BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Nicu Rădulescu, preşedintele patronatelor din turismul balnear: În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate

    ♦ Staţiunile balneare din România sunt afectate semnificativ de restricţiile impuse de autorităţi, centrele de tratament şi restaurantele fiind în continuare închise.

    Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din Ro­mânia, spune că în perioada stării de urgenţă, când hotelurile şi-au suspendat activitatea ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului, afacerile din turismul balnear au pierdut circa 1 milion de euro pe zi, adică aproape 90 milioane euro în total.

    „O să fie dezastru începând cu 1 sep­tembrie pentru că este frig, în zona Harghitei, de exemplu, sunt temperaturi foarte mici. Cum o să facem nu îmi dau seama, poate o să închidem pentru că nu vom mai putea face faţă. Este păcat, pentru că pierderile sunt uriaşe. În perioada în care am fost închişi pierdeam circa 1 mil. euro pe zi, iar acum suntem undeva la jumătate pentru că am mai deschis câte ceva, am deschis o parte din bazele medicale“, spune pentru ZF Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.

    Hotelierii ce se bazează pe turismul balnear au avut de suferit chiar şi după încetarea stării de urgenţă; chiar dacă hotelurile s-au redeschis, centrele spa şi bazele de tratament au rămas închise, la fel şi restaurantele, pierderile fiind mult mai mari în cazul acestora. „Nu putem servi oamenii în restaurante, deşi am putea deschide păs­trând distanţarea fizică, noi nu avem în sta­ţiunile balneare ca­zuri de îmbolnăviri. Sun­tem singura ţară din UE care nu a des­chis centrele spa, în timp ce în ţările euro­pe­ne spaurile şi bazele de tratament sunt des­chise,  trata­mentele cu apă termală sunt un front împotriva luptei cu COVID-ul, iar noi stăm închişi“, pre­ci­zează Nicu Rădu­lescu.

    Restaurantele se vor redeschide din 1 sep­tembrie şi ar putea aduce o gură de oxigen pentru hote­lierii din staţiunile bal­neare, multe dintre acestea fiind mon­tane, unde odată cu luna septembrie tem­pera­turile scad. „Noi am trimis scrisori guver­nului pentru că nu ne vom putea descurca deloc în situaţia asta, vine frigul şi pe oamenii care fac tratament, dacă îi ţinem mult pe terase, îi îmbolnăvim. Este un nonsens. Noi ne-am făcut norme anti- COVID, dar unde să le aplicăm dacă toate sunt închise?“

    „Sunt mulţi bani pierduţi şi avem circa 300-350.000 de pensionari pe care îi avem pe contract în fiecare an în staţiunile balneare, oameni peste 70 de ani, oameni care vin chiar şi de câte 2 ori“, precizează Nicu Rădulescu.

    Preşedintele OPTBR spune că în acest sezon de vară veniturile au înre­gis­trat scăderi undeva între 50% şi 70% pentru hotelurile din sta­ţiunile balneare, iar cheltuielile au crescut cu circa 30% în con­textul în care struc­turile de cazare au avut nevoie de diferite consumabile în ceea ce priveşte prevenirea infectării cu coronavirus.

    „În această vară, au fost în staţiunile balneare câteva mii de turişti, foarte puţin comparativ cu anii trecuţi. Noi nu am avut o discuţie cu nişte oameni de la conducere cărora să le spunem clar ce facem noi, ei nu ştiu şi dacă ştiu e şi mai grav că ne ţin închişi, situaţia este disperată, daca în toată Europa sunt deschise centrele spa şi restaurantele, noi suntem închişi, eu nu văd sensul“, adaugă Nicu Rădulescu.

     

     

  • Prăbuşire record pe piaţa muncii din Europa: 5 milioane de locuri de muncă au fost pierdute în al doilea trimestru

    Piaţa muncii din Europa s-a prăbuşit într-un ritm record în al doilea trimestru din 2020, în contetul în care s-au pierdut 5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate astăzi de Eurostat, citate de FT.

    Astfel, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut cu 2,6%, ceea ce arată impactul puternic pe care l-a avut coronavirusul asupra pieţei muncii din regiune, întrucât multe companii mari au concediat sute sau mii de oameni, ori i-au plasat sub scheme guvernamentale de şomaj.

    Eurostat arată că declinul a fost mai puternic în zona euro, unde rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut cu 2,8% în al doilea trimestru.

    În acelaşi timp, Eurostat notează că cifrele pentru Uniunea Europeană şi zona euro arată „cel mai brusc declin observat de când se înregistrează datele pe serii, adică din 1995”.

    La finalul primului trimestru din 2020, în Uniunea Europeană erau 190,9 milioane de oameni care aveau un loc de muncă.

    Pandemia de coronavirus a aruncat zona euro într-o recesiune istorică în al doilea trimestru, întrucât PIB-ul a scăzut cu 12,1% faţă de trimestru anterior, ceea ce înseamnă că economia a scăzut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu toate acestea, din luna mai au început să apară semne că economia îşi revine mai repede decât arătau estimările. Eurostat a transmis vineri că exporturile din zona euro au crescut cu o treime în perioada mai-iunie, deşi rămân cu 10% sub nivelul de anul trecut.

  • BMW înregistează pierderi de 666 de milioane de euro în T2

    BMW se aşteaptă să obţină un profit operaţional în acest an, în ciuda pierderii de 666 milioane de euro din trimestrul doi, după ce vânzările maşinilor sale de lux au scăzut în timpul blocajelor impuse de coronavirus, anunţă Reuters.

    Producătorul mărcilor BMW, Mini şi Rolls-Royces a declarat căvînzările au început să crească, inclusiv în China, dar sporul nu va fi suficient pentru a compensa deficitul de vânzări pierdut din cauza pandemiei.

    BMW a mai spus că perspectivele sale nu au avut în vedere impactul potenţial al celui de-al doilea val de COVID-19 şi nici perspectiva unei recesiuni mai profunde pe pieţele sale cheie.

    Pandemia a afectat puternic Fiat Chrysler, Ford şi Daimler, într-o perioadă în care industria auto tradiţională era supusă oricum unor presiuni majore generate de legislaţia europeană privind reducerea emisiilor poluante.

    În al doilea trimestru al anului trecut profitul operaţional a ajuns la 2,2 miliarde de euro.

    În T2 2020 BMW a livrat 485.464 de maşini, în scădere cu 25% faţă de amul trecut.

    „Acum aşteptăm cu nerăbdareal doilea semestru, cu un optimism prudent şi continuăm să vizăm o marjă EBIT între 0% şi 3% pentru segmentul auto în 2020”, a declarat Oliver Zipse, şeful BMW.

  • Reţeaua de socializare LinkedIn pierde aproape 1.000 de locuri de angajaţi pe măsură ce pandemia loveşte tot mai puternic mediul corporate

    Reţeaua de socializare LinkedIn, deţinută de Microsoft, a declarat că va tăia 960 de locuri de muncă, 6% din forţa de muncă la nivel global, pe măsură ce pandemia loveşte tot mai puternic mediul corporate, scrie Reuters.

    Joburile vor fi tăiate de-a lungul departamentelor de vânzări şi angajări ale grupului. CEO-ul Ryan Roslansky a declarat că firma va furniza plăţi compensatorii timp de 10 săptămâni şi asigurare medicală timp de un an pentru angajaţii din Statele Unite.

    „Vreau să ştiţi că aceasta este singura reducere de personal pe care o planificăm”, a declarat Roslansky .

    Cu toate acestea, valoarea companiei LinkedIn a crescut în timpul pandemiei cu 31% până la 29,9 miliarde de dolari. Între timp, Microsoft a înregistrat o creştere de 30%, ajungând astfel la 326 de miliarde de dolari

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, a declarat că un sfert de miliard de oameni îşi vor pierde slujbele până la sfârşitul anului. Astfel, milioane de oameni vor trebui să dobândească noi abilităţi pentru a obţine locuri de muncă sau pentru a le păstra pe cele vechi.

    Gigantul fondat de Bill Gates a anunţat un plan de instruire a 25 de milioane de oameni la nivel mondial în acest an, urmând să ajute la găsirea unui loc de muncă prin intermediul LinkedIn.

     

  • Preţurile petrolului şi rubla au dus la o pierdere trimestrială de 1,6 mld. dolari pentru Gazprom

    Compania rusă Gazprom a înregistrat o pierdere de 1,64 de miliarde de dolari în primul trimestru, pe fondul preţurilor scăzute ale petrolului şi al deprecierii rublei, anunţă Reuters.

    Vânzările de gaze către Europa, piaţa cheie a Gazprom, au scăzut în primele trei luni ale anului, iar preţurile petrolului au scăzut, după ce producătorii au eşuat în încercarea de a reduce livrările.

    Cu toate acestea, vicepreşedintele Gazprom Famil Sadygov a declarat că pierderea este „doar pe hârtie” şi se datorează în principal unei scăderi accentuate a valorii rublei, care a venit după reducerea preţurilor la petrol.

    Pierderea din primul trimestru a fost de 116 miliarde de ruble (1,64 miliarde de dolari), comparativ cu un profit net de 536 de miliarde de ruble în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Vânzările de gaze către Europa şi China au scăzut cu 17%, la 52 de miliarde de metri cubi, în timp ce preţul mediu a scăzut cu 36%, la 10.800 de ruble (152 dolari)/1.000 de metri cubi, scăzând veniturile Gazprom cu un sfert, până la 1.700 de miliarde de ruble.

    Excluzând fluctuaţiile valutare, Gazprom ar fi înregistrat un profit net de 288 miliarde de ruble, a spus Sadygov, adăugând că această estimare va fi folosită la calcularea dividendelor acestui an şi nu pierderea.

  • Ca să închizi o afacere care nu merge şi unde pierzi mulţi bani îţi trebuie un curaj mult mai mare

    În criza anterioară, de acum un deceniu, mulţi antreprenori români nu au avut curajul să spună stop, să iasă la timp din businessul lor,
    marcându-şi pierderea, au aşteptat să se întâmple ceva, să-şi revină economia, clienţii, băncile să le dea credite în continuare, dar în schimb pierderile s-au mărit, au venit şi cu datorii în spate, ceea ce a pus businessul într-o situaţie fără ieşire.
    În România încă persistă în business stigmatul eşecului şi niciun antreprenor nu vrea să-şi treacă în CV închiderea unui business.
    Chiar dacă insolvenţa a ajuns ceva comun, închiderea unui business doare.
    După ce o afacere se prăbuşeşte de tot, toată lumea – consultanţi, avocaţi, bancheri, furnizori, creditori – ştiu ce era mai bine de făcut, ştiu când antreprenorul ar fi trebuit să-şi închidă businessul.
    În realitate nimeni nu ştie. Indicatorii economici sunt un reper, dar sunt post-mortem.
    Un antreprenor nu are curajul să-şi închidă afacerea când dă prima dată de greu, chiar dacă trăieşte zilnic sub ameninţarea lipsei de lichidităţi, cu creditori în antecameră, cu salariile şi taxele la stat neplătite. Astfel de situaţii fac parte din viaţă.
    Lumea este plină de exemple
    în care un antreprenor era la un pas de faliment, dar apoi şi-a revenit. Chiar Daniel Dines de la UiPath, companie care acum se îndreaptă spre o valoare de 10 miliarde de dolari, spune că în 2014 era la o lună şi jumătate de faliment, nu mai avea deloc bani, era la un pas să închidă totul.
    Până să creeze Uber, Travis Kalanick a avut numai eşecuri. Şi nici Uber nu este vreun succes financiar sau bursier, aşa cum este un succes operaţional şi de marketing.
    Pentru că este precum un copil pe care l-a creat, l-a crescut, i-a dat să mănânce, l-a dus la şcoală, un antreprenor nu va renunţa atât de uşor la afacerea lui dacă trebuie să o închidă. Va dormi cu pierderile lângă el până în ultimul moment pentru că este mult mai greu să închizi un business decât să-ţi limitezi pierderea.
    Businessul din România este plin de astfel de exemple.
    Poate ar trebui ca, în
    paralel cu romanele de succes în afaceri, antreprenorii să vorbească liber despre eşecuri, despre curajul de a închide un business, când
    poţi şi trebuie să faci acest lucru, care sunt semnele la care trebuie să te uiţi.
    Mai ales mediul de business din România are nevoie de astfel de exemple pentru că suntem la începutul unei noi crize şi cu cât antreprenorii îşi vor limita mai mult pierderile, cu atât vor reuşi mai repede să-şi revină.
    În criza anterioară peste 120.000 de firme au intrat în insolvenţă şi în faliment, lăsând în urmă active de peste 10 miliarde de euro.
    Este uşor să spui unui antreprenor că trebuie să se reinventeze, când el crede că modelul de succes pe care l-a avut îl va ajuta să supravieţuiască în continuare. Plus că nu toată lumea are capacitatea să se reinventeze, nu mai sunt bani, nu mai sunt oameni, nu mai există energie să o iei de la capăt.
    Cu toţii vom trece prin această criză, pierderile vor fi mai mari sau mai mici şi vom vedea cine a supravieţuit.
    Dar întotdeauna mai întâi trebuie să ai curajul de a începe un business, pentru că dacă nu-l ai, nu vei avea curajul să-l închizi atunci când lucrurile nu merg. 

  • CEO-ul Airbnb a dezvăluit pentru prima dată după izbucnirea pandemiei care crede el că va fi viitorul turismului

    Poţi să petreci decenii întregi să construieşti un vis, iar lumea îl poate distruge cu ceva precum această pandemie generată de un virus necunoscut, scriu jurnaliştii de la Entrepreneur în deschiderea unui interviu cu CEO-ul Airbnb Brian Chesky.

    „Ne-a luat 12 ani să construim Airbnb şi am pierdut aproape totul în 6 săptămâni”, a spus el într-un interviu cu CNBC, în care a dezvăluit că Airbnb urma să se listeze anul acesta.

    Chesky a mai spus că Airbnb are un viitor ce nu poate fi prevăzut din cauza temerilor legate de pandemie care sunt experimentate în toată lumea. „Turismul aşa cum îl ştim noi s-a terminat. Nu vreau să spun că este finalul călătoriei, ci că mai degrabă modelul pe care îl ştim noi a murit şi nu se va întoarce. Ne vom reîntoarce spre maşinile noastre, vom conduce câţiva kilometri şi vom sta într-o casă.

    CEO-ul a subliniat că cel puţin în Statele Unite Airbnb pare să îşi revină, deşi a precizat că nu îşi doresc să aibă „speranţe fale şi compania nu este în totalitate în afara pericolului.”

     

  • BNS: În ultimele 3 luni s-au pierdut 628.478 de locuri de muncă

    În perioada 16 martie – 17 iunie s-au pierdut 628.478 locuri de munca, iar 181.648 salariati au avut contractele de muncă suspendate cu acordul partilor, cu venit 0 pentru angajaţi, arată un punct de vedere exprimat de BNS in cadrul dezbaterii initiate de Guvern – “Romania munceste!”

    Punctul de vedere a fpst prezentat de presedintele BNS Dumitru Costin. Dezbaterea s-a axat pe 2 teme principale, respectiv introducerea unui mecanism preluat din legislatia germana – Kurzarbeit sau munca cu timp redus, precum şi digitalizarea pietei muncii.

    Presedintele BNS a prezentat in deschiderea interventiei avute cateva din efectele crizei in piata muncii, dupa 3 luni de stare de urgenta si respectiv stare de alerta: 249.855 salariati au inregistrat reduceri salariale, desi au continuat sa lucreze, din care 66.032 salariati au avut salariul redus, desi norma de munca a ramas neschimbata, iar 1.240.674 contracte de muncă au fost suspendate prin somaj tehnic. 72.269 salariati au avut CIM-uri suspendate prin reducerea saptamanii de lucru.

    Criza a aratat cat de vulnerabile sunt unele forme de ocupare dar si cat de rapid au fost incheiate unele relatii de munca. In mai putin de 15 zile de la aparitia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150 mii de locuri de munca au disparut, este o dovada a usurintei cu care se inchide o relatie de munca. In 3 luni aprox 628 mii de locuri de munca au disparut.

    „Indiferent de evaluarile la care ne uitam, comparativ cu alte state europene (evaluari realizate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial sau Organizatia Internationala a Muncii) o discutie in acest moment despre flexibilizarea pietei muncii nu se justifica. Piata muncii din Romania este mai flexibila decat in multe state europene, legislatia in domeniul protectiei locurilor de munca este mult mai putin protectiva decat in multe state europene.

    Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusa in discutie fara a avea in vedere contextul in care acestea se aplica in tara respectiva. Schemele de munca cu timp redus, aplicate intr-o forma sau alta la nivel extins in Europa, au fost o solutie de criza, extinderea aplicarii acestora in afara contextului actual trebuie sa tina cont de lectiile invatate anterior de statele ce au aplicat acest model.

    Acest model functioneaza in Germania cu succes pentru ca in aceasta tara conditiile de concediere a unui lucrator, in special a unui lucrator cu experienta, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania.

    In Romania costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 saptamani, chiar si pentru un lucrator cu 10 ani vechime, in Germania perioada de preaviz pentru un lucrator cu 10 ani experienta este de 17,3 saptamani, la care se adauga plati compensatorii pentru 21,7 saptamani.

    Eforturile de a furniza protectie sociala lucratorilor si de a sprijini firmele sa-i pastreze poate fi in van daca nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluarile macroenomice pe acest mecanism au aratat ca acest tip de schema functioneaza ca un stabilizator mai eficient in tarile in care conditiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firma. Atunci cand costul concedierii unui lucrator sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numarului de ore in locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus in tarile in care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel vazut si in Romania, foloseste mecanismul somajului tehnic si apoi concediaza.

    Din punctul nostru de vedere masurile asumate de Guvern in aceasta perioada si-au dovedit partial utilitatea, in 3 luni s-au pierdut 628 mii de locuri de munca, din care 266 mii au disparut dupa incetarea starii de urgenta. Acordarea subventiei conditionat de pastrarea locurilor respective de munca, asa cum de altfel am propus la inceputul crizei, ar fi imbunatatit mult eficacitatea acestei masuri de interventie.

    Cresterea indemnizatiei de somaj, functionarea dialogului social, corelarea sistemului de educatie cu piata muncii, formarea profesionala, modernizarea sistemului de gestiune a pietei muncii, securitatea sociala pentru lucratorii atipici, sunt doar cateva din aspectele identificate de BNS ca prioritati si comunicate reprezentantilor Guvernului in cadrul acestei reuniuni”, spune organizaţia sindicală.

  • Nu numai pentru cai şi vaci

    Americanii nu caută însă piscinele supraterane gata de asamblat care se pot cumpăra de la magazinele de bricolaj, ci vor ceva mai durabil, motiv pentru care s-au îndreptat spre rezervoare metalice de depozitare a apei, care se folosesc de multe ori pe post de adăpători pentru vite sau cai. Au apărut chiar şi site-uri care-i învaţă cum să procedeze să transforme un asemenea rezervor în piscină în care să răcorească, scrie Mansion Global. Pe lângă durabilitate, un alt motiv pentru care se caută aceste rezervoare este acela că ele arată frumos în pozele de pe Instagram sau alte reţele de socializare online. 

  • Cum să lupţi cu virusul

    Acesta, scrie The Telegraph, a plătit patronului pubului local, Fox Inn, o sumă suficientă cât să acopere o porţie de peşte cu cartofi prăjiţi pentru fiecare din cei aproape 200 de locuitori în fiecare vineri seara. După două luni de trataţie, binefăcătorul a revenit, de data aceasta cu o recompensă de 100 de lire, cei care doresc să o primească trebuind să piardă 10% din greutate în două luni. Motivul ar fi, se pare, dorinţa milionarului care-şi împarte timpul între Londra şi Denchworth de a-i ajuta pe cât mai mulţi oameni din localitate să fie în formă, ca să fie mai bine pregătiţi să lupte cu coronavirusul în caz că s-ar îmbolnăvi.