Astfel, potrivit unei statistici oferite de catre Asociatia
Litoral – Delta Dunarii, 162.998 de turisti erau inregistrati
oficial, vineri noaptea, in structurile de cazare, dar numarul
acestora este simtitor mai mare dat fiind faptul ca in statistici
nu sunt cuprinse si persoanele cazate la particulari sau in
campinguri
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit responsabilului de comunicare al ABADL, Cătălin Anton,
pe timpul zilei reprezentanţii instituţiei au intervenit şi au
strâns peştii manual, iar noaptea s-a intervenit cu utilajele
specializate.
“Fenomenul de mortalitate piscicolă, prezent în ultimele zile pe
plajele litorale ale Mării Negre, s-a diminuat în mod substanţial.
În această dimineaţă, plajele litorale au fost curăţate peste tot,
dar este posibil ca în anuminte zone marea să mai aduca la mal
câteva exemplare de peşte mort”, a declarat Anton.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Asadar, acum putem face baie in piscina sau in mare cu castile
in ureche, sa citim o carte electronica pe un eReader care pluteste
la suprafata apei, sa facem fotografii la adancime sau sa facem
plaja pe un prosop care are incorporate difuzoare. In plus, toate
aceste dispozitive pot fi incarcate cu ajutorul unui incarcator
solar.
“Daca nu se intervine cat mai repede, peste 22 de ani, vom avea
foarte putina zona costiera. Ne aflam in mare intarziere, desi
exista fonduri aprobate inca din 2007, in cadrul POS Mediu, Axa 5,
pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfarsitul lunii
aprilie am semnat un ordin privind aplicatia de finantare pentru a
pregati proiectul de investitii «Reducerea Eroziunii Costiere» din
cadrul axei 5, domeniul de interventie 2. Pentru acest domeniu de
interventie sunt alocate la cele 134 de milioane de euro”, a
conchis ministrul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit responsabilului de comunicare al ABADL, Catalin Anton,
plajele care au contract de inchiriere valabil, adica 54 la suta
din totalul plajelor turistice, au fost predate, in perioada 20 –
27 aprilie, catre agentii economici care le administreaza. “Au fost
predate suprafetele aferente celor 21 de contracte de inchiriere
dintre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral si agenti
economici”, a declarat Catalin Anton.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De anul trecut, cand criza nici macar nu isi aratase coltii pe de-a intregul, vocabularul de turist a fost imbogatit cu un nou termen – “staycation”, adica moda descoperirii orasului de bastina cu ochi de turist. Odata ce ideea ca este “cool” sa iti descoperi orasul natal in aceasta perioada de recesiune a inceput sa fie promovata pe toate canalele media, varianta vacantei cu plimbari pe langa casa a fost aleasa de multi dintre cei afectati de criza.
Pentru ca majoritatea asociaza vacanta de vara cu o evadare pe o plaja, printre cei mai castigati au fost operatorii de plaje urbane din marile capitale ale Europei, care raporteaza cresteri semnificative ale numarului de localnici ce apeleaza la serviciile lor. Plajele din orase precum Viena, Paris, Berlin sau Bruxelles, care nu au fost binecuvantate cu iesire la mare, mizeaza in acest an pe un avantaj la care un (fost) turist cu bugetul limitat nu poate rezista – reduceri de pret si uneori chiar gratuitate. La aceasta se adauga nisipul fin adus de pe litoral, vedere la apa, sporturi de vara, ore de fitness sau bronz urban, adica aproape orice gasesti intr-o statiune de pe Coasta de Azur sau Costa del Sol – mai putin marea.
Astfel de plaje se gasesc aproape in fiecare mare oras al Europei. Praga si Budapesta au propriile plaje construite artificial de-a lungul fluviilor ce le traverseaza, iar Amsterdamul isi incurajeaza localnicii care nu isi permit o excursie la mare sa se bronzeze pe acoperisul muzeului de stiinta (NEMO). Berlinul se lauda, la randul sau, cu oaze de nisip urbane, iar orase mai mici, precum Köln, Rotterdam, Utrecht, Toulouse sau Bordeaux, au preluat din mers tendinta. Viena si Parisul au dezvoltat insa o adevarata industrie in jurul conceptului de plaja urbana. “In fiecare weekend de vara, aproximativ 300.000 de oameni isi petrec timpul pe Donauinsel (Insula Dunarii, situata in centrul Vienei si care desparte fluviul propriu-zis de canalul Neue Donau, fiind gandita initial pentru a proteja orasul de inundatii, n.red.), foarte multi fiind localnici. Un turist petrece in Viena in medie 2 zile jumatate si este in general atras de obiectivele din centru, asa ca localnicii predomina aici”, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriele Lenger, director pentru Romania in cadrul Oficiului National de Turism al Austriei. Amatorii de plaja in mijlocul capitalei austriece au de ales intre Insula Dunarii sau amplasamentele mai noi construite de-a lungul canalului fluvial. “Insula Dunarii, o fasie lunga de 21 de kilometri si lata de maxim 210 metri, atrage in fiecare an inotatori, pasionati de navigatie, windsurferi.
Exista aici nenumarate gradini, pajisti, terase sau promenade cu baruri si restaurante chiar pe malul Dunarii”, spune Lenger. Tot aici se organizeaza si cea mai mare petrecere in aer liber din Europa, Festivalul Danube Island, care a atras anul acesta, la finalul lunii iunie, trei milioane de vizitatori pe durata a trei zile. Desi insula este deschisa tot anul, sezonul propriu-zis incepe din mai si se termina in octombrie. Iar accesul este gratuit. Un fenomen despre care Lenger spune ca a inceput in urma cu zece ani in Viena este cel al plajelor construite de-a lungul canalului Dunarii, unde, desi nu se poate inota, exista nisip si terase teleportate parca de pe litoral.
Cei care au introdus moda plajelor in Viena au fost investitorii de la Summerstage, care au mizat pe delicatese locale, concerte, volei pe plaja sau trambuline. S-a deschis apoi Badeschiff, un complex construit pe un fost vas container transformat in centru de divertisment, in apropiere de Schwedenplatz (una dintre cele mai populare zone de divertisment din Viena). In timpul anului, aici functioneaza un restaurant cu bar si club, dar vara totul se transforma intr-o scena pentru o petrecere urbana pe plaja, unde pe deasupra se poate inota intr-o piscina construita chiar pe canal.
Nu stiu daca a fost vreodata, dar eu nu o mai spun de cand niste constanteni si-au facut o formatie de muzica usoara si au scos un hit greu ce spunea cam asa: haide vino la Constanta, sa te simti la fel ca-n Franta; haide vino la Constanta, toti baiatii au Leganza.
Leganza era masina aceea mai scumpa decat un Cielo si mai scumpa chiar si decat un Nubira, toate trei fiind produse de constructorul sud-corean Daewoo Motors, la Craiova. Nu stiu daca in vremea respectiva aveau sau nu aveau toti baietii din Constanta cate un Daewoo Leganza, dar numiti va rog o alta masina care sa rimeze cu “Constanta” si cu “Franta”. Eu n-am gasit. Insa vreau sa gasesc motive pentru care cineva s-ar mai duce azi la Constanta.
Stiu de ce m-am dus eu, dar ma-ntreb cum ar suna azi melodia, mai ales ca am vazut de curand acel spot publicitar facut pentru turismul romanesc, cel cu “Romania, the land of choice”. “Ia dati-va voi jos bre! Hai, hai, jos! Ia uite ba la ele…” Ele – doua femei, pesemne bunicile cuiva. Nu sunt deloc speriate sau impresionate de urletele soferului de maxi-taxi care ne ducea de la Constanta la Mamaia, si-i replica acestuia si mai zgomotos: ia da-ne banii-napoi. Ia da-ne banii! Si ce numar are masina?! Nerusinatule… In masina erau si doi francezi. Nu stiu daca se simteau ca-n Franta, dar sunt sigur ca nu pentru asta au venit pe litoralul nostru. La inceput radeau timid si apoi au tacut. Daca ma gandesc la un oras de la noi care nu are nicio legatura cu niciun oras din Hexagon, primul care-mi vine in minte e Constanta. Urmeaza restul oraselor, dar primul e Constanta. Poate gresesc, dar mie asta-mi vine in minte. Ele si soferul de maxi-taxi se cearta pentru ca soferul le-a taxat cu un leu in plus pe fiecare.
Ele asta spun, si o fac vehement. De ani de zile alti soferi le cereau un singur leu pentru o persoana (sau zece mii) pe cursa respectiva, iar soferul asta le-a cerut patru lei pentru doua persoane. Si le-a rupt si bilet pentru contravaloarea asta. Acum, daca este sa ne comparam cu francezii, care militeaza pentru drepturile lor ori de cate ori cred ei ca acestea le-au fost incalcate, are importanta si cine avea dreptate in maxi-taxi. Soferul avea. Ceilalti soferi pana la acesta, cei care le-au cerut tot mereu cate un leu, probabil ca nu le-au rupt bilet si le-au facut astfel un pret “promotional”. Si daca soferul avea dreptate, si el stia foarte bine ca are, normal ca a tras brusc pe dreapta, imediat la intrarea in statiune. Doar trebuia sa le-azvarle pe Ele jos din maxi-taxi-ul lui. L-a sunat si pe patron, i-a povestit razand ce vroiau Ele si ce le-a spus el, a uitat sa-i lase pe francezi la hotelul lor, dar le-a explicat in romaneste pana unde trebuie sa mearga inapoi.
Plaja H2O este chiar in capatul Mamaiei, mai departe de unde-au coborat francezii, chiar inainte de barierele de la iesirea dinspre statiune spre Navodari. “Spot de kite”, asa e cunoscuta plaja asta, iar spot de kite inseamna ca acolo este un loc (spot) pentru zmee (kite). Pe plaja aceasta se face kitesurfing, iar asta inseamna ca cineva face surfing folosindu-se de un zmeu pe care il pune in vant. Ca sa fie de nadejde, vantul trebuie sa sufle cu minimum 10 noduri si cu maximum 20 de noduri. Altminteri, vantul e fie prea slab, fie prea puternic si doar cativa sportivi pot sa-l foloseasca, tocmai pentru ca acesta este de fapt si de drept un sport. Unii ii spun extrem, altii nu. Unii si-au rupt membre, si-au julit pielea de la glezne la pometi, altii n-au facut-o, si de aici si diferenta de opinie. Dar kitesurfing-ul, sau kiteboarding-ul e sport extrem. Si la noi, mai ales pe litoral, extremele astea prind foarte bine. Constanta si Mamaia chiar amplifica termenul de sport extrem, si nu pentru ca el se intampla undeva la extremitatea statiunii, ci pentru ca mie mi se pare ca toata comunitatea asta de pasionati se afla intr-un contrast puternic cu litoralul nostru. Sunt personaje diferite de restul oamenilor pe care ii vezi si ii auzi in jurul tau pentru ca sunt multi si vehementi.