BusinessMagazin

Tag: potential

  • SITUAŢIA spaţiilor de birouri din România: Stocul a ajuns la 2,58 milioane metri pătraţi. Rată de neocupare este de 14,2%

     Cele mai multe spaţii de birouri disponibile se găsesc în Bucureşti, însă marile oraşe din provincie au un potenţial mare de dezvoltare, se arată într-un comunicat al CBRE.

    Capitala continuă să fie o piaţă a chiriaşilor, având în vedere rata de neocupare de 15,4%. Astfel, chiriaşii au la dispoziţie o varietate mare de spaţii de birouri, în aproape toate sub-zonele importante.

    Nivelul relativ scăzut al spaţiilor aflate în construcţie, cu termen de livrare în 2014, ar putea contribui la o echilibrare a pieţei între proprietari şi chiriaşi până la sfârşitul anului viitor.

    În provincie, cele mai dezvoltate oraşe în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii de birouri moderne sunt Cluj-Napoca şi Timişoara, unde stocul cumulat este de peste 250.000 mp. Nivelul relativ ridicat de spaţii aflate în construcţie în Cluj-Napoca creează premisele pentru o potenţială transformare a pieţei într-una favorabilă chiriaşilor, cred consultanţii CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KPMG România angajează 90 de profesionişti

    70 dintre cei nou angajaţi fac parte din prima generaţie a Şcolii de Afaceri KPMG, program cu o durata de doi ani, adresat studenţilor interesaţi de o carieră în Audit. În aceşti doi ani, participanţii vor parcurge o curiculă complexă, menită să dezvolte deopotrivă aptitudinile tehnice şi personale ale studenţilor, şi să le ofere o vedere de ansamblu asupra domeniului financiar. De asemenea, programul oferă posibilitatea unei experienţe practice în domeniul Auditului, urmărind să provoace creativitatea, să stimuleze inovaţia şi să crească profesionalismul în rândul generaţiilor viitoare de consultanţi.

    Serban Toader, Senior Partner la KPMG în Romania, explică: “La KPMG procesul educaţional şi sprijinirea dorinţei de dezvoltare profesională şi personală sunt prioritare. Şcoala de Afaceri KPMG vine în completarea studiilor universitare şi oferă studenţilor posibilitatea ca, la absolvirea facultăţii, aceştia să deţină o experientă aplicată şi relevantă în domeniul Auditului şi consultanţei şi, implicit, un avantaj competitiv important. Cred că, pe lângă beneficiul evident pe care-l oferim studenţilor implicaţi în acest program, există un beneficiu important şi pentru clienţii KPMG, deoarece aceştia vor beneficia de serviciile unor profesionişti cu o pregătire peste nivelul pieţei”.

  • MAE: Aderarea României la Schengen şi romii, subiecte ce ar trebui evitate în campania din Franţa

     “Contrar celor apărute în mass-media franceze, subliniem faptul că incluziunea socială a romilor nu are legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen. Considerăm preferabilă evitarea abordării acestor subiecte în context electoral”, a precizat MAE român, în replică la declaraţiile mai multor oficiali francezi, potrivit cărora România nu este pregătită să devină membru al acestei zone, iar romii proveniţi din ţara noastră nu doresc să se integreze.

    Ministerul român de Externe reiterează faptul că relaţia bilaterală dintre România şi Franţa are “un potenţial amplu”. “Între cele două ţări a fost încheiat un Parteneriat Strategic, recent actualizat şi relansat, prin Foaia de Parcurs semnată în februarie 2013. Acest fapt ilustrează o dinamică pozitivă, care îşi propune tocmai valorificarea cât mai bună a potenţialului de cooperare existent între România şi Franţa”, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Porumbul şi floarea soarelui urcă România pe locul al doilea în UE

    CU O PRODUCŢIE DE CEREALE ÎNCADRATĂ PE UN TREND ASCENDENT DE CÂŢIVA ANI, România începe să îşi creioneze pretenţiile pentru statutul de putere agricolă regională, deşi volatilitatea generată de vreme poate muşca adânc din productivitate în anii secetoşi.

    Puţin ştiu că România reuşeşte deja să fie al doilea producător de porumb şi floarea-soarelui din UE şi între primii şapte la grâu, orz şi rapiţă. Spaţiul de creştere rămâne în continuare enorm având în vedere că deşi România are printre cele mai mari suprafeţe însămânţate, în acelaşi timp productivitatea este printre cele mai scăzute din blocul comunitar.
    Miliardele din agricultură nu i-au lăsat indiferenţi pe managerii din agro-multinaţionale, astfel că furnizorii au ajuns să se lupte „la baionetă„ pentru banii strânşi în ultimii ani în conturile fermierilor.

