Tag: privat

  • Autorităţile, mediul academic şi sectorul privat vor lucra împreună pentru dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri

    În vederea sprijinirii dezvoltării pe termen lung a sectorului serviciilor pentru afaceri, ABSL România propune un parteneriat strategic între autorităţi, mediul academic şi sectorul privat, care să se concentreze pe următoarele direcţii: o strategie de dezvoltare a sectorului în vederea creşterii rolului industriei serviciilor pentru afaceri în susţinerea economiei locale; o colaborarea cu mediul academic în vederea pregătirii de personal înalt calificat şi creşterii oportunităţilor de angajare la absolvire; crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a unor stimulente de natură fiscală pentru sectorul serviciilor pentru afaceri; creşterea atractivităţii pieţei locale pentru investiţii prin valorificarea avantajului competitiv pe care România îl are pe piaţa globală a serviciilor pentru afaceri.


    “România se află pe locul nouă  la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie. În pofida crizei economice, rata medie a creşterii anuale în ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere de 30%. Prin intermediul primei sale conferinţe dedicată industriei serviciilor pentru afaceri, ABSL România a deschis dialogul cu autorităţile în vederea stabilirii unui parteneriat strategic în domeniul legislativ, fiscal şi academic, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării accelerate a acestui sector, care poate deveni un factor de creştere pentru întreaga economie”, a declarat Alexander Weigl, preşedinte ABSL România.

    Potrivit unui studiu realizat de ABSL împreună cu KPMG, la nivelul anului 2012 piaţa serviciilor pentru afaceri totaliza 500 milioane de euro şi aproximativ 20 000 de angajaţi. Companiile membre ABSL acoperă aproximativ jumătate din această piaţă, totalizând o cifră de afaceri cumulată de 200 milioane de euro şi 8 000 de angajaţi. “Industria serviciilor pentru afaceri va continua să se dezvolte rapid pe plan local, deoarece tot mai multe companii caută să-şi reducă costurile operaţionale şi să-şi îmbunătăţească capitalul de lucru. Marile companii multinaţionale şi-au deschis în ultimii ani cel puţin un centru de afaceri în România, unele dintre acestea numărând peste 2000 de angajaţi. Este vorba de angajaţi cu înaltă calificare şi care vorbesc mai multe limbi străine, dintre care aproximativ 80% deţin cel puţin un masterat sau o certificare internaţională”, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL.

    Printre avantajele competitive ale României, identificate în cadrul conferinţei, se numără mediul de afaceri competitiv, costurile operaţionale mici  şi competenţele lingvistice ale românilor, care îi ajută să se adapteze foarte uşor unor medii de lucru multiculturale. Statul român se poate implica în dezvoltarea acestui sector şi în crearea de locuri de muncă prin acordarea unor stimulente specifice, subvenţii şi prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, au arătat reprezentanţii industriei serviciilor pentru afaceri.

    Potenţialul României ca destinaţie pentru serviciile pentru afaceri a fost subliniat şi de Pawel Panczyi, managing director, ABSL Polonia: “Eficienţa costurilor de personal din România, localizarea geografică a ţării, dimensiunile pieţei locale şi competenţele angajaţilor români din acest domeniu fac din România o locaţie căutată de către companiile din industria externalizării proceselor de afaceri, externalizării serviciilor informatice şi centrelor de servicii partajate. Aşadar răspunsul la întrebarea <vor exista investiţii în România?> este, fără îndoială, <da>”. Pe de altă parte, Pawel Panczyi atrage atenţia asupra faptului că universităţile româneşti ar trebui să ofere cursanţilor, pe lângă partea teoretică, şi o experienţă practică reunind competenţe şi aptitudini necesare în diverse  domenii de activitate, inclusiv în industria serviciilor pentru afaceri. 

    Sectorul serviciilor pentru afaceri este unul extrem de dinamic nu doar pe plan regional, ci şi la nivel global, reprezentând o piaţă de peste  300 miliarde de dolari. Keshav Murugesh, preşedinte Nasscom BPM Council & CEO WNS Global Services a subliniat că industria serviciilor pentru afaceri a înregistrat creştere la nivel global, în condiţiile în care alte industrii au de înfruntat adevărate provocări financiare cauzate de mediul economic incert: “Sectorul externalizării proceselor de afaceri la nivel global înregistreaza o creştere de 5-6%, în timp ce industria de offshore are o creştere de două cifre. Pe viitor, această creştere va continua.”

    Înfiinţată în 2012, ABSL România îşi propune să îmbunătăţească dialogul şi colaborarea în cadrul industriei serviciilor de afaceri, prin facilitarea schimbului de experienţă şi bune practici între actorii de pe piaţa locală. Mai mult, asociaţia sprijină soluţiile care favorizează dezvoltarea mediului antreprenorial, analizează oportunităţile de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi recomandă modificări pentru sistemul de învăţământ din România în vederea adaptării la cerinţele pieţei muncii. De asemenea, colaborează atât cu autorităţile centrale şi locale, cât şi cu comunitatea de afaceri pentru a sprijini investiţiile de ambele părţi şi implicarea la nivelul comunităţilor locale. Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri reuneşte companii multinaţionale de renume din industria externalizării proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing – BPO), centrelor de servicii partajate (Shared Service Centers – SSC), externalizării serviciilor informatice (Information Technology Outsourcing – ITO) şi cercetării şi dezvoltării (Research and Development – R&D). Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt: Genpact, HP, Microsoft, Office Depot, Wipro, WNS. ABSL reuneşte companii care oferă o gamă largă de  servicii financiare, logistice, administrative, de IT şi suport clienţi, precum: Luxoft, Stefanini, Accenture, Process Solutions, Societe Generale, UCMS Group. Printre partenerii strategici ai ABSL România se regăsesc KPMG, Grayling,  Fine Law, Jones Lang LaSalle, iFuture, Mikomax, Skanska, APT.

  • Creditarea către sectorul privat din zona euro, la cea mai abruptă scădere din ultimii 14 ani

     Scăderea prelungită a creditării către sectorul privat semnalează situaţia economică dificilă din Europa după o recesiune îndelungată, scrie Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) s-a angajat să menţină dobânda de politică monetară la un nivel redus, pentru a stimula creditarea şi activitatea economică din zona euro.

    Produsul Intern Brut al zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al treilea faţă de primele trei luni ale anului, după 18 luni de recesiune.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că creditarea către bănci a înregistrat progrese substanţiale, însă companiile nefinanciare au încă probleme de finanţare.

    BCE anticipează că economia zonei euro se va contracta cu 0,4% în acest an, evoluţie urmată de o creştere modestă, de 1%, în 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax talks about SME’s – Grapini: Guvernul nu înţelege perfect problemele mediului de afaceri, uneori parcă merg pe contrasens

     “Nu se înţeleg perfect problemele mediului de afaceri la nivelul Guvernului. Am impresia uneori că merg pe contrasens când mă duc cu anumite lucruri preluate din mediul privat, dar asta este problema mea. De aceea mi-aş fi dorit ca mai mulţi oamnei de afaceri să-şi asume acest risc şi să fie dispuşi să-şi bage în acest malaxor întreaga carieră. M-am dus în sistemul public cu dorinţa de încerca sa transmit în Executiv problema reală din mediul economic”, a spus Grapini.

    Ea a reiterat ideea că în mediul public este mult mai greu de pus în practică anumite decizii decât în mediul privat, în special din cauza barierelor birocratice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Noua strategie energetică trebuie să răspundă intereselor companiilor şi ale consumatorilor – oficial

     “Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini. Strategia nu trebuie să răspundă intereselor Departamentului (pentru Energie – n.r.), ci trebuie să răspundă intereselor mediului privat, consumatorilor casnici”, a afirmat Dumitraşcu.

    El a spus că strategia energetică actuală, elaborată în urmă cu peste patru ani de Guvern, este deja depăşită, şi se impune o alta, “anticipativă” şi adaptată noilor condiţii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia vrea să vândă Eurobank în două etape, începând de anul viitor

     Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară a preluat controlul Eurobank, respectiv 94% din acţiuni, după ce a recapitalizat instituţia de credit cu fonduri puse la dispoziţia statului elen printr-un program finanţat de ţările din zona euro şi FMI.

    Planul, care se află în faza stabilirii detaliilor finale, prevede intrarea în acţionariat a unui investitor privat cu un pachet de acţiuni de 30-40%, printr-o majorare de capital care ar putea avea loc în primul trimestru al anului următor, scrie Kathimerini.

    Pregătirile pentru această primă etapă fac imposibilă vânzarea de acţiuni mai devreme de începutul anului următor, notează publicaţia.

    Participaţia investitorului privat va creşte ulterior peste pragul de 50%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul care a înghiţit o bucăţică de multinaţională

    ALEXANDRU BUCŞĂ A VENIT DE NICI DOI ANI LA CONDUCEREA GAZ SUD, compania de distribuţie a gazelor care a achiziţionat recent Petrom Distribuţie Gaze de la OMV Petrom, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrolul lui Dinu Patriciu, dar şi în Oltchimul lui Constantin Roibu. Trecerea de la poziţiile de finanţist în nişte companii importante, cum sunt Rompetrol sau Oltchim, la cea de director general al unui mai micuţ distribuitor de gaze nu a fost dificilă, dar la Gaz Sud a avut de reparat o serie de lucruri moştenite de la fostul acţionariat şi management al companiei. „Apoi a trebuit verificate toate contractele cu partenerii noştri, apoi a trebuit restructurate unele lucruri şi pus accent pe altele”. Restructurate au fost costurile, care au fost reduse, iar accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei de clienţi, cu alte tipuri de lucrări.

    “COLABORĂM, DE EXEMPLU, CU JAPONEZII DE LA MAKITA. Au venit la noi şi ne-au spus că au nevoie de nişte lucrări foarte complexe pe gaze, pe standardele lor, japoneze.” Aşa că românii au venit cu salopete noi, frumoase, şi au început să lucreze sub supravegherea permanentă a doi oficiali ai companiei nipone. Standardele nipone nu au rimat, de exemplu, cu sculele nemţeşti folosite de echipa Gaz Sud, care a primit imediat scule japoneze, fabricate de beneficiar. Iar standardul japonez s-a făcut simţit chiar şi în modul de parcare a maşinilor, pe o linie imaginară trasată pe câmp, dar şi în termenele precise de finalizare sau standardele înalte de recepţie.

    Achiziţia distribuţiei de gaze de la Petrom va însemna o dublare a numărului de clienţi ai companiei, dar şi a cifrei de afaceri şi creşterea numărului de angajaţi; într-un top al furnizorilor, Gaz Sud urcă pe locul patru şi ţinteşte poziţia a treia pe podium, într-un an sau doi, poate şi prin noi achiziţii, spune Bucşă.

    Alexandru Bucşă este absolvent de ASE şi a absolvit MBA în cadrul programului KPMG. A început să lucreze la Casa Centrală a Armatei – „am început de jos, am fost revizor şi am ajuns al doilea după directorul economic„ – dar capitalismul l-a cunoscut în cadrul unei multinaţionale, RJ Reynolds, devenită acum JTI, unde a ajuns după ce a lucrat la două companii private locale. A refuzat un post în străinătate, chiar dacă în acea perioadă aşa ceva reprezenta un soi de avansare, un favor; dar favorul implica, pe lângă lucrul în Olanda, o poziţie ierarhică inferioară şi ceva mai puţini bani.

    Aşa că în septembrie 1999 a trecut la Rompetrol; l-a intervievat John Works, un american aflat în acea perioadă la conducerea companiei petroliere. Anecdotica mai reţine şi momentul în care Bucşă, venit de trei zile în Rompetrol, l-a „trimis la plimbare„ pe Dinu Patriciu: „…era acţionar şi mă suna din poziţia lui de acţionar, pentru chestiuni de business. Şi i-am spus «dom’ne, nu ai ce vorbi cu mine, vorbeşte cu diretorul general, eşti acţionar şi nu pot da eu informaţii, trebuie să le vadă directorul general». A insistat, dar a insistat degeaba. În sensul acesta l-am trimis la plimbare”.

    A FOST DIRECTORUL ECONOMIC AL ROMPETROL SA, APOI AL GRUPULUI CONSOLIDAT, rezultat după cumpărarea rafinăriilor Vega şi Petromidia şi intrarea pe zona de benzinării. Creşterea este grăitoare şi prin prisma cifrei de afaceri a companiei petroliere, de la 5 milioane de dolari în 1999 la 100 de milioane de dolari după cumpărarea Vega şi la un miliard de dolari după ce Petromidia a intrat în grup. Este artizanul sistemului informaţional al companiei, „care a mers din 1999 până în 2007„. Astăzi spune că a fost surprins în momentul în care Dinu Patriciu a vândut compania kazahilor. „Atunci se punea problema găsirii unui partener pe termen lung, dar minoritar, eu aşa ştiam. Probabil a fost cea mai bună variantă.”

  • Impozitarea cu 85% a bonusurilor de exit nu se mai aplică pentru managerii din privat

    Ordonanţa de urgenţă (celebra OUG 55/2013) care impune impozitarea cu 85% a pachetelor compensatorii primite de manageri la plecare, aplicabilă atât în sectorul public, cât şi în cel privat, nu îi va mai afecta pe executivii din mediul privat.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     
  • WikiLeaks a închiriat un avion pentru a-l aduce pe Edward Snowden în Islanda

     “Totul este pregătit în ceea ce ne priveşte, iar avionul poate decola şi mâine”, a anunţat omul de afaceri islandez Olafur Sigurvinsson, directorul DataCell, partenerul WikeLeaks în Islanda, care controlează colectarea de fonduri pentru acest site, potrivit AFP.

    “Am făcut tot ceea ce aveam de făcut. Avem un avion, iar toată logistica este pregătită. Acum aşteptăm doar un răspuns din partea Guvernului”, a adăugat el.

    Însă este puţin probabil ca americanul să plece spre Islanda înainte să obţină aprobarea Ministerului de Interne.

    “Ar fi stupid să îl aducem aici pentru ca să fie extrădat în Statele Unite. În acest caz, este mai bine acolo unde se află. Nu vrem să ne asumăm responsabilitatea de a-l extrăda către Statele Unite”, a conchis omul de afaceri.

    Guvernul islandez refuză să se pronunţe asupra unei eventuale cereri de azil, subliniind că orice solicitant trebuie, mai întâi, să o depună personal pe teritoriul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Corpul de Control verifică dacă cineva a modificat decizia impozitării la comisiile ASF

     “Vorbim de cele trei comisii care au existat până la momentul la care s-au unit în ASF, şi anume CSA, CNVM şi Pensii Private. Acel impozit de 85% se aplică la cei care au făcut parte din aceste trei comsiii şi care şi-au votat singuri 20 sau nu ştiu câte zeci de salarii compensatorii. Asta am discutat în şedinţa de Guvern, asta am aprobat”, a spus Ponta.

    La momentul ordonanţei, Guvernul a anunţat că această impozitare de 85% va fi aplicată doar pentru plăţile compensatorii la care au dreptul foştii membri ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dar forma ordonanţei publicate în Monitorul Oficial după decizia Guvernului nu se referă la aceşti foşti membri, ci la toţi angajaţii cu funcţii de conducere şi persoanele care sunt numite în calitate de membru în consilii de administraţie şi consilii de conducere, de aici rezultând că se aplică atât la nivelul întregului sector de stat – nu doar pentru membrii celor trei foste comisii – cât şi pentru mediul privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta susţine că impozitul de 85% se aplică doar la comisiile care au format ASF: Blănculescu nu ştie

     “Nu doar că nu se aplică în mediul privat, nu se aplică nici la stat decât la cei care au lucrat în cele trei comisii din care s-a format ASF, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private, deci numai la cei de acolo se aplică. Dacă, de exemplu, dăm salarii compensatorii la Oltchim, nu le impozităm cu 85%”, a spus Ponta, aflat în Germania.

    Atenţionat de jurnalişti că prevederea privind impozitarea cu 85% este menţionată într-un articol distinct al ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern şi face referire doar la o derogare din Codul Fiscal, nu la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), premierul a răspuns că toată ordonanţa se referă la ASF.

    “Asta a fost intenţia noastră şi numai la asta aplicăm”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro