BusinessMagazin

Tag: piata

  • AI-ul nu oferă stabilitate, dar promite viitorul. De ce pieţele îl răsplătesc oricum

    Inteligenţa artificială schimbă regulile jocului în management, , provocând liderii din toate industriile să îşi regândească propunerea de valoare într-un mediu profund schimbat. Prof. Dr. Phillip Nell, Directorul Academic al programului Bucharest Executive MBA  de la WU Executive Academy, colaborează cu echipa de profesori pentru a perfecţiona constant programul, astfel încât liderii din marketing, operaţiuni şi finanţe să fie pregătiţi pentru responsabilităţi din ce în ce mai complexe.

    Ceea ce a început în 2005 sub numele de DeskOver, într-un apartament din Bucureşti, o companie axată pe  automatizarea sarcinilor de back-office, avea să se transforme zece ani mai târziu în UiPath, un lider global în tehnologia automatizării şi AI. În 2021, UiPath a atras investiţii de 750 de milioane de dolari la o evaluare uluitoare. Deşi software-ul său de automatizare este un activ intangibil, investitorii au pariat masiv  pe potenţialele câştiguri viitoare.E o mişcare ce aminteşte de febra „dot-com”: AI-ul bulversează industriile, iar modelele clasice de evaluare nu mai fac faţă.

    Asistăm la o disrupţie alimentată de AI în domenii precum finanţe, sănătate, producţie şi altele. Modelele clasice de evaluare au fost concepute pentru companii stabile, care produceau bunuri sau servicii tangibile. Creşterea, scalabilitatea sau durata de viaţă a unui produs erau previzibile şi legate de lumea fizică,  prin dinamici şi riscuri pe care le înţelegeam.

    AI-ul pune sub semnul întrebării modelele clasice de evaluare

    Dar este această situaţie cu adevărat nouă, având în vedere că a treia revoluţie industrială, bazată pe tehnologie digitală, influenţează economia de zeci de ani? Un studiu realizat de Ocean Tomo arată că, în 2020, activele intangibile reprezentau o proporţie covârşitoare din valoarea pieţei, în creştere de la 68% în 1995 — iar atunci fusese deja un salt semnificativ de la 32%, cu doar zece ani înainte.

    Generarea de valoare economică prin proprietate intelectuală sau active intangibile nu este o noutate absolută pentru managerii din industrii precum software sau farmaceutice. Deci ce face AI-ul atât de diferit? Există trei provocări majore în evaluarea afacerilor în era AI.

    Evaluarea companiilor AI, incertitudine cu mize uriaşe

    Companiile care dezvoltă AI investesc sume uriaşe în cercetare, cu perspective de câştig mari, dar nesigure.  Nu există opţiuni de testare la scară mică — e o cursă de tip „totul sau nimic”. Nici măcar giganţii tech nu obţin economii de scară: pe măsură ce tehnologia avansează, costurile cresc continuu.

    Spre deosebire de industria farmaceutică, unde brevetele oferă protecţie, AI-ul nu beneficiază de mecanisme similare. Reglementările nu ţin pasul cu inovaţia, iar pieţele financiare se luptă să evalueze corect riscul versus potenţialul de câştig. Evaluările mari ale startup-urilor tech, inclusiv din Europa de Est, arată un optimism care bate prudenţa.

    Impactul în aval al AI-ului

    Tot mai multe companii, din toate industriile, caută să integreze AI-ul în lanţul lor de valoare. Acest lucru va modifica semnificativ structura costurilor şi dinamica pieţelor — de la producţie la logistică, sănătate şi servicii. Totodată, aceste companii se vor confrunta cu aceleaşi problemele întâlnite de dezvoltatorii AI, precum competiţia dură şi comoditizarea rapidă..

    Un exemplu relevant este Rayscape (fost XVision), un startup medtech din Timişoara. Algoritmii săi analizează imagini medicale şi sunt licenţiaţi clinicilor din întreaga lume. Odată cu creşterea numărului de utilizatori, reţeaua de date se extinde, iar performanţa algoritmilor creşte — un efect de reţea cu scalare globală.

    Pe măsură ce industriile devin tot mai dependente de aceleaşi tehnologii AI, diversificarea clasică devine ineficientă. Valo­rile companiilor din sectoare aparent diferite se corelează, iar investitorii vor fi nevoiţi să-şi reevalueze strategiile de risc.

    AI-ul încalcă Legea lui Moore?

    Legea lui Moore spune  că performanţa procesoarelor se dublează la fiecare doi ani, un ritm care a modelat evoluţia tehnologică timp de decenii. AI-ul avansează însă mult mai repede.

    Dacă maşinile vechi de zece ani sau telefoanele de trei ani încă îşi fac treaba, algoritmii AI devin depăşiţi în câteva luni. GPT-3, considerat revoluţionar în 2022, a fost rapid înlocuit.. Costurile mici de tranziţie şi standardizarea permit ca  noile modele să fie rapid copiate şi adoptate.

    În acest context, modelele clasice de evaluare, bazate pe stabilitate şi proiecţii pe termen lung, devin imposibil de aplicat.

    Ca să facă faţă acestor provocări şi să valorifice pe deplin potenţialul AI,investitorii şi noua generaţie de lideri trebuie să îşi ascută instrumentele analitice şi să regândească modul în care evaluează aceste tehnologii. După cum spunea Peter Sondergaard acum 25 de ani: „Informaţia este petrolul secolului XXI, iar analiza datelor este motorul cu combustie.” Dacă AI-ul este noua reţea de autostrăzi care schimbă fundamental fluxurile economice, pieţele financiare trebuie să înveţe să anticipeze noile trasee.

    Prof. Dr. Astrid Schornick este profesor de finanţe la CBS International Business School şi afiliat al WU Executive Academy, unde predă în programele Executive MBA. Şi-a obţinut doctoratul la London Business School şi a făcut parte din facultatea INSEAD înainte de a se alătura CBS.

    Surse:

    techcrunch.com

    Intangible Asset Market Value Study – Ocean Tomo

    hbr.org

     

  • Petrolul tremură sub pumnul marilor puteri: Acordul SUA-Japonia linişteşte pieţele, în timp ce Europa şi China se pregătesc de ripostă

    Preţurile petrolului s-au stabilizat miercuri, după trei zile de scăderi consecutive, în contextul unui acord comercial între SUA şi Japonia care a revigorat parţial încrederea investitorilor în comerţul global, informează Reuters.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut uşor cu 2 cenţi (0,03%), ajungând la 68,57 dolari pe baril la ora 06:54 GMT. În paralel, ţiţeiul american West Texas Intermediate a înregistrat aceeaşi scădere de 2 cenţi, stabilindu-se la 65,29 dolari pe baril.

    În sesiunea anterioară, ambele repere de preţ au pierdut aproximativ 1%, după ce Uniunea Europeană a anunţat că ia în calcul măsuri de retorsiune faţă de tarifele impuse de SUA – diminuând speranţele privind un acord înainte de termenul-limită din 1 august.

    Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că Statele Unite şi Japonia au ajuns la un acord comercial care presupune o taxă vamală de 15% pe importurile americane din Japonia. În contrapartidă, Japonia ar fi promis investiţii de 550 miliarde de dolari în economia SUA.

    În paralel, summitul UE-China programat pentru joi este aşteptat cu scepticism, în contextul tensiunilor comerciale tot mai pronunţate dintre blocul comunitar, Beijing şi Washington. Evenimentul va testa coeziunea europeană şi capacitatea de a reacţiona unitar în faţa presiunilor externe.

    „Deşi scăderea preţurilor din ultimele trei sesiuni pare să se fi oprit, nu cred că vom asista la o revenire semnificativă pe baza acordului SUA-Japonia. Negocierile dificile cu UE şi China vor continua să afecteze încrederea pieţei”, a explicat Vandana Hari, fondatoarea firmei de analiză Vanda Insights.

    Înainte de summit, ministrul chinez al comerţului şi comisarul european pentru comerţ au purtat discuţii „sincere şi detaliate” despre cooperarea economică şi obstacolele comune, potrivit unui comunicat al Beijingului.

    În altă ordine de idei, stocurile de ţiţei şi benzină din SUA au scăzut săptămâna trecută, conform datelor neoficiale publicate de Institutul American al Petrolului. În schimb, rezervele de distilate au crescut cu 3,48 milioane de barili.

     

  • Diana Dumitrescu, CEO, InnovX: Apetitul companiilor mid corporate locale pentru a ieşi pe pieţe externe există. Noi, cu prin MoonShotX, le deschidem uşi

    MoonShotX a devenit a devenit o poartă de acces pentru companiile mid corporate româneşti care vor să se extindă dincolo de graniţe şi caută parteneri, clienţi sau finanţare în pieţe mature precum Marea Britanie, SUA sau Austria. Diana Dumitrescu, CEO al acceleratorului InnovX şi co-organizator al MoonShotX, spune că apetitul pentru internaţionalizare există deja în rândul companiilor locale, însă ceea ce le lipseşte adesea nu sunt neapărat banii, ci accesul la reţele, la stakeholderii relevanţi şi la oportunităţi concrete de business.

    „Eu cred că ne-am atins scopul. De la început ne-am gândit că acest program va accelera companii româneşti care au ambiţia de a ieşi internaţional. Şi iată că suntem în a treia locaţie. (…) Eu cred că pe primul loc e deschiderea de uşi, pentru că ce face acest program este să organizeze în mod structurat evenimente şi să chemăm la masă stakeholderii de care ei au nevoie. Apetitul există, l-am văzut, de aceea sunt aici aceste companii. Evident că e un efort de bani, de investiţie, pe care ei şi-l asumă, sunt companii mari totuşi, sunt companii mid-corporate, nu vorbim de start-up-uri, sunt companii cu revenue în România care doresc să deschidă un birou în alte ţări”, a spus ea în cadrul unui eveniment organizat la Londra, parte din programul MoonShotX.

    Raiffeisen Bank România a lansat, împreună cu acceleratorul de afaceri InnovX, programul MoonShotX, un program de internaţionalizare a companiilor din România pentru a le susţine în încercarea de a scala businessul lor.

    În luna iunie, o parte din companiile româneşti incluse în programul MoonShotX au fost la Londra pentru a vedea cum este piaţa din Marea Britanie şi pentru a interacţiona cu cei care ar putea să le deschidă nişte uşi pe una dintre cele mai mari pieţe din lume.

    „Dacă vorbim de investiţii e clar că piaţa din UK sau partenerii noştri cu care colaborăm de trei ani cel puţin aduc la masă tipuri de investiţii, fie că sunt granturi, că sunt de la guvern, că vorbim de investiţii equity. Depinde de foarte multe aspecte, dar eu cred că dorinţa lor este de a scala şi apoi se uită foarte atent la investiţii, cât costă, efort de timp şi aşa mai departe”, a mai spus Diana Dumitrescu.  

    Din perspectiva unui accelerator precum InnovX, măsurarea succesului şi a return on investment-ului unui astfel de program este simplă şi se leagă direct de rezultatele obţinute de companiile participante.

    „Este foarte simplu. În primul rând, noi punem companiilor KPI-uri în orice program, iar return-on-investment îl măsurăm în funcţie de urmarea rezultatelor, dacă ne raportăm la un parteneriat sau dacă firma din UK sau din Austria  devine clientul unui alumni din MoonShotX e clar că deja îi catalogăm ca succes şi return of investment, este clar, fără discuţii”, a concluzionat ea.

  • Contextul global favorabil şi evaluările companiilor româneşti pot prefigura un avans de încă 20% pentru indicele BET, recent ajuns la maxime istorice, spune un administrator de fonduri

    Bursa de la Bucureşti se bucură de un context internaţional încurajator şi de o evaluare încă atractivă a companiilor listate, ceea ce susţine premisele pentru o continuare a trendului ascendent al pieţei, impulsionat inclusiv de reacţia favorabilă a investitorilor la recentele ajustări fiscale anunţate de către Executiv. Acum, după cinci maxime istorice într-o singură săptămână, Adrian Dudu, director de investiţii la Certinvest, anticipează o creştere de două cifre pentru indicele de referinţă BET în următoarele 6-12 luni.

    „Perspectivele sunt bune, ca să spun pe scurt. Însă trebuie să judecăm indicii locali în contextul mai larg al pieţelor globale. În primul rând, vedem din acest punct de vedere o susţinere din partea pieţelor americane, care închid de câteva săptămâni la noi maxime. Vedem totuşi o performanţă bună şi din partea acţiunilor europene – aici oarecum mai selectiv, dar contextul nu este unul nefavorabil”, spune reprezentantul administratorului de fonduri.

    Piaţa locală a marcat cinci recorduri absolute în tot atâtea şedinţe de săptămâna trecută prin indicele BET. Alte burse care au atins noi maxime în ultima perioadă sunt cele din Statele Unite (prin S&P 500), Germania (DAX) şi Ungaria (BUX); indicele paneuropean Stoxx 600 afişează între timp un avans de 7% de la început de an, cu 10 procente sub BET.

    „România este o piaţă mai mică, o piaţă de frontieră mai riscantă care performează bine atunci când avem un context favorabil la nivel global. Desigur, am avut şi alegerile (prezidenţiale – n.r.) care au fost favorabile pieţelor financiare locale. Avem şi câteva măsuri care ajută piaţa, luate de guvernul recent instalat”, continuă Adrian Dudu.

    Luna trecută, furnizorul global de indici MSCI a început să clasifice România drept Piaţă de Frontieră Avansată, un nou pas înainte privind obţinerea statutului de piaţă emergentă. Promovarea reprezintă unul dintre principalele obiective ale operatorului BVB, care ar aduce intrări substanţiale de capital în companiile româneşti listate şi implicit în economia naţională.

    „De asemenea, acţiunile româneşti nu sunt neapărat scumpe (…) Puse la un loc, toate acestea au rezultat într-o performanţă bună care, după părerea mea, ar putea să continue. Dacă ne uităm la evoluţia din ultimii 10-15 ani, într-un context similar, BET a crescut aproape întotdeauna cu 40-60% într-o perioadă de unu-doi ani.”

    Indicele BET – din structura căruia fac parte cele mai lichide 20 de companii de la BVB – aproape şi-a dublat valoarea în mai puţin de trei ani: de la începutul lui octombrie 2022, indicele a urcat de la 10.500 de puncte la aproximativ 20.000 de puncte în prezent.

    „Deja avem o apreciere de aproximativ 20% venind din minimele de la începutul anului; să spunem că, pornind din acest punct, am mai putea vedea un 20% în următoarele şase luni-un an”, adaugă reprezentantul Capital Point.

     

  • Pieţele europene sub presiune: STOXX 600 stagnează între câştiguri spectaculoase, pierderi majore şi negocierile SUA-UE pentru evitarea tarifelor

    Pieţele europene au început săptămâna într-o notă de prudenţă, investitorii evaluând rezultatele financiare mixte ale companiilor şi aşteptând veşti decisive din negocierile comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, scrie Reuters.

    Indicele paneuropean STOXX 600 a scăzut marginal, cu 0,01%, situându-se la 546,97 puncte la ora 07:19 GMT.

    În weekend, secretarul american al Comerţului, Howard Lutnick, a declarat că este încrezător în încheierea unui acord comercial SUA-UE, însă a avertizat că 1 august reprezintă termenul-limită înainte ca noile tarife să intre în vigoare. „Există suficient spaţiu pentru un acord”, a subliniat el după discuţiile cu negociatorii europeni.

    La nivel sectorial, companiile de resurse de bază au fost pe val, urcând cu 2,6%, în timp ce sectorul auto a înregistrat un recul de 0,3%.

    Printre performerii zilei s-a remarcat Ryanair, care a urcat spectaculos cu 5,8% – una dintre cele mai mari creşteri procentuale din STOXX 600 – după ce cel mai mare operator low-cost din Europa şi-a dublat profitul net în trimestrul aprilie-iunie.

    În schimb, Stellantis a pierdut 2,4%, după ce grupul auto a anunţat că se aşteaptă la o pierdere netă de 2,3 miliarde de euro (aprox. 2,68 miliarde de dolari) pentru prima jumătate a anului 2025.

    În plan geopolitic, Ministerul de Externe al Chinei a anunţat că, joi, preşedintele Xi Jinping se va întâlni cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, pentru a purta o serie de discuţii în vederea elaborării unei strategii de viitor.

  • IT-iştii încasează încă o lovitură: S-a terminat cu salariile şi bonusurile generoase. „Piaţa a atins nivelul maxim când vorbim de salarii” VIDEO

    Piaţa de IT din România s-ar putea să îşi fi atins limitele din punct de vedere al salariilor pe care le poate oferi specialiştilor în tehnologie. Pe lângă adoptarea tot mai accelerată a AI-ul, care redesenează planurile companiilor de tehnologie de peste ocean, dar şi la nivel local, IT-ul mai are o problemă. Adrian Năstase, country manager ASEE România, subliniază că eliminarea subvenţiilor fiscale pentru programatori a însemnat costuri noi pentru companii, ceea ce a determinat ajustări financiare şi încetinirea majorărilor salariale în industrie, pentru păstrarea profitabilităţii. În martie, salariul mediu net din IT a fost de 12.653 de lei.

    „Eu cred că piaţa este deja la nivelul maxim pe care îl poate susţine având în vedere cerinţele, competitivitatea. Este puţin probabil să mai poată creşte acest nivel salarial. Să nu uităm că multe companii din zona de IT au fost nevoite să facă şi multe ajustări ca urmare a eliminării acelor subvenţii de care beneficiau angajaţii din IT. În foarte multe cazuri, acele sume au s-au transformat în costuri pentru companie, au fost suportate de companie. Şi atunci asta pe lângă faptul că au venit într-un timp foarte scurt şi nu erau bugetate, au dus la tot felul de ajustări care nu erau chiar normale şi au avut un impact” a spus Adrian Năstase, country manager ASEE România, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    În paralel, transformarea digitală determină companiile să investească în instrumente AI şi automatizări, însă acestea nu înlocuiesc valoarea adăugată pe care o aduce resursa umană. Conform lui Năstase, strategia companiilor se orientează spre atragerea şi dezvoltarea tinerilor specialişti, care să folosească aceste tehnologii pentru a creşte productivitatea şi inovaţia, fără a limita potenţialul creativ şi decizional al angajaţilor. Astfel, piaţa muncii din IT se află într-o fază de maturitate, unde performanţa nu mai este definită exclusiv de nivelul salariilor, ci de capacitatea angajaţilor de a integra tehnologia cu competenţele umane, într-un mediu concurenţial tot mai sofisticat şi reglementat.

    „Din perspectiva noastră, cred că toate aceste tool-uri sunt menite să aducă o valoare adăugată, dar resursa umană are întotdeauna o valoare şi noi preţuim acest lucru. Adică de asta ne dorim să avem juniori, oameni tineri în companie, cărora să le dăm o şansă, dar vorbim de o valoare adăugată, adică îi încurajăm să folosească tool-uri AI, bineînţeles, conform unor standarde şi unor reglementări interne pe care le pe care le avem, însă vrem să gândească, vrem să-şi dezvolte capacităţile, nu vrem să rămână la nivelul acela în care au intrat în companie şi doar să facă anumite task-uri, fie repetitive sau care nu au o valoare adăugată. Deci ne gândim în în direcţia asta” a mai spus Adrian Năstase în cadrul emisiunii ZF Live.