    În acelaşi timp a început şi lupta pentru terenuri arabile, astfel că fondurile de investiţii s-au năpustit să facă plasamente în terenurile agricole româneşti în speranţa că majorarea de productivitate din agribusiness le va duce în sus randamentele.
    „Anul acesta am terminat cu o lună mai devreme tot ce aveam de recoltat pentru că au fost ploi în primăvară şi o vară călduroasă şi totul s-a copt ca la microunde. Am şi vândut o parte din marfă, dar şi stochez. Nu am pus porumb deloc, pentru că în zona mea este secetă şi am pierdut bani anii trecuţi. Am mers în schimb pe coriandru şi muştar„, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

    CU APROAPE ÎNTREAGA CANTITATE DE CEREALE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE DEJA CONTRACTATĂ PENTRU VÂNZAREA ÎN VIITOR SAU STOCATĂ ÎN SPERANŢA PREŢURILOR MAI MARI DIN IARNĂ SAU DIN PRIMĂVARĂ, fermierii îşi fac calculele de afaceri pentru a-şi putea construi planurile pentru sezonul următor.

    „A trecut mult, mult timp de când nu a mai fost nevoie să apelăm la credite. Am luat acum o linie de finanţare ca să ne acoperim nevoia de cash-flow”, mai spune Lămureanu. Deşi aproape toţi fermierii au hambarele pline ochi cu cereale, ei nu se văd mulţumiţi cu marje de profit mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă atunci seceta a muşcat adânc din productivitate. Bursele de mărfuri din întreaga lume sunt de luni bune pe minus ca urmare a cantităţilor mari de grâu sau de porumb produse în Statele Unite, America de Sud sau în regiunea Mării Negre.

    Totuşi, fermierii preferă de obicei să treacă printr-un an bogat şi cu preţuri în scădere decât prin secetă şi productivităţi reduse, dar cu preţuri în creştere. În agricultura românească, volatilitatea va rămâne şi în următorii ani cuvântul de ordine având în vedere că rezultatele aproape de vârfuri se datorează aproape în exclusivitate vremii bune. Fără irigaţii, agricultorii nu au niciun fel de protecţie în faţa secetei, iar reabilitarea infrastructurii rămâne doar un subiect de discuţie teoretic în birourile din Ministerul Agriculturii. Acum, mai puţin de 2% din terenul arabil beneficiază de irigaţii.

    MARELE CÂŞTIGĂTOR AL CONDIŢIILOR METEO FAVORABILE ESTE ÎN ACEST SEZON PORUMBUL, o cultură la care România este al doilea jucător pe piaţa din Uniunea Europeană şi în regiunea Mării Neagre, unde marfa locală concurează cu cea rusească şi ucraineană.

  • Ghibu, Atanasiu, Nicolai, printre numele vehiculate la Ministerul Transporturilor. BPN al PNL va decide duminică

     Surse din PNL au precizat, marţi, pentru MEDIAFAX, că actualul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Cristian Ghibu, care a fost nominalizat de PNL pentru a ocupa funcţia de secretar de stat şi care a fost numit de premierul Victor Ponta pentru a se ocupa de conducerea ministerului în timpul interimatului asigurat de el ar putea fi potenţialul candidat pentru acest portofoliu.

    Pe de altă parte, printre numele vehiculate pentru această nominalizare se numără şi cele ale lui Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, Norica Nicolai, europarlamentar, Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNL Vâlcea sau senatorul Marius Nicoară.

    Sursele citate au precizat că Atanasiu, Nicoară şi Buican reprezintă propuneri avansate de organizaţiile locale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de artă la jumătatea anului: interes în creştere pentru arta contemporană, dar marii maeştri sunt responsabili pentru cele mai mari tranzacţii

    Totodată, casa Artmark remarcă un interes tot mai crescut pentru arta tânără, postmodernă şi contemporană, segment al pieţei de artă a atins un maxim la cea mai recentă licitaţie de profil, organizată în urmă cu două săptămâni, cu un volum total al vânzărilor de 321.700 euro.

    Casa de licitaţii apreciază că atenţia pe care arta românească contemporană a captat-o pe plan internaţional s-a reflectat şi pe piaţa din România, iar colecţionarii români se arată tot mai dispuşi să investească în artiştii contemporani. Aceasta este şi tendinţa întâlnită pe piaţa internaţională de artă, conform ultimelor bilanţuri ale caselor de licitaţii Sotheby’s şi Christie’s, piaţa de artă contemporană înregistrând cele mai bune rezultate, peste sumele oferite pentru lucrările vechilor maeştri.

    În primul semestru al lui 2013, vânzările de artă contemporană ale Artmark au fost cu aproape 60% mai ridicate faţă de media aceleiaşi perioade a lui 2012, înregistrându-se şi cea mai mare rată de adjudecare pe acest segment, de 92%.

