BusinessMagazin

Tag: premiu?

  • La a doua extragere lunară a Loteriei fiscale au ieşit câştigătoare bonurile de 364 lei din 23 iulie

    Bonurile în valoare de 364 lei emise pe 23 iulie au ieşit câştigătoare la a doua extragere lunară a Loteriei bonurile fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de 1 milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Duminică a avut loc a doua extragere lunară a Loteriei bonurilor fiscale, aferentă bonurilor din perioada 1-31 iulie, în studioul TV al Loteriei Române.

    În cazul în care vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câştigătoare, va fi efectuată la o dată ulterior anunţată o nouă extragere, pentru desemnarea a maxim 100 de câştigători, cu un premiu de cel mult 10.000 de lei fiecare.

    Rezultatele extragerii de duminică vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al Loteriei Române (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.
    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

    Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

    Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    Pană în prezent au avut loc trei extrageri la Loteria fiscală, dintre care două ocazionale (pe 13 aprilie şi 28 iunie) şi una lunară (pe 19 iulie), la aceasta din urmă fiind câştigătoare bonurile fiscale de 509 lei emise pe 1 iunie.

    Finanţele au plătit la 13 iulie premiile pentru prima extragere ocazională a Loteriei fiscale, respectiv câte 56 de lei pentru 17.837 bonuri, după ce au respins 313 cereri care nu îndeplineau condiţiile, iar alte 65 de bonuri au fost invalidate, Fiscul suspectând fraude.

    Începând cu extragerea următoare, legislaţia a fost modificată astfel încât premiile să fie mai consistente, pentru a stimula solicitarea bonului fiscal, fiind acceptaţi maxim 100 de câştigători.

  • Mircea Cărtărescu va primi, pe 27 iulie, premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană

    Ceremonia de acordare a premiului va avea loc în deschiderea Festivalului Salzburg, distincţia fiind acordată de ministrul austriac al Culturii, Josef Ostermayer, iar discursul de laudatio va fi rostit de Ernest Wichner, director al Literaturhaus Berlin, conform portalului www.boersenblatt.net, citat de editura Humanitas.

    În luna aprilie a acestui an, Mircea Cărtărescu a fost desemnat câştigătorul acestei prestigioase distincţii literare europene, în valoare de 25.000 de euro, pentru întreaga opera literară, care se bucură de o importantă recunoaştere internaţională.

    După Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este primul autor român distins cu acest premiu literar, decernat din 1965, informează editura Humanitas. Printre laureaţii din anii trecuţi ai premiului se numără scriitori ca W. H. Auden, Harold Pinter, Vaclav Havel, Italo Calvino, Doris Lessing, Milan Kundera, Salman Rushdie, Umberto Eco, Patrick Modiano, Javier Marias, John Banville.

    Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi a debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literară a numit “generaţia optzecistă”. Treptat, s-a îndepărtat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din “Nostalgia” le-au urmat un scurt roman (“Travesti”, 1994) şi apoi unul în trei volume, “Orbitor” (1996-2007), privit de critică drept un reper al prozei româneşti contemporane. Trei volume de publicistică completează chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului românesc.

    Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor Profesonişti din România (ASPRO), Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România, precum şi de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacără, Tomis şi Ziarul de Iaşi. Volumele sale au fost nominalizate în Franţa pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul “Nostalgia” a primit în 2005 premiul “Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cărtărescu a fost invitat la târguri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg şi Torino.

    Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii. În 2006, scriitorul a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

    În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale.

  • A câştigat 10 milioane de lire la loto, iar acum lucrează într-o fabrică de biscuiţi si doarme în pădure

    În 2002, Michael Carroll a câştigat nu mai puţin de 10 milioane de lire sterline, dar acum nu mai are niciun ban şi lucrează într-o fabrică de biscuiţi pentru un salariu de 200 de lire pe săptămână, scrie Daily Mail.
     
    Imediat după câştigarea premiului cel mare al loteriei, Carroll a împărţit 4 milioane prietenilor şi familiei, şi-a cumpărat o vila în Swaffham, Norfolk, în curtea căreia şi-a construit un circuit pe care organiza curse. Iar de-a lungul anilor a risipit milioane pe alcool, droguri, pariuri şi femei, mărturiseste el.
     
     În 2004 a petrecut cinci luni în închisoare pentru că şi-a terorizat vecinii, iar în 2006 a fost închis din nou timp de nouă luni deoarece nu a vrut să se supună unui test antidrog. 
     
    În 2010 s-a declarat falimentar şi a început să-şi caute de lucru. La un moment dat, Michael Carroll deveniste atât de sărac încât a fost nevoit să doarmă cu cortul în pădure.”A trebuit să dorm în pădure timp de o săptămână pentru că nu aveam unde să stau şi n-aveam jobi. Atunci mi-am dat seama că trebuie să-mi pun viaţa în ordine” îşi aduce aminte Carroll.
     
    Michael Carroll recunoaşte că era un puştan de 19 ani care a luat-o razna cu atât de mulţi bani pe mână.”Am 30 de ani şi e timpul să mă maturizez şi îmi place munca”, mărturiseşte el.
     
    Acesta încă joacă la loto şi dacă ar câştiga din nou spune că ar ajuta copii care au probleme cu drogurile şi ar emigra în Australia. 

  • REPORTAJ – Tânără din Buzău plecată de 8 ani la studii în Japonia: M-aş întoarce în România, în cercetare

    Tânăra spune că în clasa a XII-a a decis să aplice pentru a studia ”Farmacia” în Japonia după ce mama ei a citit un articol într-un ziar în care se preciza că Guvernul japonez oferă burse de studiu fără să fie necesar ca aplicanţii să cunoască limba japoneză.

    ”În primăvara anului 2006, în ultimul an de liceu, m-am decis că vreau să urmez Facultatea de Farmacie la Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti. În urma unei discuţii cu mama, mi-am dat seama că «Farmacia» ar putea fi modul cel mai bun prin care aş putea pune în practică pasiunea mea pentru chimie în folosul celor din jur. Tot în aceeaşi perioadă, mama mi-a arătat informativ un articol într-un ziar care spunea că Guvernul japonez oferă burse de studiu în Japonia şi pentru «Farmacie», fără a fi necesare cunoştinţe de limba japoneză. Mi s-a părut interesant, exotic, si am decis să aplic fără a mă gândi prea profund. Eram ocupată cu examenul de intrare la facultate. Am fost norocoasă că examenul pentru Japonia a fost o săptămână mai târziu decât cel pentru «Carol Davila» şi cunoştinţele îmi erau proaspete. Am trecut ambele examene şi a urmat interviul la ambasadă. Cred că a fost prima dată când am văzut japonezi. Mi s-au părut foarte drăgălaşi, cu ochi negri, privire blândă şi feţe rotunde. Dupa interviu, mi-au spus că mă vor anunţa despre rezultatul final la începutul anului viitor. În octombrie 2006, am început facultatea în Bucureşti şi aproape că am uitat de Japonia. Timpul a trecut şi la începutul lui ianuarie am primit un telefon de la ambasadă. Fusesem acceptată pentru studii în Japonia. Mi s-a spus că în primul an voi studia limba, iar daca nu mă obişnuiesc mă pot întoarce fără probleme acasă. Mi s-a părut rezonabil şi am decis să încerc”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Raluca Conţu.

    Ea spune că, odată ajunsă în Japonia, a studiat pentru început limba japoneză la Universitatea de Limbi Străine din Tokyo (Tokyo University of Foreign Studies), apoi, timp de patru ani, a fost studentă la ”Farmacie”, după care a făcut un masterat de doi ani la Universitatea Hiroshima. În aprilie, ea a intrat în cel de-al doilea an de doctorat la Universitatea Yamanashi. În acelaşi timp, lucrează ca student-cercetător la Institutul Naţional de Neuroştiinţe din Tokyo.

    Recent, tânăra a fost desemnată ”Studentul anului de pe alte continente”, de către Liga Studenţilor Români din Străinătate, pentru o lucrare despre cauzele bolii Parkinson. Ea spune că această reuşită o determină să fie şi mai aplecată asupra studiului şi cercetării, fiind un imbold pentru a merge mai departe şi a reprezenta România cu mândrie peste hotare.

    ”Lucrarea mea de master a fost despre una dintre posibilele cauze ale bolii Parkinson, a doua cea mai frecventă boala neurodegenerativă dupa boala Alzheimer. Am ales această temă deoarece în timpul facultăţii mi s-au părut foarte interesante cursurile despre bolile neurodegenerative, una dintre puţinele categorii de boli pentru care nu se ştie cauza exactă şi prin urmare nu există nici metode de prevenire, nici tratamente bine stabilite”, spune tânăra.

    Raluca mai spune că după ce va termina studiile ar vrea să lucreze în cercetare. Nu a decis dacă va rămâne în Japonia sau se va stabili în altă ţară, însă nu exclude nici revenirea în România

    ”După terminarea studiilor, îmi doresc să lucrez în cercetare. Pentru că nu am experienţă decât în Japonia, după terminarea doctoratului vreau să merg în altă ţară, poate chiar în România, pentru a avea un termen de comparaţie şi a şti unde vreau să mă stabilesc. Iau în calcul şi întoarcerea în România. Cred însă că ar fi necesară o perioadă de readaptare”, spune Raluca.

    Ea recunoaşte că familia sa ar vrea să se întoarcă în ţară, precizând că de la plecarea în Japonia vine acasă doar în vacanţele de iarnă.

    Pentru a reveni în ţară, tânăra spune că ar trebui să i se ofere un job în cercetare într-un institut sau într-o universitate sau un post într-o companie farmaceutică.

    Raluca Conţu explică şi care sunt diferenţele între şcoala românească şi cea japoneză: ”Cred că cea mai mare diferenţă între şcoala românească şi cea japoneză este că şcoala românească pune mai mult accent pe partea teoretică, iar cea japoneza pe partea practică. Cunoştinţele acumulate în liceu şi în cele şase luni de facultate în România mi-au fost de foarte mare folos în primii ani de facultate în Japonia. Cu modestie pot spune că aveam mai multe cunoştinte de bază decât colegii mei de an. Japonia este foarte dezvoltată din punct de vedere tehnologic şi facultăţile japoneze oferă studenţilor posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne pentru experimente”.

    Cât despre viaţa în Japonia, tânăra susţine că una dintre cele mai mari provocări a fost învăţarea limbii japoneze, dar a făcut eforturi şi pentru a putea să înţeleagă cultura şi tradiţia japonezilor.

    ”Un alt efort substanţial este necesar pentru a-ţi face prieteni japonezi. Un motiv este limba, un altul sunt obiceiurile. De exemplu, japonezii nu merg în club sau la discotecă şi nu sunt spontani. Totul trebuie plănuit. Dacă ai o zi sau seară liberă brusc, probabilitatea de a o petrece de unul singur este mare pentru că toată lumea are deja planuri. Dar şi mai dificil, dar interesant este să îţi faci un prieten japonez. Bărbaţii japonezi sunt drăgălaşi, iar noi fetele străine vrem un prieten «macho». Noi, fetele străine încercăm să fim sexi, iar bărbatul japonez se aşteaptă să fim «cute», ca niste păpuşi. Şi exemplele ar putea continua”, spune românca.

    Departe de casă de la vârsta de 18 ani, tânăra spune că a reuşit cu greu să se adapteze stilului de viaţă din Japonia.

    ”La început a fost dificil să înteleg felul lor de a fi pentru că multe lucruri sunt exact pe dos decât la noi. E fascinant să vezi cum lucrurile merg bine şi dacă acţionezi exact invers decât la noi. Japonezele poartă pantaloni scurţi şi şosete lungi iarna ca să li se vadă picioarele lungi, ele fiind mai micuţe de statură. Vara, poartă pantaloni sau fuste lungi ca să nu se bronzeze pe picioare. Majoritatea tinerilor japonezi până în 25-30 de ani poartă pantaloni mulaţi tip pană, iar fetele pantaloni bufanţi ca să nu îşi arate forma corpului. Japonezilor le este ruşine să îşi arate corpul la mare în costum de baie, dar nu le este ruşine să meargă goi la baia publică”, povesteşte buzoianca.