  • ULTIMĂ ORĂ: Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, cumpără prin Pavăl Holding Praktiker Hellas, o reţea de magazine de bricolaj cu 700 de angajaţi din Grecia, pentru mai bine de 130 mil. euro. Presa locală: Este posibil ca brandul Dedeman să intre pe piaţa din Grecia

    Paval Holding, vehiculului de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, va cumpăra lanţul de magazine grecesc Praktiker Hellas şi va achiziţiona firma şi proprietăţile comerciale aferente – deţinute de Eurobank – pentru o sumă ce depăşeşte 130 de milioane de euro, relatează presa din Grecia. 

    Paval Holding este compania-mamă a Dedeman, cel mai mare grup de bricolaj din România şi din Balcani, cu o cifră de afaceri ce depăşeşte 2,5 miliarde de euro şi peste 50 de hipermarketuri. Deşi a intrat târziu în cursa pentru achiziţia Praktiker Hellas, a reuşit să depăşească ofertele unor giganţi precum Leroy Merlin (grupul Adeo) şi Videolux Holding din Bulgaria (Technopolis), depunând cea mai competitivă propunere.

    Această achiziţie plasează Paval în centrul pieţei greceşti de bricolaj, estimată la peste 1,2 miliarde de euro anual, o piaţă aflată în redresare şi susţinută structural prin programe de modernizare a locuinţelor („Exoikonomo”), dezvoltarea Airbnb şi proiectele din turism. Consumatorii greci sunt din ce în ce mai familiarizaţi cu abordările axate pe eficienţă şi preţ.

    Praktiker deţine 16 magazine, are peste 700 de angajaţi şi se bucură de un brand puternic şi recunoscut. Potrivit unor surse din industrie, următoarea etapă va include reinvestiţii în reţeaua de magazine, transformare digitală şi, posibil, un rebranding sau chiar introducerea numelui Dedeman pe piaţa din Grecia.

    Pentru piaţă, intrarea unui jucător regional cu autonomie financiară şi o creştere organică puternică schimbă regulile jocului. Leroy Merlin, care are aproximativ 8 magazine în Grecia, JYSK – aflat într-o expansiune agresivă – şi IKEA sunt nevoite să-şi reevalueze poziţia în faţa unui competitor care nu operează după o „mentalitate occidentală”.

    Piaţa grecească s-a dovedit a fi dificilă pentru lanţurile internaţionale din domeniu, un exemplu fiind chiar Praktiker, care a intrat în faliment în 2013. Totuşi, în prezent, cu o nouă echilibrare a valorilor imobiliare, un consumator matur şi o orientare clară spre „valoare pentru bani”, piaţa DIY din Grecia reapare pe harta de interes european – iar de data aceasta, românii au ajuns primii.

    Pavăl Holding a înregistrat în 2023 un profit net de 2,3 mld. lei, în urcare cu 52% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile au urcat cu 36% la 2,33 mld. lei. 

  • ULTIMĂ ORĂ: Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, cumpără prin Pavăl Holding Praktiker Hellas, o reţea de magazine de bricolaj cu 700 de angajaţi din Grecia, pentru mai bine de 130 mil. euro. Presa locală: Este posibil ca brandul Dedeman să intre pe piaţa din Grecia

    Paval Holding, vehiculului de investiţii al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl de la Dedeman, va cumpăra lanţul de magazine grecesc Praktiker Hellas şi va achiziţiona firma şi proprietăţile comerciale aferente – deţinute de Eurobank – pentru o sumă ce depăşeşte 130 de milioane de euro, relatează presa din Grecia. 

    Paval Holding este compania-mamă a Dedeman, cel mai mare grup de bricolaj din România şi din Balcani, cu o cifră de afaceri ce depăşeşte 2,5 miliarde de euro şi peste 50 de hipermarketuri. Deşi a intrat târziu în cursa pentru achiziţia Praktiker Hellas, a reuşit să depăşească ofertele unor giganţi precum Leroy Merlin (grupul Adeo) şi Videolux Holding din Bulgaria (Technopolis), depunând cea mai competitivă propunere.

    Această achiziţie plasează Paval în centrul pieţei greceşti de bricolaj, estimată la peste 1,2 miliarde de euro anual, o piaţă aflată în redresare şi susţinută structural prin programe de modernizare a locuinţelor („Exoikonomo”), dezvoltarea Airbnb şi proiectele din turism. Consumatorii greci sunt din ce în ce mai familiarizaţi cu abordările axate pe eficienţă şi preţ.

    Praktiker deţine 16 magazine, are peste 700 de angajaţi şi se bucură de un brand puternic şi recunoscut. Potrivit unor surse din industrie, următoarea etapă va include reinvestiţii în reţeaua de magazine, transformare digitală şi, posibil, un rebranding sau chiar introducerea numelui Dedeman pe piaţa din Grecia.

    Pentru piaţă, intrarea unui jucător regional cu autonomie financiară şi o creştere organică puternică schimbă regulile jocului. Leroy Merlin, care are aproximativ 8 magazine în Grecia, JYSK – aflat într-o expansiune agresivă – şi IKEA sunt nevoite să-şi reevalueze poziţia în faţa unui competitor care nu operează după o „mentalitate occidentală”.

    Piaţa grecească s-a dovedit a fi dificilă pentru lanţurile internaţionale din domeniu, un exemplu fiind chiar Praktiker, care a intrat în faliment în 2013. Totuşi, în prezent, cu o nouă echilibrare a valorilor imobiliare, un consumator matur şi o orientare clară spre „valoare pentru bani”, piaţa DIY din Grecia reapare pe harta de interes european – iar de data aceasta, românii au ajuns primii.

    Pavăl Holding a înregistrat în 2023 un profit net de 2,3 mld. lei, în urcare cu 52% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile au urcat cu 36% la 2,33 mld. lei. 

  • Producătorul de bere Bergenbier, cu afaceri de aprope 1 miliard de lei în 2024: Contextul actual ne obligă să fim reticenţi în privinţa noilor investiţii şi rezervaţi în ceea ce priveşte creşterea pieţei în 2025

    Bergenbier, parte a grupului Molson Coors Beverage Company şi unul dintre principalii producători de bere din România, a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    „2024 a fost, fără îndoială, un an dificil, iar piaţa berii din România nu a fost ocolită de provocări. Într-un context social şi economic complicat, ne-am consolidat poziţia datorită unei abordări coerente, axate pe extinderea portofoliului de branduri şi pe întărirea parteneriatelor comerciale. Este al patrulea an consecutiv de creştere double-digit a cifrei de afaceri, o validare că strategia noastră funcţionează într-un mod sustenabil”, spune Mihai Voicu, director general al Bergenbier S.A.

    În ultimii cinci ani, compania a desfăşurat un proces de extindere şi diversificare a portofoliului, concentrându-se pe segmentele core, premium şi fără alcool.

    „În ciuda incertitudinilor macroeconomice care au complicat planificarea financiară, ne-am atins obiectivele şi am înregistrat o contribuţie fiscală semnificativă, de peste 282 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de 2023. Strategia noastră, validată de o creştere cu peste 53% a cifrei de afaceri din 2020 până în prezent, demonstrează că Bergenbier S.A. poate livra performanţă chiar şi în contexte volatile”, a completat Oana Popa, director financiar.

    Potrivit datelor Berarii României, care reprezintă 90% din piaţa locală de profil, vânzările producătorilor de bere s-au situat anul trecut la 15 milioane de litri, la acelaşi nivel cu cel din anul anterior, după trei ani de scăderi succesive,

    Livrările de bere fără alcool au crescut în 2024,cu 15% faţă de 2023. Acest segment a depăşit astfel, pentru prima dată, o cotă de piaţă de 6%. În această categorie, livrările de mixuri de bere şi beri cu arome au crescut cu 21% faţă de anul anterior.

    Pentru anul în curs, Bergenbier rămâne prudentă în ceea ce priveşte perspectivele de creştere. Instabilitatea fiscală, măsurile economice restrictive şi scăderea puterii de cumpărare pot afecta negativ evoluţia întregului sector.

    „Deşi avem o bază solidă – susţinută de lansări precum Madrí Excepcional, investiţii continue în fabrica din Ploieşti şi în echipele noastre – ne confruntăm cu creşteri de taxe, iar acciza la bere se va majora cu 10% de la 1 august. Întregul context ne obligă să fim reticenţi în privinţa noilor investiţii şi rezervaţi în ceea ce priveşte creşterea pieţei în 2025. Vom continua planurile strategice pentru anul în curs, conştienţi că optimizarea resurselor şi capacitatea de adaptare vor fi esenţiale în perioada următoare”, a concluzionat Mihai Voicu.

    Portofoliul Bergenbier cuprinde mărci care acoperă toate segmentele pieţei. Pe lângă berile produse la Ploieşti – Bergenbier, Caraiman, Madrí Excepcional, Fresh, Staropramen, Staropramen Unfiltered, Stella Artois, Beck’s, Noroc, Löwenbräu – compania importă şi distribuie în exclusivitate berile de abaţie belgiene Leffe şi Hoegaarden, berea americană Miller Genuine Draft, berea mexicană Corona, precum şi berea albă germană nefiltrată Frazinskaner. De asemenea, compania are în portofoliu şi variantele 0.0% alcool pentru Stella Artois şi Staropramen.

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Clifford Chance a asistat Electrica în emisiunea de obligaţiuni verzi lansată pe pieţele externe, în valoare de 500 mil.euro

    O echipă multijurisdicţională de avocaţi din birourile Clifford Chance Bucureşti şi Londra, coordonată de Parteneri Mădălina Rachieru-Postolache şi Kate Vyvyan, a asistat Electrica în tranzacţia prin care compania a lansat pe pieţele externe prima sa emisiune de obligaţiuni verzi şi a atras 500 milioane euro.

    Tranzacţia a fost intermediată de Banca Comercială Română (BCR), BNP PARIBAS, Citi, ING, J.P. Morgan şi Raiffeisen Bank International AG (în calitate de coordonatori globali) şi BT Capital Partners, IMI – Intesa Sanpaolo, Société Générale şi UniCredit (în calitate de aranjori principali).

    Echipa de proiect a fost formată din Mădălina Rachieru-Postolache (Partener), Gabriel Toma (Counsel), Nicolae Grasu (Senior Associate), Martha Busuiocescu şi Cosmin Mitrică (Associates) din biroul Clifford Chance Bucureşti, respectiv Kate Vyvyan (Partener), John Thompson (Senior Associate) şi Simina Sovi (Associate) – Clifford Chance Londra.

    „La mai bine de zece ani de la listarea duală pe bursele de la Bucureşti şi Londra, Electrica marchează un nou moment istoric pentru strategia sa de dezvoltare, devenind totodată un reper internaţional pentru eforturile de sustenabilitate şi guvernanţă corporativă din România”, a declarat Mădălina Rachieru-Postolache.

    Emisiunea de obligaţiuni a fost suprasubscrisă de peste 11 ori. 

    Electrica, la care cel mai mare acţionar este statul român, a atras la începutul lunii iulie 500 de milioane de euro de pe pieţele externe într-o emisiune de obligaţiuni verzi, cu o scadenţă pe 5 ani şi o dobândă de 4,566% pe an.