BusinessMagazin

Tag: planetă

  • De câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă? Răspunsul depăşeşte orice aşteptări – VIDEO

    Foarte probabil, creatorii poveştilor din spatele acestor filme nu au fost interesaţi de principiile fizicii, însă există, totuşi, o întrebare care, cu siguranţă, le-ar fi stârnit interesul: de câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă. Răspunsul este cât se poate de simplu.

    Explicaţia ne-o dă cercetătorul american Scott Manley şi ar putea fi mult mai interesant decât oricare curs de fizică sau astronomie la care ai putea participa.

    Vezi aici de câtă energie am avea nevoie pentru a distruge o planetă

  • Cea mai friguroasă aşezare de pe planetă. Cum trăiesc oamenii la -71 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Mulţi dintre cei care au maşini preferă să le ţină toată ziua pornite, de teamă că n-ar mai putea să le pornească iar, relatează Dailymail. Iar săpatul unei gropi de înmormântare poate dura, în Oymyakon, chiar şi trei zile, pentru că pământul trebuie încălzit cu cărbuni încinşi pentru a putea fi săpat.

    Iarna poate părea grea, adeseori, penru oricare dintre noi, dar puţini sunt cei care s-au confruntat cu situaţii extreme, aşa cum fac adesea locuitorii din Oymyakon, sat în care din pricina frigului nici măcar nu pot ateriza avioane.Valea Oymyakon, plasată în nord estul Rusiei, este cunoscută şi ca Polul Frigului, cu o temperatură frecventă de -50 de grade Celsius pe perioada iernii. În 1993 a căştigat titlul de cea mai friguroasă aşezare de planetă după ce temperatura a scăzut în termometre până la -98 de grade celsius, potrivit Wired.

    Fotograful Amos Chapple nu a putut rezista şi a mers până în Oymyakon pentru a vedea cum trăiesc oamenii. El a călătorit peste 10.000 de mile pentru a ajunge acolo şi a mers două zile cu maşina din cel mai apropiat oraş, Yakutsk , aflat la aproximativ 600 de mile distanţă. Chapple a povestit că a întâmpinat dificultăţi deoarce aparatul de fotografiat îngheţa. “Când interiorul camerei de fotografiat îngheţa nu mai aveam ce să fac. Mă adăposteam înapoi la căldură”, a spus el. A încercat să fotografieze deschis la geacă pentru a ţine aparatul aproape de corp şi îşi ţinea respiraţia când fotografia ca aburul expirat să nu apară în imagini.  

    Aşezarea găzduieşte în jur de 500 de persoane şi era, în 1920, un popas pentru crescătorii de reni, care opreau în Oymyakon ca să adape animalele la izvoarele termale. Guvernul sovietic însă, în dorinţa de a determina populaţiile nomade să se aşeze, a făcut în Oymyakon o aşezare.

    Locuitorii se confruntă cu situaţii în care cerneala din stilouri îngheaţă, ochelarii de asemeni iar bateriile se descarcă. Chiar dacă zona ar avea semnal pentru telefoane mobile, aparatele nu ar putea să funcţioneze în aceste condiţii.

    În mod ironic, Oymyakon înseamnă, în traducere, “apă care nu îngheaţă”, graţie izvoarelor termale din apropiere. Locuitorii sunt obişnuiţi cu condiţii de trai greu de imaginat, iar şcoala se închide doar când temperaturile sunt mai scăzute de -52 grade Celsius. Aşezarea se află la 750 metri deasupra nivelul mării, iar lungimea zilei variază de la 3 ore iarna până la 21 de ore în timpul verii, când temperaturile cresc şi peste 30 de grade Celsius.

     

  • Când ai o zi in care nimic nu merge cum trebuie – GALERIE FOTO

    Sunt zile şi zile. Unele bune, altele mai proaste, unele norocoase ( poate găseşti bani pe stradă), iar altele ghinioniste (calci într-o baltă). În imaginile din galeria foto vă prezentăm unii dintre cei mai ghinionişti oameni de pe planetă. 

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Cum arată casele celor mai bogaţi oameni de pe planetă – GALERIE FOTO

    Oamenii bogaţi duc vieţi fabuloase pline de bogăţie, maşini scumpe,  case extravagante şi vacanţe în locaţii exotice. Emisiunea CNBC “Secret Lives of the Super Rich” vă prezintă, de data aceasta, vilele luxoase ale celor mai bogaţi oameni de pe planetă.

    GALERIE FOTO

     

  • Dacă nimic nu se va schimba, capitalismul va înfometa omenirea până în 2050

    Capitalismul a generat multă bogăţie pentru unii oameni, dar, în acelaşi timp, a devastat planeta şi a eşuat în a îmbunătăţii omenirea, scrie Forbes.

    Anumite specii de plante şi animale o să dispară de pe pământ, la o rată de 1000 de ori mai mare decât în trecut.

    Din 2000 până în prezent, şase milioane de hectare de pădure au fost pierdute în fiecare an, adică 14.826.322 de acri de pădure.

    În Statele Unite 15% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. În cazul minorilor acest procent creşte la 20%.

    Populaţia planetei va creşte într-un ritm susţinut, iar în 2050 numărul de oameni de pe pământ va ajunge la 10 miliarde.

    Cum putem hrăni atât de mulţi oameni când epuizăm resursele rămase?

    Agricultura comercială, exploatarea lemnului şi dezvoltarea infrastructurii cauzează distrugerea de habitaturi, iar dependenţa de combustibili fosili contribuie major la schimbările climatice, încălzirea globală.

    Justin Farrell, sociolog Yale, a studiat timp de 20 de ani felul în care companiile se finanţează şi a descoperit faptul că „corporaţiile şi-au folosit bogăţia pentru a amplifica puncte de vedere contradictorii legate de schimbările climatice şi au creat impresia că există o mare incertitudine ştiinţifică legată de schimbările climatice”

    Capitalismul corporatist este angajat în urmărirea unei creşteri neîncetate, chiar dacă asta înseamnă distrugerea planetei şi a sănătăţii oamenilor. Avem nevoie să creăm un nou sistem: unul în care se va echilibra creşterea economică cu sustenabilitatea şi dezvoltarea umanităţii.

    Creşterea importanţiei proprietăţii distribuite

    Start-up-urile au început să împartă acţiunile companiei în rândul angajaţiilor. Se aplează la această metodă fie pentru a face faţă companiilor care oferă salarii mult mai mari, fie ca un stimulent financiar pentru a-şi motiva angajaţii să creeze o companie de succes.

    Potrivit The Economist: „Diferenţa principală dintre companiile publice şi start-up-uri este aceea că nimeni nu ştie exact cine deţine o companie, pe când în cazul unui start-up şe ştie de la început cine sunt fondatorii şi primii recruţi.”

    Companiile de succes ale viitorului se încadrează în această formă emergentă de capitalism. Vor avea structuri de proprietate mai puţin rigide, o structură egalitaristă. Companiile nu vor beneficia numai din punct de vedere financiar ci şi din punct de vedere al comunităţii.
    Acest tip de proprietate la comun va duce la un management colaborativ.

    Companiile noi experimentează cu modele de management alternativ. Una dintre abordările noi este „holacracy”, un sistem de organizare în care autoritatea şi deciziile sunt împărţite în rândul mai multor echipe, iar fiecare dintre aceste echipe lucrează autonom, fără un şef pisălog care să administreze singur fiecare detaliu. Companii precum Medium sau Zappos au implementat sisteme similare. Mai mult, Valve Software, compania de jocuri şi cea care deţine platforma Steam, le permite angajaţiilor să-şi aleagă singuri proiectele la care vor să lucreze.

    Sunt paşi mici către un sistem care pune mai mult accent pe angajat decât pe ceea ce poate produce angajatul. Permiţându-le angajaţilor să participe la luarea deciziilor, corporaţiile vor face alegeri care să asigure un viitor al planetei şi al locuitorilor acesteia.

     

     

  • El este cel mai bogat om din Africa. Singurul miliardar de culoare care este prezent în topul 50 al celor mai bogaţi oameni de pe planetă

    O singură persoană de pe continentul african se află în topul 50 al celor mai bogaţi oameni de pe planetă, iar aceasta este omul de afaceri nigerian, Aliko Dangote. Acesta are o avere estimată la 14.3 miliarde de dolari, adică 2.5% din PIB-ul Nigeriei, informează Business Insider.

    Dangote şi-a făcut averea din afacerile cu ciment, Dangote Cement, care a înregistrat vânzări de 2.4 miliarde de dolari anul trecut. Omul de afaceri deţine fabrici de ciment în mai multe ţări din Africa: Zambia, Senegal, Tanzania şi Africa de Sud.

    Dangote este cunoscut şi ca fiind  o persoană care este implicată activ în caritate, ce în calitate de preşedinte al fundaţiei Dangote supraveghează mai multe iniţiative în educaţie, agricultură şi sănătate. „Aliko este cel mai bogat om din Africa, iar afacerile sale stimulează creşterea economică de pe continent. Asta este impresionant, dar eu îl cunosc mai bine ca fiind un om ce se află în căutarea unei modalităţi de a reduce decalajul dintre mediul de afaceri privat şi sănătatea publică”, a spus Bill Gates despre Dangote.