    După ce s-a obişnuit cu modul de a fi al japonezilor, viaţa Ralucăi a devenit mai interesantă, ea povestind că îi place enorm să meargă la baia publică, întrucât este cel mai bun mod de relaxare după o zi lungă şi obositoare.

    Dincolo de studiu, Raluca spune că merge la sală, îi place să danseze şi să ia cina cu prietenii.

    ”În timpul liber merg la sală şi iau cursuri de dans latin. Îmi plac salsa şi bachata. Cu prietenii de obicei ies la o cafea sau la cină. Tokyo oferă o varietate impresionantă de restaurante din toată lumea, precum şi de cafenele unice. Sunt cafenele cu pisici sau papagali, cu ninja, cu caractere din desene animate, şi exemplele ar putea continua”, explică ea.

    Tânăra mai spune că a avut un iubit japonez, experienţa fiind ”interesantă” întrucât japonezii au un mod foarte diferit de a-şi exprima sentimentele: ”Nu sunt foarte expresivi şi evidenţi în gesturi sau cuvinte, dar au sentimente foarte profunde. Când am înţeles oarecum modul lor de a fi, am avut parte de experienţe de neuitat”.

    Potrivit tinerei, majoritatea japonezilor au auzit de Nadia Comăneci şi Nicolae Ceauşescu.

    ”Majoritatea străinilor în Japonia au o imagine foarte bună despre români. În general, aud numai cuvinte plăcute. Dar am cunoscut şi străini care nu au o imagine concretă despre România, deşi ştiu că este o ţară latină în estul Europei, precum şi străini care cred că românii fac vrăji şi trebuie să se păzească de noi. Majoritatea japonezilor îi ştiu pe Nadia Comaneci şi pe Ceauşescu. Sunt foarte faimoşi aici. Dar în acelaşi timp nu ştiu că România este o ţară latină şi nu înteleg de ce eu nu pot să vorbesc rusa. Mulţi nu ştiu nici poziţia României pe hartă, dar ştiu că este o ţară europeană”, adaugă Raluca Conţu.

  • Cea mai simplă şi eficientă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

    Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel în 1994, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină pe 23 mai, a fost admis la Princeton la vârsta de 19 ani, după ce profesorul său a trimis o scrisoare de recomandare foarte scurtă. Practic, Richard J. Duffin de la Carnegie Institute of Technology i-a convins pe profesorii de la universitate să-l accepte pe elevul său printr-o propoziţie de cinci cuvinte, unul dintre ele fiind „de aur”:

    Cea mai scurtă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

  • Actorul Marin Moraru va primi premiul de excelenţă la gala de închidere a TIFF

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de organizatorii TIFF, cariera lui Marin Morau se întinde pe şase decenii, el fiind unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români.

    ”Marin Moraru, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, cu o carieră în film şi teatru ce se întinde pe şase decenii, va fi distins cu premiul de excelenţă la cea de-a XIV-a ediţie a TIFF. Trofeul îi va fi decernat sâmbătă, 6 iunie, la gala de închidere de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Spectatorii TIFF vor avea ocazia să îl (re)vadă pe marele actor alături de Toma Caragiu şi Octavian Cotescu într-unul dintre cele mai renumite roluri ale sale, în comedia «Operaţiunea Monstrul» (1976), regizată de Manole Marcus, după un scenariu de Titus Popovici”, se arată în comunicat.

    Proiecţia specială a filmului, în prezenţa lui Marin Moraru, va avea loc sâmbătă, 6 iunie, la ora 14.15, la Cinema Arta.

    Marin Moraru s-a născut pe 31 ianuarie 1937, la Bucureşti. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I. L. Caragiale” în 1961, sub îndrumarea lui Dinu Cocea, Marin Moraru a jucat pe scena Teatrului Tineretului timp de trei ani, apoi la Teatrul de Comedie şi la Bulandra.

    Cariera în film şi-a început-o în 1966, cu ”Haiducii”, alături de Ion Besoiu, Toma Caragiu, Amza Pellea şi Colea Răutu. Actorul a devenit foarte popular în România anilor ’70 şi ’80, când a avut roluri importante în filme regizate de Manole Marcus (”Actorul şi sălbaticii”), Dan Piţa (”Concurs”, ”Faleze de nisip”, ”Filip cel bun”), Mircea Drăgan (”Chiriţa în Iaşi”) sau Horea Popescu (”Cuibul de viespi”).

    Din 1971, Marin Moraru joacă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, având în paralel roluri în peste 20 de filme.

    Timp de şase ani, a predat actoria la IATC, carieră pe care a abandonat-o în 1980 pentru a se dedica în totalitate celei de la TNB – unde din 2002 este societar de onoare – şi de pe marele ecran.

    În 2002, Marin Moraru a apărut, alături de Mathieu Kassovitz, Marcel Iureş şi Horaţiu Mălăele în producţia lui Costa Gavras, ”Amen”, care a intrat în competiţia pentru Ursul de Aur la Berlin şi a câştigat premiul César pentru scenariu. În 2009, actorul a fost recompensat cu Premiul Gopo pentru întreaga carieră, primind astfel recunoaşterea industriei cinematografice din România.

    Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) se va desfăşura în perioada 29 mai – 7 iunie la Cluj-Napoca, fiind organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Film şi Cultură Urbană, cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei şi Consiliului Local Cluj, Institutului Cultural Român, Consiliului Judeţean Cluj, Programului Europa Creativă – MEDIA al Uniunii Europene.

  • Jane Fonda, premiată la Festivalul de Film de la Cannes 2015

    Vedeta americană, în vârstă de 77 de ani, a susţinut un discurs emoţionant prin care a mulţumit organizatorilor de pe Croazetă şi a cerut în mod public o reprezentare mai consistentă a femeilor în industria cinematografică, spunând că acest domeniu de activitate reprezintă o sursă majoră de inspiraţie pentru fetele şi tinerele din lumea întreagă.

    “Această industrie, industria noastră, este fără niciun dubiu una dintre cele mai importante forţe culturale din lume. Nu cunoaşte graniţe. Este vital ca femeile să se afle în centrul industriei internaţionale de film, nu doar ca actriţe strălucitoare, ci şi în calitate de creatoare, de artiste, de factori de decizie, pentru a ne asigura că nu doar jumătate – ci chiar 51% – din populaţia lumii este bine reprezentată”, a declarat vedeta americană.

    “Noi, femeile, vrem lucrurile diferit, experimentăm lucrurile diferit, trăim lucrurile diferit. Pur şi simplu aşa stau lucrurile. Şi, dacă poveştile noastre, adevărurile noastre nu sunt respectate pe marile ecrane, atunci femeile care lucrează în cinematografie vor simţi că nu sunt văzute, că munca lor nu contează. Iar cealaltă jumătate din lume, alcătuită din bărbaţi, va fi privată în acest fel de jumătate din realitatea totală”, a adăugat Jane Fonda.

    La aceeaşi gală au mai fost premiate legendara actriţă Olivia de Havilland – care nu a participat însă la ceremonie – şi producătoarea de film Megan Ellison.

    Printre filmele produse de Megan Ellison se numără câteva producţii cinematografice celebre, precum “Zero Dark Thirty”, “Her”, “Foxcatcher” şi “American Hustle”.

    Jane Fonda, Olivia de Havilland şi Megan Ellison au fost primele artiste recompensate cu Women in Motion Award, un trofeu înfiinţat de organizatorii Festivalului de Film de la Cannes pentru a celebra contribuţia femeilor la evoluţia industriei cinematografice.

    Jane Fonda a debutat în 1960 în comedia “Nevasta baschetbalistului/ Tall Story”, dar a fost apreciată în 1969 în drama “Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?/ They Shoot Horses, Don’t they?”, pentru care a primit şi prima ei nominalizare la Oscar.

    Actriţa americană a jucat în peste 40 de filme şi a câştigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în 1978, pentru rolul din “Întoarcerea acasă/ Coming Home”, şi în 1971, pentru partitura din “Klute”.

    Jane Fonda a revenit pe marile ecrane în 2005, după o pauză de 15 ani, şi a jucat recent în serialul “Redacţia/ The Neewroom”. De asemenea, aceasta a interpretat-o pe Nancy Regan, văduva fostului preşedinte american Ronald Reagan, în filmul regizat de Lee Daniels, “The Butler”.

    Actriţa americană a fost nominalizată în 2013 la premiile Emmy pentru interpretarea personajului Leona Lansing din serialul “Redacţia/ The Newsroom”. Autobiografia ei, “My Life so Sar”, a fost inclusă în lista de bestselleruri a publicaţiei The New York Times.

  • Un român a fost desemnat ”Fotograful Anului” la secţiunea Arhitectură de juriul celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ, fotograf profesionist din Bucureşti, a fost selectat dintr-un grup de peste 87.000 de participanţi pentru a participa la categoria ”Professional”, secţiunea Arhitectură, cu seria sa numită “Camera intimă”. Lucrarea artistului român prezintă o serie de imagini copleşitoare realizate în celulele a 35 de închisori din România.

    „Premiul de la Sony World Photography este cel mai important pe care l-am câştigat până acum”, a declarat Bumbuţ. “Din 2008, de când am început această serie, m-am întrebat cum va fi primită şi înţeleasă.”

    Seria de fotografii câştigătoare va fi expusă în cadrul expoziţiei Sony World Photography Awards 2015, din cadrul Somerset House, Londra şi va fi publicată în catalogul Sony World Photography Awards 2015. Fotograful român va primi premiul şi un echipament foto Sony de ultimă generaţie în cadrul galei de deschidere a expoziţiei. 

  • 4.245 de persoane au depus cereri de revendicare a premiului oferit de Loteria bonurilor fiscale

    La prima extragere organizată pentru Loteria bonurilor fiscale de către Ministerul Finanţelor şi ANAF, care a avut loc luni, în a doua zi de Paşte, au fost declarate câştigătoare bonurile emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei. Persoanele care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu această valoare, se pot prezenta în următoarele 30 de zile la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, premiile urmând să fie acordate în maximum trei luni.

    La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii.

    Extragerea se realizează în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.

    La extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice. Extragerea se realizează după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic pentru care se organizează Loteria bonurilor fiscale.

  • Un elev premiat de NASA nu are bani să meargă în Canada pentru a-şi prezenta proiectul

    Alexandru George Ghinea, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”, a câştigat premiul al treilea în cadrul concursului internaţional “NASA Ames Space Settlement Design Contest 2015” cu proiectul “Type2”, care creează o aşezare spaţială, cu o capacitate de peste 3.000 de oameni, ce ar permite acestora să trăiască în condiţiile atmosferice şi de gravitaţie de pe Pământ, dar în spaţiu artifical, gândit în totalitate de om.

    Proiectul elevului român a reuşit să obţină premiul al treilea din aproape 1.000 de proiecte trimise de către 3.000 de elevi din toată lumea.

    După obţinerea premiului, elevul bucureştean a fost invitat să participe la Conferinţa Internaţională pentru Dezvoltare Aerospaţială (ISDC 2015), care va avea loc în perioada 20-24 mai în Toronto, Canada, pentru a-şi prezenta proiectul.

    “Acest premiu reprezintă o oportunitate şi o onoare imensă pentru mine, fiind pasionat de acest domeniu. Prezenţa mea acolo ar fi o oportunitate pentru că aş putea găsi oferte directe de la facultăţi prestigioase din lume. Din păcate, liceul al cărui elev sunt nu poate pune la dispoziţie fonduri pentru achitarea taxelor de transport, cazare şi masă”, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Alexandru George Ghinea.

    Costurile pe care le-ar presupune participarea sa la conferinţa din Canada se ridică la aproximativ 3.000 de euro.

    Alexandru George Ghinea poate fi contactat pe type2space@gmail.com.

    Câteva zeci de elevi de la diverse licee din ţară, premiaţi în competiţii internaţionale, sunt în imposibilitatea financiară de a participa la conferinţe ştiinţifice pentru a-şi prezenta proiectele.