BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Câţi şefi de bancă din top 10 au rezistat în anii de criză pe poziţia de director general

     Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei.

    Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul ban­car nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an.

    Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schim­bând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nervii investitorilor nu rezistă. Bursele scad din nou. La Bucureşti pierderile se adâncesc

    Principalele pieţe bursiere din întreaga lume sunt din nou pe minus, ceea ce arată cât de fragili sunt nervii investitorilor când citesc numai previziuni pesimiste privind anul 2016.

    Piaţa germană, principala economie a Europei, era în scădere cu 2% joi dimineaţă, iar piaţa de la Londra marca încă un minus de 2%.

    La Bucureşti indicele BET avea un minus de 1% la ora 11, iar indicele BET-FI consemna un minus de 1,28%.

    Acţiunile Petrom au scăzut cu 0,27, considerat un prag de rezistenţă, având un minus de 1,6%, acţiunile Romgaz scădeau cu 2%, acţiunile BVB aveau un minus de 1%, BRD pierdea 1%, Banca Transilvania era în scădere cu 1%.

    La nivelul SIF-urilor, SIF 4 avea scăderea cea mai mare, un minus de 3,5%, SIF 3 avea un minus de 1%, la fel ca şi SIF 5. Cel mai bine stătea SIF 2, care consemna un minus de numai 0,27%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai mare bătălie aeriană din istorie: 100 de avioane israeliene s-au luptat pe viaţă şi pe moarte cu 100 de avioane siriene

    În 1982, 96 de avioane de vânătoare israeliene s-au luptat cu 100 de avioane de vânătoare siriene, susţinute şi de 19 lansatoare de rachete sol-aer, în ceea ce va deveni una dintre cele mai mari bătălii aeriene din toate timpurile.

    Israelul are o istorie bogată de conflicte cu vecinii, în special din anii 60 până la sfârşitul anilor ’80. O serie de bătălii mici cu Egiptul au rezultat într-o lecţie dură învăţată de Forţele Aeriene Israeliene (IAF), după ce au pierdut numeroase lupte împotriva rachetelor sol-aer, potrivit Business Insider.

    Totuşi, IAF şi-a învăţat lecţia, şi pe 8 iunie 1982, a atacat 19 baterii siriene sol-aer postate la graniţă. În primele două ore de luptă, IAF a distrus 17 dintre baterii fără pierderi. Apoi, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atacurile cibernetice provoacă pagube financiare uriaşe

    Pierderile cauzate de atacurile cibernetice s-au ridicat la aproximativ 600 de miliarde de dolari în 2014, potrivit studiilor realizate de Center of Strategic and International Studies .

    În medie, în 2014 consecinţele unui atac cibernetic se ridică la 12,7 milioane de dolari per companie. Costul mediu suportat de o companie care trece printr-un astfel de atac se ridică la 1.6 milioane de dolari pentru fiecare incident, conform unui studiu realizat de Institutul Ponemon. Acest cost se reflectă în detectarea atacurilor şi recuperarea datelor. Impactul financiar ridicat este confirmat şi de studiul PWC, lansat în 2015, care estimează costul unui atac major la 1.46 de milioane de dolari.

    Cele mai recente exemple de atacuri cibernetice ce au produs pagube semnificative au fost cele înregistrate de companii precum Community Health Service (CHS) în august 2014, când datele a peste 4.5 milioane de utilizatori au fost compromise. Şi anul 2015 a venit cu provocări pentru compania de asigurări de sănătate Anthem. Atacul asupra companiei a avut grave urmări, 80 milioane de date ale clienţilor actuali sau din trecut au fost compromise.

    Una dintre cele mai mari ameninţări vine din partea utilizatorilor de platforme Adroid. Acestea se vor transforma în ţinta hackerilor în următoarea perioadă, potrivit specialiştilor Fortinet. Platforma celor de la Google fiind vulnerabilă la atacuri.

    Cea de-a doua ameninţare majoră pentru următoarea perioadă, vine din faptul că parolele nu mai sunt măsuri de securizare suficiente pentru protejarea datelor de pe platformele de tip Cloud. Pentru a preveni falsa autentificare, companiile vor fi implementa sisteme de autentificare paralele, iar acestea vor deveni esenţiale.

    Cea de-a treia ameninţare vine din zona criptografierii datelor. Din ce în ce mai multe sisteme se vor baza pe certificate de criptografie utilizate nu numai pentru autentificare, dar şi pentru comunicare. Un exemplu elocvent pentru această tendinţă este tehnologia Block Chain, utilizată de BitCoin. Aceasta va fi aplicată cu precădere, în perioada următoare, în domenii precum sectorul financiar, pentru a putea oferi servicii de asigurare, tranzacţionare, creditare, etc, ca soluţie altenativă. Însă, principala provocare vine din faptul că sistemele de criptografiere care sunt, la rândul lor, presupuneri matematice, în viitor vor putea fi dovedite false.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Sfârşitul unui imperiu. Modelul german începe să se PRĂBUŞEASCĂ. Cea mai mare bancă a nemţilor anunţă pierderi IMENSE

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a avertizat că va avea pierderi de 5,8 miliarde de euro după reevaluarea activelor în diviziile de investiţii, retail şi private banking pe al treilea trimestru şi că va reduce dividendele pentru anul acesta.

    Drept rezultat, creditorul german a anunţat că se aşteaptă la pierderi de 5,8 miliarde de dolari când vor veni rezultatele pe trimestrul al treilea, pe 29 octombrie. Tot atunci va anunţa şi schimbările în strategia companiei, potrivit unei declaraţii de presă.

  • Deutsche Bank anticipează pierderi de 6,2 miliarde de euro în trimestrul trei, după reevaluări de active

    Banca va prezenta rezultatele financiare din trimestrul al treilea la sfârşitul acestei luni, când va anunţa şi schimbări importante de strategie.

    Deutsche Bank a precizat că cea mai mare parte a revizuirii valorii activelor este determinată de înăsprirea reglementărilor.

    Constrângerile asupra profitabilităţii şi obligativitatea de creştere a rezervelor de capital vor face ca banca de investiţii, inclusiv divizia Bankers Trust, cumpărată în 1999, să nu mai înregistreze profit la nivelul din trecut.

    Analiştii consideră că reevaluarea în scădere a activelor este o recunoaştere a realităţii şi o încercare de a crea condiţiile pentru performanţe viitoare.

    În reevaluare sunt incluse şi costuri la divizia de retail Postbank, la care Deutsche Bank vrea să renunţe.

    Banca a mai alocat şi 1,2 miliarde de euro pentru costurile legate de litigii.

    Cele mai mari bănci europene încearcă să echilibreze creşterea lentă de pe pieţele locale cu reglementările mai stricte de pe pieţele din Europa şi Statele Unite, care le-au redus profiturile, în timp ce băncile americane aplică o strategie de dezvoltare agresivă în străinătate.

  • Isărescu: Sunt prea multe firme cu pierderi permanente şi afectează creditarea, fiind subcapitalizate

    “Numărul extrem de mare, 200.000 de întreprinderi private cu pierderi permanente, arată două probleme majore: de ce nu se respectă regulile economiei de piaţă în România? În anii 90 (…) ni s-a spus următorul lucru: concurenţa şi curăţenia pieţei sunt esenţiale, adică intrări, dar şi ieşiri. Să poţi să înfiinţezi firme, să lucreze, să fie concurenţă loială, dar să existe şi ieşiri la fel. Dacă nu face faţă sau dacă are pierderi, să poată fi radiată rapid. Păstrarea unui număr mare de societăţi cu pierderi permanente nu numai că ecranează situaţia sectorului privat, dar îngreunează chiar procesul de finanţare“, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia 2015.

    El a arătat că unele dintre aceste firme sunt foste societăţi de apartament, create pentru a “mişca” banii, iar altele reprezintă nereuşite familiale.

    Raportul propune şi analizarea sectorului privat, unde aproape o treime din firme au pierderi permanente, după ce 25 de ani s-a discutat despre întreprinderile de stat.

    “Discutăm de 25 de ani ce facem cu companiile de stat. Discuţiile au continuat pentru că acestea au fost o sursă de arierate, care sunt un surogat de bani. Două decenii, preocuparea principală a fost cea a întreprinderilor de stat, producătoare de arierate, care au subminat, într-un fel, politica anti-inflaţionistă a băncii centrale“, a explicat şeful BNR.

    Pierderile declarate de firme îngreunează, totodată, finanţarea de către bănci, întrucât companiile respective nu pot oferi garanţii pentru banii împrumutaţi, fiind astfel nebancabile.

    “O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în România avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton? A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. (…) Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gând ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis”, a atras atenţia guvernatorul.

    Un astfel de comportament al băncilor ar afecta deponenţii, dar şi acţionarii, iar acordarea de credite firmelor falite ar face ca o parte semnificativă din fondurile băncii să se “scurgă” către acperirea creditelor neperformante.

    Isărescu a punctat că firmele pot fi capitalizate prin activele pe care le deţin, însă trebuie ţinut cont de devalorizarea acestora, sau prin fonduri europene.

    “Fondurile europene sunt donaţii. De ce se speră ca firmele să se capitalizeze cu banii băncilor şi nu se insistă pe o sursă clară de capitalizare, fondurile europene? Legătura puternică între bancher şi antreprenor ar trebui să funcţioneze: hai să luăm bani europeni! Tu te capitalizezi, iar eu te pot finanţa! Dar fiecare să îşi vadă lungul nasului, să nu creadă nimeni că va trăi super bine din această relaţie. Supravieţuirea este pe primul loc, şi nu un SUV, un yacht şi aşa mai departe”, a completat Isărescu.