BusinessMagazin

Tag: pregatiri

  • Surpriza pregătită de Guvernul Grindeanu începând cu 1 martie

    Guvernul Grindeanu va elimina TVA-ul pentru achiziţiile de locuinţe începând cu data de 1 martie, măsură menţionată şi în programul de guvernare. Măsura a fost pusă sub semnul întrebării în condiţiile în care bugetul pe anul acesta a fost adoptat cu întârziere, însă aceasta va fi implementată, potrivit unor surse apropiate executivului. Taxa pe Valoarea Adăugată va fi eliminată însă numai pentru imobilele sub 100.000 de euro.

    Prin eliminarea TVA-ului, preţul apartamentelor şi caselor noi se vor ieftini cu 4,8% pentru cei care se află la prima achiziţie şi cu 16% în cazul celor care sunt la a doua. Momentan TVA de 5% se aplică numai la prima achiziţie, de la a doua urmând a se aplica nivelul de 19%. Astfel, dacă accesul la un al doilea imobil era restricţionat din cauza preţului mai mare, acum cine a făcut deja o achiziţie va putea cumpăra la un preţ mai mic un al doilea sau un al treilea imobil nou, susţinând piaţa construcţiilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Film: Bătăuşi la catedră

    În ultima zi de şcoală, timidul profesor de engleză Andy Campbell (Charlie Day) încearcă să nu-şi piardă calmul din cauza farselor deplasate pe care le fac absolvenţii, a tăierilor de bugete care îi pun în pericol slujba şi a managementului ineficient. Lucrurile se înrăutăţesc însă atunci când intră în conflict cu cel mai dur şi fioros coleg, Ron Strickland (Ice Cube), care îl provoacă la duel după ore. Vestea confruntării celor doi profesori se răspândeşte rapid şi ajunge să devină exact soluţia de care liceul avea nevoie.

    O producţie Warner Bros. Pictures, comedia ”Hai să ne batem“ are premiera în cinematografe din 24 februarie.

  • SURPRIZA pregătită de PSD: Referendum pentru revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile

    „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la articolul 151 alin. (3) din Constituţia României, calculată de la data publicării în Monitorul Oficial, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”, potrivit proiectului de lege pentru modificare şi completarea articolului 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, semnat de mai mulţi senatori PSD şi înregistrat la Biroul Pemanent al Senatului.

    Proiectul legii constituţionale, adoptat de către Camera Deputaţilor şi Senat, ar urma să fie publicat, în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, potrivit iniţiativei legislative.

    “Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşorarea referendumului naţional privind revizuire a Constituţiei se suportă din bugetul de stat, conform prevederilor art. 61 lit. a) din Legea nr. 3/2000”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA pregătită de PSD: Referendum pentru revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile

    „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la articolul 151 alin. (3) din Constituţia României, calculată de la data publicării în Monitorul Oficial, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”, potrivit proiectului de lege pentru modificare şi completarea articolului 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, semnat de mai mulţi senatori PSD şi înregistrat la Biroul Pemanent al Senatului.

    Proiectul legii constituţionale, adoptat de către Camera Deputaţilor şi Senat, ar urma să fie publicat, în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, potrivit iniţiativei legislative.

    “Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşorarea referendumului naţional privind revizuire a Constituţiei se suportă din bugetul de stat, conform prevederilor art. 61 lit. a) din Legea nr. 3/2000”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tinerii cercetători care vor să cultive plante în spaţiu

    Experimentele conduse până în prezent în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.

    „Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională. Până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. Este un moment unic.”, spune Maria Koch. 

    Experţii BASF în protecţia plantelor i-au sprijinit pe tinerii savanţi cu diverse cunoştinţe specializate în domeniul cercetării, cu consultanţă ştiinţifică, materiale şi echipamente. Pentru a proiecta experimentul, studenţii au parcurs un stagiu de practică în cadrul Centrului Agricol BASF, din Limburgerhof, Germania. Pe măsură ce răsadurile vor fi supuse, în spaţiu, la diferenţe extreme de temperatură şi umiditate, vor avea nevoie de protecţie împotriva infecţiilor bacteriene sau fungice. În această privinţă, BASF a contribuit în egală masură cu produse şi cunoştinţe. 

    „Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection. „Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură.”

    Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C. Maria, Raphael şi David au plantat răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei. Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor. Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. „În viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului”, a spus  Raphael Schilling. 

     

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Ce pensie fabuloasă are soţia lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei

     
    Fost deputat si membru al Comisiei de Arbitraj, Iordache nu este singurul din familie care are legatura cu justitia. Sotia sa a fost judecator, dar in 2015, la varsta de doar 47 de ani s-a pensionat de la Inalta Curte de Justitie, conform unui ziar monden.
     
    De altfel, la vremea respectiva, presa a scris ca judecatoarea Magdalena Iordache a preferat sa se pensioneze decat sa judece un caz celebru orchestrat de DNA.
     
    Magdalena Iordache avea doar 47 de ani in acel moment, iar pensia pe care a castigat-o anul trecut, conform celei mai recente declaratii de avere a lui Florin Iordache a fost de peste 12.000 de lei pe luna.
     

    VEZI AICI CUM ARATA SOTIA LUI FLORIN IORDACHE

  • Ce pensie fabuloasă are soţia lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei

    Florin Iordache, ministrul Justitiei, este cel care a pregatit ordonantele adoptate marti seara de Guvern, privind modificarea Codului Penal.
     
    Fost deputat si membru al Comisiei de Arbitraj, Iordache nu este singurul din familie care are legatura cu justitia. Sotia sa a fost judecator, dar in 2015, la varsta de doar 47 de ani s-a pensionat de la Inalta Curte de Justitie, conform unui ziar monden.
     
    De altfel, la vremea respectiva, presa a scris ca judecatoarea Magdalena Iordache a preferat sa se pensioneze decat sa judece un caz celebru orchestrat de DNA.
     
    Magdalena Iordache avea doar 47 de ani in acel moment, iar pensia pe care a castigat-o anul trecut, conform celei mai recente declaratii de avere a lui Florin Iordache a fost de peste 12.000 de lei pe luna.
     

    VEZI AICI CUM ARATA SOTIA LUI FLORIN IORDACHE

  • Boris Johnson susţine vizita lui Trump la Londra, facând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu

    Ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a insistat,în cadrul unei sesiuni din Camera Comunelor, că este de părere că majoritatea membrilor vor recunoaşte că trebuie să se facă pregătirile pentru ca Trump să fie primit în ţară,făcând trimitere la vizita lui Nicolae Ceauşescu în Marea Britanie.

    “Din câte ştiu, atât Nicolae Ceauşescu cât şi Robert Mugabe (n.r. preşedintele Republicii Zimbabwe) au fost primiţi în vizită de Majestatea Sa, şi cred că majoritatea membrilor Camerei vor recunoaşte că este datoria noastră (…) să facem acum pregătirile pentru a-l primi pe prietenul nostru, pe partenerul nostru şi liderul celei mai vechi şi importante democraţii şi cel mai important aliat pe care-l avem”, a spus Johnson, citat de the Independent.

    Ministrul britanic de Externe a respins însă unele comparaţii ale parlamentarilor dintre Donald Trump şi Hiltler.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce vă urâţi jobul?

    Chiar dacă în ultimele două decenii companiile au făcut progrese mai mari sau mai mici pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, începând de la sedii mai bune, birouri mai vii, mâncarea mai variată la cantină, sau, cum se spune mai nou – cafetăria, până la grija mai mare pentru starea de bine a angajaţilor – abonamente la sală, la bibliotecă, la cursuri de dans, spre exemplu – numărul celor care îşi urăsc jobul nu a scăzut, ci dimpotrivă.

    Lucy Kelleway, celebrul comentator pe corporate life de la Financial Times, pune această înrăutăţire pe seama chiar a condiţiilor mai bune pe care le oferă companiile angajaţilor comparativ cu anii ‘60, ‘70, ‘80. Pentru cei care vor, puteţi citi articolul – „Why are we unhappy when we have gyms and free fruit?“

    Mai mult decât atât, ea spune că educaţia mai bună de care am beneficiat cu toţii în ultimele decenii s-a întors împotriva noastră: oamenii cu universitate tind să-şi urască mai mult jobul decât cei care nu au terminat o facultate.

    Paradoxal, nu?

    Până la urmă, de ce vă urâţi jobul?

    V-aţi greşit cariera?

    Au decis mama, tata sau bunicii pentru voi ce şcoală sau ce profesie să urmaţi?

    Sunt de vină şefii pe care i-aţi avut? Aţi fost parcaţi într-un colţ şi uitaţi, când voi aţi fi putut muta munţii?

    Nu l-aţi tratat pe şef la modul „kiss the ass“ şi v-a uitat în organigramă?

    Nu v-a dat nimeni încredere şi v-aţi complăcut prin ceea ce făceaţi?

    Salariul nu este cel pe care îl consideraţi că-l meritaţi?

    Aţi ratat cursurile de pregătire plătite de companie şi nu aţi fost ulterior pe listele de promovare?

    Nu aţi plecat la timp, v-a fost frică când au apărut oportunităţi şi acest lucru „v-a îngropat“ în job, devenind prizonieri?

    V-a fost frică să plecaţi şi atunci vă îndreptaţi toată furia şi nemulţumirea surdă către companie şi către jobul pe care aţi ajuns să-l urâţi?

    Au trecut anii şi posibilităţile de promovare sau de găsire a unor poziţii mai bune s-au dus cu totul?

    Compania, patronii, şefii direcţi nu vă merită?

    Aşa că purtaţi un război cu ei, de non-combat – în spatele calculatorului?

    Consideraţi că v-aţi născut într-o ţară greşită şi atunci în loc să plecaţi în afară vă îndreptaţi furia către locul de muncă?

    Vă uitaţi în jur şi vedeţi cum prietenii voştri cresc, sunt promovaţi, au salarii mai mari, par mai fericiţi şi atunci deveniţi furioşi pe propriul job, mai ales că nu puteţi să-l părăsiţi pentru că aveţi de plătit rate şi nu găsiţi o slujbă mai bună în altă parte?

    Motivele pentru care vă urâţi jobul pot fi foarte multe, având în vedere cât de mulţi dintre voi aţi putea să intraţi în această statistică.

    Lucy Kellaway, care de mai bine de 30 de ani scrie pe resurse umane, pe corporate life, la Financial Times, spune că motivul principal de nefericire este legat de faptul că aşteptaţi prea mult de la job.

    Jobul nu vă poate rezolva problemele! Nu este el de vină că voiaţi să fiţi avocat, pentru că se câştigă mulţi bani, sau voiaţi să vă plimbaţi în lume şi aţi ajuns contabil sau contabilă să băgaţi facturi în SAP toată ziua!

    Poate aşteptaţi prea mult de la şefi – să aibă grijă de voi, când ei nu ştiu să aibă grijă de ei! Nu toată lumea are calităţi native de leadership sau de delegare a responsabilităţilor! Nu toţi şefii vor sau au timp să vă asculte problemele şi să vă înţeleagă!

    De asemenea, de partea cealaltă, corporaţiile promovează în rândul angajaţilor „idei“ de fericire la locul de muncă, aşa cum vin pe linie ierarhică, de la centru, nişte bulleturi într-un PowerPoint, impersonale, care dau bine într-o prezentare.

    Iar odată cu „fericirea“ vine şi targetul de vânzări, tot mai mare în fiecare an, greu de atins pentru a lua bonusul şi de aceea creşte frustrarea.

    Ar fi interesant de văzut, şi poate discutăm acest lucru pe pagina de Facebook a Business Magazin, cum au ajuns cei 25% care nu sunt nefericiţi cu jobul lor să fie fericiţi la locul de muncă.

    Sunt în profesia la care au visat de mici sau din liceu?

    Au avut noroc de companii, de şefi sau de patroni?

    Au fost la locul potrivit când s-au schimbat liniile şi au fost promovaţi de tineri?

    Au prins perioada de glorie când s-au dat bonusurile mari, iar salariile se dublau an de an, plus că acum nu-i mai schimbă nimeni?

    Oricum este tare greu să ajungi să fii fericit la locul de muncă, pentru că trebuie să munceşti pentru acest lucru.

    Pentru companie, eşti doar o poziţie în organigramă, un cost salarial şi dacă tu nu găseşti argumente să-ţi placă ceea ce faci, e greu să fii fericit cu jobul pe care îl ai.

    P.S.: Pentru cei care v-aţi greşit cariera, să ştiţi că jurnalismul e cea mai frumoasă profesie din lume. Şi dacă vă gândiţi să o luaţi de la capăt, daţi-mi un e-mail.