    Cele mai mari tranzacţii sunt atribuite totuşi, în continuare, marilor maeştri ai picturii româneşti; tablourile acestora continuă să reprezinte pentru colecţionari o investiţie sigură, de durată. Au fost stabilite noi recorduri de autor pentru Ştefan Luchian (“Două fete”, 300.000 euro), Ion Andreescu (“Ulcică cu flori de câmp”, 150.000 euro) şi Theodor Aman (42.500 euro, pentru tabloul de mici dimensiuni intitulat ”Veneţiană”) şi reconfirmări ale valorii lui Nicolae Grigorescu (“Întoarcerea de la târg”, 150.000 euro şi “Costum verde de bal/ Colombina în verde”, 142.000 euro).

    Cu 24 de licitaţii organizate de la începutul anului şi până acum, Artmark acoperă 75% din totalul pieţei secundare de artă. Casa oferă instrumente de informare şi analiză, cum sunt Indexul pieţei de artă, indicii de rentabilitate ArtC şi lichiditate ArtL.

     

  • Tânărul de 33 de ani care şi-a făcut cea mai mare agenţie de turism de pe internet

    CÂND S-A ÎNTORS ÎN VACANŢĂ DIN STATELE UNITE, unde plecase cu o bursă, Daniel Truică a ajuns şi pe la bunica din partea tatălui, undeva pe malul Dunării. Străbătuse America de două ori cu maşina, pe diagonală, din New York până în California. „M-a luat un unchi şi am fost să ne plimbăm pe malul Dunării. Ne-am uitat împreună în zare, vedeam staţia de epurare construită de Ceauşescu şi acum abandonată, în stânga, blocurile comuniste ale bulgarilor pe malul celălalt, apa murdară, de culoare cenuşie… şi unchiul zice: «Nepoate, au americanii ăştia aşa ceva?» Iar eu i-am răspuns: «Nu, unchiule, au multe, dar nu au Dunărea»„.

    După doi ani petrecuţi în Statele Unite, Daniel Truică s-a întors în ţară, dar nu datorită farmecului Dunării. A înţeles că aici există ceva ce nu găsise în America, nişte posibilităţi încă neexploatate. „Totul a pornit în 2004, iar firma pe care am fondat-o atunci avea un alt obiect de activitate decât cel pe care îl are Vola acum. În 2004 aveam 24 de ani.

    Am stat doi ani în Statele Unite, când aveam 20-21 de ani. După care m-am întors în ţară şi am fondat IQads, un portal despre publicitate. La momentul respectiv, era puţin diferit faţă de ce este acum. Noi am avut ideea unui proiect de advert-gaming, o publicitate prin joc. Şi am pornit să vindem pachete publicitare către agenţiile de advertising din România şi către clienţii mari„, povesteşte Truică.

    DUPĂ CE ŞI-A VÂNDUT PARTICIPAŢIA LA IQADS, A FONDAT O FIRMĂ ÎMPREUNĂ CU DOI TINERI POLONEZI, care se ocupa cu turismul de nişă. După anul al doilea de facultate – era student la Finanţe-Bănci la Sibiu -, a plecat pentru trei-patru luni în America prin programul Work and Travel. Când s-a întors, pe polonezi i-a întâlnit din întâmplare într-un bar. Ei veniseră în România, voiau să îşi deschidă un birou, dar nu ştiau exact cum.

    Au aflat că toţi munciseră prin programul Work and Travel şi de aici a pornit totul. În decembrie 2004, cei trei au deschis firma Student Adventure, care a funcţionat cu acest nume până în 2007. Polonezii aveau acest business şi în ţara lor însă, în 2005, când Polonia a intrat în UE, programul a scăzut brusc prin deschiderea graniţelor. „Ştiam că vrem să facem altceva, nu mai voiam să facem aceste programe de Work and Travel, mai ales că România intra în Uniunea Europeană şi anticipam un declin similar celui din Polonia„, îşi aminteşte Daniel Truică.

    Acel altceva a apărut din întâmplare, în timpul unei plimbări. Firma Student Adventure tocmai obţinuse licenţă pentru a vinde bilete de avion pentru o companie care avea tarife preferenţiale pentru studenţi. „Noi aveam biroul pe Magheru şi ne plimbam pe bulevard, iar unul din colegii mei mi-a spus că poate ar trebui să intrăm cumva în ticketing pentru că avem licenţa asta, şi să ne acredităm IATA. I-am zis să se uite că pe parcursul a 100 de metri am trecut pe lângă patru agenţii de turism şi l-am întrebat: «Vrei s-o facem pe-a cincea?». Şi atunci i-am propus să o facem online. Eu aveam experienţă de la IQads şi aşa am ajuns la ideea unei agenţii online„.
     