    Omul de afaceri nigerian se află pe locul 49 în topul celor mai bogaţi oameni de pe planetă realizat de Wealth-X, companie de cercetare.
    Aliko Dangote este CEO-ul şi preşedintele companiei de 35 de ani.

  • Cum a dispărut supercontinentul RODINIA, cel mai mare de pe Terra. Descoperire-surpriză a oamenilor de ştiinţă

    Fenomenul este considerat ca fiind un factor esenţial în procesul de încălzire treptată a planetei noastre

    Conform unui studiu realizat de cercetători ai Universităţii din Southampton, Marea Britanie, vulcanii subacvatici de pe Terra ar fi influenţat în urmă cu câteva sute de milioane de ani compoziţia chimică a oceanelor. Acest fenomen este considerat ca fiind un factor esenţial în procesul de încălzire treptată a planetei noastre.

    Oamenii de ştiinţă britanici susţin că, în urmă cu 700 de milioane de ani, Terra era acoperită cu straturi foarte groase de gheaţă, care o transformau într-un imens “bulgăre de zăpadă”. Calotele imense de gheaţă s-au topit între timp, lăsând în urmă reminiscenţe, în zonele polare.

    Cercetătorii sunt de părere că la baza acestui fenomen se află activitatea vulcanilor subacvatici, care, în momentul în care au erupt, propagau cantităţi imense de căldură, topind zăpada. Totodată, exploziile provocate de vulcani ar fi dus la destrămarea supercontinentului Rodinia (cea mai mare suprafaţă de uscat de pe Terra, în urmă cu 1 miliard de ani) şi, totodată, la modificarea compoziţiei chimice a oceanelor.

    Citit mai multe pe www.descopera.ro

  • Cel mai uluitor efect al crizei: doar 62 de oameni au aceeaşi avere ca jumătate din populaţia lumii

    Bogaţii au devenit şi mai bogaţi, în timp ce jumătatea cea mai săracă a lumii a sărăcit, arată un studiu al organizaţiei Oxfam, un grup de 17 organizaţii care activează în 94 de ţări ale lumii pentru combaterea sărăciei şi eliminiarea nedreptăţilor. Conform studiului, averea celor 3,6 miliarde de oameni care constituie jumătatea cea mai săracă a populaţiei globului a scăzut cu  41%, adică 1000 de miliarde de dolari, din 2010 până în 2015, în timp ce 62 cei mai bogaţi cetăţeni ai planetei au în plus peste 500 de miliarde de dolari, ajungănd să deţină în total 1,76 miliarde de dolari.

    În 2010, 388 de persoane aveau aceeaşi avere ca jumătate din populaţia planetei, în 2011 numărul acestora scăzuse la 177, a ajuns la 80 în 2014 şi la 62 în 2015.

    Studiul a fost publicat cu câteva zile înainte de începerea World Economic Forum de la Davos.”Este pur şi simplu inacceptabil ca jumătate din populaţia planetei să deţină mai puţin decât un mic grup de super-bogaţi, atât de puţini că încap într-un autobuz”, spune Mark Goldring, directorul executiv al Oxfam, care s-a pronunţat pentru eliminarea paradisurilor fiscale, care au permis superbogaţilor şi marilor corporaţii să “ascundă” de fisc sume uriaşe de bani.

    Graficul prezintă evoluţia averilor superbogaţilor în comparaţie cu averea celor 3,6 miliarde de oameni din jumătatea mai săracă a populaţiei planetei.

  • Cea mai pură apă de pe planetă se găseşte în România

     Una dintre cele mai mistice zone ale României se află în Munţii Bucegi. Legende despre peşteri miraculoase, poteci care te teleportează în alte lumi, stânci cu puteri paranormale… poveşti care se pierd în negura timpului şi pe care localnicii le atribuie dacilor. Apa-vie este una dintre poveştile locului, un lichid cu proprietăţi de necontestat, care vindecă orice rană, orice boală. Dincolo de legendă, există şi adevăr: în munţii Bucegi se află cascada cu cea mai pură apă din lume!

    Apa-vie despre care localnicii vorbesc ar avea puterea să vindece orice boală. Din munte răsar şapte izvoare. Legenda spune că de acolo a băut Zalmoxe prima oară apă, iar locul a devenit sfânt pentru preoţii daci.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro