o premieră pentru piaţa locală. În acest context, daca sunteţi reprezentantul unei astfel de companii, vă invităm să trimiteţi răspunsurile dvs. pentru întrebările de mai jos. 

    Pentru a fi eligibilă, o inovaţie trebuie să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru a putea realiza o fişă a inovaţiei în cauză, avem nevoie de răspunsuri pentru următoarele întrebări:

    1.    Date despre companie (detalii activitate, cifră de afaceri şi profit net, număr de angajaţi);

    2.    Denumirea inovaţiei;

    3.    Tipul inovaţiei (de management, tehnică, de marketing, resurse umane etc.);

    4.    Descrierea inovaţiei:

    5.    Elementul de noutate:

    6.    Efectele inovaţiei:

    7.    Iniţiatorul proiectului

    Pentru ilustrarea materialului avem nevoie de fotografii la rezoluţie bună (de print, peste 1MB/300 dpi) reprezentative pentru proiect, dar şi de imagini cu cei responsabili de dezvoltarea sau de implementarea proiectului. Vă rugăm să vă încadraţi în circa 3.000 de caractere. Aşteptăm cu interes raspunsul dvs. până la data de 30 noiembrie  pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro şi/sau andra.stroe@businessmagazin.ro. 

    Mulţumim!

     

     

  • Proiect de lege pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc din apropierea şcolilor

    USR precizează că iniţiativa vine ca răspuns la creşterea numărului de persoane cu dependenţă de jocurile de noroc, în special în rândul minorilor.

    „E clar că în România ne confruntăm cu un fenomen deosebit de nociv, al patimei jocurilor de noroc. Nu mai departe de săptămâna trecută, vedeam cu toţii cazul unei primăriţe care a jucat la păcănele banii din ajutoarele de încălzire. Noi trebuie să avem grijă ca generaţiile următoare să aibă informaţiile să ia nişte decizii mai bune, nu să vadă, zi de zi, în jurul şcolilor păcănele. Proiectul depus astăzi este un prim-proiect dintr-un pachet mai amplu pe care îl pregătim în scopul protejării populaţiei de această patimă”, declară Diana Stoica, deputat USR şi membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor.

    Legislaţia în vigoare (OUG 77/2009) interzice doar ca sălile de jocuri de noroc să fie în incinta unităţilor de învăţământ, a campusurilor aferente acestora, centrelor de cultură, spitalelor şi bisericilor.

    „Proiectul pe care l-am depus îşi propune să reglementeze domeniul jocurilor de noroc, în sensul de a îndepărta aşa-numitele păcănele din proximitatea şcolilor. Au apărut ca ciupercile după ploaie în jurul unităţilor de învăţământ şi sunt un exemplu negativ pentru toţi elevii. Cunoaştem situaţii în care elevii ies şi în pauze ca să joace în aceste săli de jocuri de noroc şi nimeni nu acţionează”, afirmă Filip Havârneanu, deputat USR şi membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul USR propune ca interdicţia să fie extinsă şi pe o rază de 300 de metri faţă de acestea.

  • ANAF scoate tunurile grele: Cea mai nouă armă a fiscului pentru controalele masive derulate la persoanele fizice

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a derulat, în perioada august 2020 – noiembrie 2022, proiectul “Dezvoltarea de instrumente pentru creşterea conformării în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România”, conform celui mai recent comunicat al ANAF.

     Proiectul a fost finanţat de către Comisia Europeană prin TSI – Instrumentul de asistenţă tehnică adresat statelor membre şi a beneficiat de serviciile de consultanţă ale EY ROMÂNIA.

    Obiectivul general al proiectului a fost acela de a contribui la reforma instituţională, administrativă şi structurală care susţine dezvoltarea în România, prin acordarea de asistenţă către ANAF în vederea dezvoltării unor instrumente de creştere a conformării fiscale în domeniul impozitului pe venit al persoanelor fizice.

    Un rezultat important al acestui proiect l-a reprezentat elaborarea Strategiei de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023-2025, aprobată de conducerea ANAF. Strategia se bazează, pe de-o parte, pe informaţiile şi rapoartele consultantului şi, pe de altă parte, pe valorificarea experienţei ANAF în administrarea impozitului pe venit.

    Obiectivele Strategiei de creştere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023-2025 sunt:

    • scăderea decalajului fiscal
    • creşterea gradului de conformare la declarare
    • creşterea nivelului de încredere al contribuabililor în ANAF
    • creşterea veniturilor declarate.

    De asemenea, în cadrul acestui proiect, ANAF a implementat trei proiecte pilot de conformare, cu rol de exerciţiu şi experimentare, prin care s-a urmarit creşterea informării contribuabililor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor (chirii), venituri din activităţi educaţionale (meditaţii), precum şi venituri obţinute din activităţi şi servicii de înfrumuseţare/întreţinere corporală.

    • Au fost create trei ghiduri pentru contribuabili, publicate pe portalul ANAF, pentru a facilita corecta informare şi declarare a veniturilor de către categoriile vizate;
    •  S-au transmis câteva mii de informări şi notificări adresate contribuabililor care pot realiza venituri de natura celor menţionate mai sus, cu îndrumări asupra modalităţilor de conformare şi a avantajelor acestora;
    • Au fost organizate întâlniri online (webinarii) şi, în acelaşi timp, au fost create clipuri video, afişe şi alte materiale destinate informării.

    Derularea proiectelor pilot a condus la creşterea nivelului conformării fiscale a categoriilor vizate, precum şi la creşterea experienţei ANAF în domeniu şi la perfecţionarea metodei de lucru. ANAF va continua şi va extinde la nivel naţional proiectele de acest gen, urmărind stimularea conformării contribuabililor prin servicii mai bune şi activităţi de informare.

     

  • AUR vrea interzicerea comercializării sării iodate

    „În România, de peste 25 de ani, în alimentaţia oamenilor consumul de sare iodată are caracter obligatoriu. Doar concentraţia de iod a fluctuat de-a lungul acestei perioade, ca şi forma de folosire a iodului. În hrana animalelor s-a trecut de la caracterul obligatoriu al utilizării sării iodate, la caracterul opţional al acesteia. În industria alimentară fluctuaţia a fost mult mai profundă, în sensul că s-a trecut de la caracterul obligatoriu al utilizării sării neiodate, la caracterul obligatoriu al utilizării sării iodate, pentru ca, în prezent, utilizarea sării iodate să fie opţională”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit AUR, o primă concluzie a unui studiu realizat în 2015 de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România arată că sarea neiodată are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), în timp ce la sarea iodată termenul de valabilitate variază între 1 an şi 20 de ani, în funcţie de substanţele chimice adăugate în procesul de iodare a sării.

    „Aceste variaţii ale termenului de valabilitate demonstrează toxicitatea sării iodate, dată de substanţele chimice adăugate în procesul de iodare a sării. Tot în cadrul studiului au fost punctate efectele negative asupra organismului uman, ca urmare a folosirii unei perioade îndelungate de timp a sării iodate: suprasolicitarea rinichilor şi a altor organe interne, disfuncţii tiroidiene la persoanele sensibile, încetinirea proceselor metabolice şi apariţia obezităţii, slăbirea sistemului imunitar, cancer de tiroidă, în special cancerul papilar, senzaţii permanente de cald (ce au ca efect intoleranţa la cald), tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate şi nervozitate, tireotoxicoză. Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare <iodată> decât cantitatea recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populaţia adultă a ţării noastre – precum şi numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare şi atacurile cerebrale”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România: Categoria de angajaţi care ar putea beneficia de 3 zile libere de la anul

    Începând cu anul 2023, salariaţii de la stat ar putea beneficia de trei noi zile libere, pe lângă cele 15 zile de sărbători legale, conform unui proiect de HG recent.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de HG privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2023, publicat în data de 27.10.2022 pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

    Proiectul prevede că, pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 se stabilesc ca zile libere.

    Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite, anterior, ca zile libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023, potrivit planificărilor stabilite.

    Conform notei de fundamentare la HG, stabilirea celor trei zile libere respectiv 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023, au rol de punţi întrucât acestea se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală şi perioadele de repaus săptămânal, conform legii.

     

     

  • Credit Suisse s-a predat investitorilor arabi: A doua cea mai mare bancă din Elveţia trebuie să strângă miliarde de dolari de la investitori pentru a acoperi golul de capital şi necesarul de finanţare care să susţină proiectul de restructurare

    Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

    Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

    Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

    “Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. “Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

    Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

    Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston. 

    Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în “unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

    Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

  • Primăria Cluj-Napoca a câştigat un proiect de 2,5 mil. euro, cu finanţare prin Spaţiul Economic European, pentru sortarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor stocate temporar

    Primăria Cluj-Napoca a accesat un proiect de aproape 2,5 mil. euro, finanţat prin Spaţiul Economic European (SEE), pentru sortarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor stocate temporar. Proiectul de hotărâre privind aprobarea acordului de parteneriat între U.A.T. municipiul Cluj-Napoca şi consorţiul norvegian GS MiljøConsult Geir Sæther, pentru realizarea proiectului ’’Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată”, a fost aprobat de consiliul local, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca.

    Proiectul presupune tratarea deşeurilor municipale stocate temporar printr-o soluţie tehnologică inovativă şi prietenoasă cu mediul.

    Practic, fracţiile utile vor fi separate prin sortare, materia organică fiind compostată pentru utilizarea ulterioară în agricultură. Fracţiunile cu valoare energetică înaltă (carton, anumite tipuri de plastic) se vor valorifica energetic pe amplasament, energia furnizând agent termic pentru a reduce conţinutul de apă din masa deşeurilor pregătite pentru compostare. Implementarea proiectului este finanţabilă 100% prin granturile SEE şi Norvegiene.

     

     

     

  • Proiect de lege: Concediu de creştere a copilului simultan pentru ambii părinţi

    „În anumite cazuri, necesitatea prezenţei ambilor părinţi în etapa incipientă a vieţii unui copil este imperativă. De la educaţia timpurie până la elementele ce vizează sănătatea, motricitatea şi dezvoltarea competenţelor primare ale copilului, implicarea activă a ambilor părinţi, în cazul în care aceştia consideră oportună o astfel de abordare, este de bun augur”, susţine Cristina Rizea.

    Conform propunerii, statul ar urma să susţină ambii părinţi pentru a sta în concediul pentru creşterea copilului atât simultan, cât şi în perioade separate, aşa cum este în prezent. Spre exemplu, ambii părinţi pot opta pentru concediu de creştere a copilului în primele 6 luni de la naştere, cumulând împreună 12 luni, iar următoarele 12 luni pot fi luate de oricare dintre cei doi părinţi.

    „În ciuda faptului că există deja zile libere acordate ca urmare a absolvirii cursului de puericultor, consider că acestea sunt insuficiente pentru nevoile pe care creşterea copilului le presupune. Utilizând exemplul anterior, prin modificările propuse, tatăl poate opta să beneficieze de cele 6 luni oricând, putând astfel să fie alături de mamă în primele 6 luni ale concediului de creştere a copilului. Se creează astfel premisele unui concediu parental care este echitabil din perspectiva genului pentru a asigura că niciunul dintre părinţi nu este suprasolicitat de responsabilităţile legate de îngrijirea la domiciliu a nou-născutului”, a declarat deputatul.

    Prin această propunere legislativă este modificată şi completată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Aceasta prevede ca cel puţin o lună din perioada de concediu de creştere a copilului să fie alocată părintelui care nu a solicitat acest drept. Altfel spus, din totalul de 24 de luni, respectiv din totalul de 36 de luni în cazul naşterii unui copil cu handicap, cel puţin o lună se alocă de drept părintelui care nu a solicitat concediul iniţial. În ipoteza în care părintele care nu a solicitat iniţial concediul refuză dreptul la concediul care îi revine, perioada respectivă nu poate fi transmisă părintelui care a solicitat concediul.

    Noua iniţiativă încurajează ambii părinţi să opteze pentru drepturile prevăzute de lege, întrucât le va deschide posibilitatea să beneficieze de perioadele la care au dreptul în mod concomitent.

    Iniţiativa nu modifică în niciun fel durata concediului de creştere a copilului, nici nu obligă părinţii la o anumită conduită, ci doar flexibilizează opţiunile, arată iniţiatoarea proiectului. Statul deja permite ambilor părinţi să îşi împartă cele 24, respectiv, 36 de luni de concediu. Astfel, prezenta iniţiativă nu are niciun impact bugetar diferit de cel generat de legislaţia în vigoare.

  • Poliţia Rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe trotuar

    „Acest proiect, iniţiat în 2019 pentru a corecta o inadvertenţă din Codul rutier, a fost cerut de primari de toate culorile politice, care s-au confruntat şi se confruntă cu un fenomen extrem de nociv: blocarea utilizării trotuarelor. Sunt oameni în vârstă, persoane cu dizabilităţi, mame şi copii mici nevoiţi să meargă pe carosabil pentru că trotuarele sunt ocupate ilegal de maşini. Au fost inclusiv cazuri grave când pompierii nu au putut ajunge să stingă un incendiu din cauza acestor autovehicule parcate ilegal. Iar Poliţia rutieră nu a putut înlătura aceste maşini în interpretarea legii de până acum. Trebuie să înţelegem că oraşele sunt pentru toţi, şi pentru pietoni, pentru vârstnici, pentru mame, pentru persoanele cu dizabilităţi, categorii care nu trebuie să fie ostracizate şi împiedicate să poată folosi străzile din oraşele în care trăiesc”, declară Cătălin Drulă, preşedintele USR, iniţiatorul proiectului.

    Proiectul de lege modifică art. 64 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul instituirii posibilităţii ca Poliţia Rutieră să dispună ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar fără condiţia staţionării neregulamentare pe partea carosabilă.

    Senatul a respins proiectul de lege pe 29 mai 2019.

  • Zece momente cheie din istoria spectaculoasă de 30 de ani a proiectului de gaze Midia: de la Sterling, la Curtea de la Haga, primul gaz nou şi încă un exit. Americanii de la Carlyle sunt gata să ridice ancora din Marea Neagră, în timp ce ruşii îl curtează pe Erdogan să transforme Turcia în noul hub de gaze din regiune

    O posibilă ieşire a fondului de investiţii Carlyle din acţionariatul Black Sea Oil and Gas (BSOG), compania care în vara acestui an a scos primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development, ar marca retragerea completă a americanilor din această regiune, având în vedere şi exitul de 1 mld. $ al gigantului ExxonMobil.

    Potrivit informaţiilor existente, recent Carlyle ar fi lansat o proces strategic de evaluare a BSOG în vederea pregătirii companiei pentru o nouă etapă de creştere, informaţie pe care nici reprezetanţii fondului de investiţii şi nici cei ai BSOG nu au dorit să o comenteze. Tot datele din piaţă spun că intenţia Carlyle este de a indentifica potenţiali noi parteneri în acest acest proiect, unde acţionar minoritar este şi BERD, care să poate susţină dezvoltarea companiei BSOG. 

    Informaţia vine într-un context extrem de delicat pentru regiune, războiul de la graniţa României ridicând semne de îngrijorare în rândul investitorilor. Pe de altă parte, săpătămâna trecută preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că guvernul său şi cel al Rusiei şi-au instruit autorităţile din domeniul energetic să înceapă studiile tehnice astfel încât Turcia să devină un hub semnificativ pentru gazele ruseşti în drumul lor spre Europa, notează Aljazeera. În timp ce americanii spun adio Mării Negre, turcii par a se alia cu Putin pentru a deveni cel mai mare punct de tranzit din regiune pentru gazul rusesc spre Europa.

    Cu un preţ istoric al gazului şi cu un război la graniţa României, americanii de la Carlyle au început un proces de evaluare strategică a proiectului pentru „a pregăti compania pentru o nouă etapă de creştere”, au spus pentru ZF surse din piaţa energiei. Până acum proiectul din Marea Neagră dezvoltat de BSOG a necesitat investiţii de circa 400 milioane de dolari, doar dezvoltarea proiectului până la primul gaz având o durată de 12 ani. În realitate, povestea proiectului Midia Gas Development (MGD) este o istorie de 30 de ani.

    Proiectul MGD constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Întreaga investiţie s-a ridicat la circa 400 de milioane de dolari. Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani. În total, rezervele sunt de 10 miliarde de metri cubi. Momentul în care americanii au finalizat proiectul este extraordinar: producţia internă este pe minus, astfel că nevoia de noi resurse este tot mai pronunţată, legislaţia abia a fost schimbată în favoarea investitorilor, iar preţurile sunt la cer şi cel mai probabil acolo vor rămâne ani de zile.

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia. La finalul anului 2008, un act adiţional completa contractul. Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul Secret de Serviciu, se precizau următoarele: „În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga. După pronunţarea definitivă şi irevocabilă a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga titularul va avea dreptul de a executa operaţiuni petroliere de exploatare în suprafeţele ce vor fi atribuite statului român, iar suprafeţele ce vor fi atribuite statului ucrainean, dacă va fi cazul, vor fi excluse din suprafaţa contractuală, prin reducerea corespunzătoare a perimetrelor petroliere Midia şi Pelican”, se arată în documentul amintit. În timp ce mulţi nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala „comorilor” deja se făcea în culise. În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. În procesul istoric, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată la Haga ar avea peste 70 de miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe şapte ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an). Astfel, Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga. Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment. Pasul făcut de OMV Petrom şi ExxonMobil venea în contextul în care bucata de perimetru se învecinează cu Neptun, zona în care deja cele două companii anunţaseră o descoperire de gaze în 2012. În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle, cel mai mare jucător din zona de private equity la nivel global. Din această nouă tranzacţie, Sterling Resources a încasat 42,5 milioane de dolari, ieşind complet de pe scena energiei româneşti. Odată preluată, Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG), compania începând anul acesta producţia de gaze din zona de mică adâncime a Mării Negre.

     

    Care au fost momentele cheie ale proiectului Midia Gas Development:

     

    Istoria proiectului Midia Gas Development (MGD) începe de fapt undeva prin anii 1992, când statul român şi canadienii de la Sterling Resources încheiau contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia.

    În februarie 2009, România anunţa că a avut câştig de cauză la Haga în procesul cu Ucraina de delimitare a platoului continental al Mării Negre. Sterling Resources a fost unul dintre marii câştigători ai deciziei de la Haga.

    La începutul lui 2014, Sterling încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom.

    În 2015 vine însă mişcarea prin care Sterling Resources iese complet din scena petrolului românesc şi intră nimeni altul decât Carlyle. Sterling Resources se transformă în Black Sea Oil & Gas (BSOG)

    În 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit acţionar minoritar în cadrul companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Grupul Carlyle.

    În 2017, primele contracte de foraj pentru proiectul Midia îi sunt atribuite omului de afaceri Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere, cel mai puternic antreprenor de la Marea Neagră.

    În 2018, BSOG anunţă că are un compărător pentru gazul din Marea Neagră. Este vorba de francezii de la ENGIE şi o înţelegere pe 10 ani de zile pentru toată producţia.

    În 2019, BSOG anunţă decizia finală de investiţii în proiect, în ciuda legislaţiei complet modificată de PSD, care a oprit proiectul Neptun Deep, acolo unde erau americanii de la ExxonMobil.

    În iunie, 2022. Primele gaze noi din Marea Neagră, din proiectul BSOG, intră în sistemul naţional de transport.

    Octombrie, 2022. Apar primele informaţii legate de un posibil exit al Carlyle din BSOG.