  • Magnet pentru investitorii străini: vinul românesc îi îmbată pe milionarii Europei

    Investiţiile în domeniul viticol s-au bazat pe doi piloni: oportunitatea generată de atragerea fondurilor europene, domeniul viticol fiind singurul din agricultură care a luat integral banii puşi la dispoziţie, şi pasiunea pentru vin a investitorilor.

    Cei nou intraţi au ţintit segmentul superior de preţ, ocolind zona cu preţuri mici, căzută în dizgraţie, dar care în trecut a asigurat supravieţuirea marilor jucători. Mai mult chiar, acum în piaţă un nou concept îşi face loc, cel de „boutique winery„, care conturează şi mai mult ideea de nişă în domeniu.

    „Crama Bauer este cea mai nouă «boutique winery» lansată în România, fiind situată în podgoria Drăgăşani, din judeţul Vâlcea. Lansarea vinurilor a avut loc la sfârşitul lunii aprilie”, spune oenologul Oliver Bauer, cel care dezvoltă crama ce-i poartă numele.

    De origine germană, Bauer a venit pentru prima dată în România în 2003, atunci când proprietarii au decis să relanseze Crama Ştirbey, şi să relanseze pe piaţă, după o pauză de 50 de ani, vinurile altădată apreciate de curţile regale din Europa. Aşa a ajuns Oliver Bauer să cunoască şi să vinifice soiurile româneşti precum Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Novac şi Negru de Drăgăşăni.

    În toată această perioadă a fost cel care şi-a pus amprenta asupra vinurilor descendenţilor familiei princiare Ştirbey, primul brand lansat de aceştia fiind Prince Ştirbey. Istoria familiei în domeniul viticol se întinde pe o lungă perioadă, familia Ştirbey deţinând în secolul XVIII domenii viticole în podgoria Drăgăşani.

    Oliver Bauer a intuit potenţialul vinurilor româneşti şi a decis să-şi înceapă propria afacere, iar pentru cea de-a zecea recoltă a vinificat trei soiuri: Sauvignonasse, Sauvignon Blanc şi Crâmopoşie selecţionată. „Am venit în România acum 10 ani, ca oenolog la Crama Ştirbey. Încă de atunci m-am îndrăgostit de dealurile podgoriei Drăgăşani şi am fost convins de potenţialul soiurilor româneşti.

    Acum, împreună cu soţia mea, Raluca, împinşi de pasiunea pe care o avem pentru vinuri de calitate, am început investiţia într-o cramă mică, pe vârful unui deal pitoresc din mijlocul podgoriei Drăgăşani. Vom lăsa creativitatea naturii să îşi urmeze cursul, transformând strugurii sănătoşi, din parcele vechi, muncite cu pasiune şi respect pentru natură, în vinuri cu caracter unic„, spune Oliver Bauer. 

    Proiectul este încă la început iar investiţiile mari abia de-acum urmează, în linia de producţie şi amenajare, şi Bauer nu doreşte să ofere mai multe informaţii despre sumele implicate de această investiţie. Crama a fost creată în aşa fel încât să permită vinificaţia unor cantităţi mici de vin, ce provin de pe parcele pe măsură.

  • Guvernul a propus companiei petroliere azere de stat SOCAR să preia combinatul Oltchim

     Subiectul Oltchim a fost abordat într-o discuţie avută de premierul Victor Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan, cu conducerea SOCAR.

    Combinatul Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an, iar privatizarea a eşuat anul trecut întrucât Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni, nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro.

    La începutul acestui an, compania petrolieră azeră de stat SOCAR a anunţat că a ajuns la o reţea de 14 benzinării în România şi va continua să deschidă noi unităţi, în oraşele Bacău, Focşani şi Roman.

    Compania azeră de stat are reţele de benzinării în Elveţia, România, Ukraina şi Georgia şi produce anual 60 de milioane de tone de petrol şi 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză: Italia are şansa să devină ar treilea mare producător de petrol al Europei. “E un zăcământ gigant, potenţialul este uriaş”

     Basilicata, o provincie muntoasă şi puţin populată din arcul cizmei italiene, are rezerve de ţiţei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni şi Total din Franţa intenţionează să dubleze cantitatea extrasă în regiune şi să majoreze producţia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relatează Bloomberg.

    Italia ar deveni astfel al treilea mare producător de petrol din Europa, după Marea Britanie şi Norvegia.

    De la începerea producţiei în anii ’90, dezvoltarea exploatărilor din Basilicata a fost împiedicată de campanii ecologiste şi birocraţie, dar aceste impedimente sunt eliminate întrucât prioritatea guvernului este relansarea economiei aflată în scădere în ultimele şase trimestre, potrivit analiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro