BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Şi Exxon pleacă din Rusia. Americanii au acolo operaţiuni evaluate la 4 mld. dolari

    Gigantul american din energie ExxonMobil (simbol bursier XOM) iese de pe piaţa din Rusia, acolo unde are operaţiuni de petrol şi gaze evaluate la peste 4 miliarde de dolari, şi va opri orice investiţe nouă, ca urmare a războiului din Ucraina, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Prin această decizie, Exxon se va retrage de la gestionarea unor instalaţii de producţie de petrol şi gaze de pe insula Sakhalin din Orientul Îndepărtat al Rusiei şi pune sub semnul întrebării soarta unei instalaţii de gaz natural lichefiat (GNL) de câteva miliarde de dolari.

    “Deplângem acţiunea militară a Rusiei, care încalcă integritatea teritorială a Ucrainei şi pune în pericol populaţia sa”, a afirmat compania într-o declaraţie critică faţă de intensificarea atacurilor militare.

    Ieşirea Exxon urmează zecilor de alte companii occidentale, de la Apple (AAPL.O) şi Boeing (BA.N) la BP PLC , Shell şi compania norvegiană Equinor ASA (EQNR.OL), care şi-au întrerupt activitatea sau au anunţat planuri de a renunţa la operaţiunile lor din Rusia.

    Exxon, care urmează să se întâlnească miercuri cu analiştii de pe Wall Street, nu a oferit un calendar pentru exit-ul din Rusia şi nici nu a comentat potenţialele reduceri de valoare ale activelor. Activele sale din Rusia au fost evaluate la 4,055 miliarde de dolari în ultimul său raport anual, depus în februarie, potrivit Reuters.

    Exxon exploatează trei mari zăcăminte offshore de petrol şi gaze, cu operaţiuni în Insula Sakhalin, în numele unui consorţiu de companii japoneze, indiene şi ruseşti, printre care se numără şi Rosneft din Rusia (ROSN.MM). Grupul a avansat planurile de a adăuga un terminal de export de GNL pe acest sit.

    “Afacerile Exxon în Rusia sunt relativ mici în contextul mărimii businessului său astfel că nu au aceeaşi importanţă ca pentru BP sau TotalEnergies, dacă ar trebui să renunţe la activele sale din Rusia”, spune Anish Kapadia, director la Pallissy Advisors, cercetător în domeniul energiei şi mineritului.

    Compania, care îşi dezvoltă câmpurile de petrol şi gaze din Rusia din 1995, a fost supusă unor presiuni pentru a rupe legăturile cu Rusia din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o “operaţiune specială”.

    Instalaţiile de la Sakhalin, pe care Exxon le operează de când a început producţia, în 2005, reprezintă una dintre cele mai mari investiţii directe individuale în Rusia, potrivit unei descrieri a proiectului de pe site-ul Exxon.

    Compania japoneză Sakhalin Oil and Gas Development (SODECO), care deţine o participaţie de 30% în proiectul Sakhalin-1, încearcă să confirme detaliile anunţului făcut de Exxon, a declarat un purtător de cuvânt, adăugând că va urmări situaţia din Rusia-Ucraina şi va decide ce va face în viitor.

    ExxonMobil are 335 miliarde de dolari capitalizare pe Wall Street, până de curând fiind partener al OMV Petrom în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Americanii au ajuns la o înţelegere cu Romgaz pentru ca producătorul de gaze controlat de statul român să cumpere participaţie pentru circa 1 mld. euro.

     

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR, la ZF Power Summit: Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare

    Prognoza noastră de 11,2% inflaţie la mijlocul anului presupune că măsurile de compensare şi de plafonare expiră. Dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, atunci vom avea inflaţie de o cifră la mijlocul anului. Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare.

  • Petrolul trece de 100 de dolari pentru prima dată din 2014, din cauza atacului asupra Ucrainei

    Petrolul a depăşit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, provocând îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial, scrie Reuters.

    Ţiţeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor din Asia, cel mai înalt nivel din septembrie 2014, şi era la 101,20 dolari pe baril la 04:23 GMT, în creştere cu 4,36 dolari, sau 4,5%.

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, după ce a urcat până la 96,51 dolari, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat joi o operaţiune militară în estul Ucrainei, în ceea ce ar putea fi începutul unui război în Europa din cauza cererilor Rusiei de a pune capăt expansiunii NATO spre est.

    Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal ţiţei către rafinăriile europene, şi este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.

    “Anunţul Rusiei privind o operaţiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril”, a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING, adăugând că piaţa petrolului va aştepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua naţiunile occidentale împotriva Rusiei.

    “Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piaţa petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca preţurile să rămână volatile şi ridicate”, a adăugat el.

    “Un factor care ar putea acţiona ca o frână temporară asupra preţurilor este acordul nuclear cu Iranul, existând zvonuri potrivit cărora ar putea fi anunţat un nou acord, posibil chiar în această săptămână”, a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.

  • Preţul petrolului face un pas înapoi

    Preţul petrolului a făcut un pas înapoi miercuri, după ce în şedinţa precedentă a urcat la maximul ultimilor şapte ani, deoarece a devenit clar că primul val de sancţiuni americane şi europene impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în estul Ucrainei nu va perturba aprovizionarea cu petrol.

    Conform Reuters, potenţiala revenire pe piaţă a unei cantităţi mai mari de ţiţei iranian a ţinut, de asemenea, preţurile sub control.

    Ţiţeiul Brent a se tranzacţiona la 97,14 dolari pe baril la 04:42 GMT, după ce marţi a urcat până la 99,50 dolari, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) erau cotate la 92,21 dolari pe baril, după ce marţi au atins 96 de dolari.

    “Aliaţii NATO reţin unele măsuri punitive ca monedă de schimb, ceea ce înseamnă, de asemenea, că uşa diplomaţiei este încă deschisă. Acordul nuclear cu Iranul rămâne o posibilitate”, a declarat Vandana Hari, fondator al furnizorului de analize ale pieţei petroliere Vanda Insights. “Cei doi factori vor lăsa ţiţeiul în limite şi vor ţine Brent-ul sub 100 de dolari pentru moment”, a adăugat Hari.

    Preţurile au sărit marţi pe fondul îngrijorărilor că sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei ar putea afecta aprovizionarea cu energie, însă Statele Unite au precizat că nu va exista niciun impact asupra exporturilor de energie.

    “Sancţiunile care sunt impuse astăzi, precum şi cele care ar putea fi impuse în viitorul apropiat, nu vizează şi nu vor viza fluxurile de petrol şi gaze”, a declarat marţi seara târziu un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA pentru reporteri. citiţi mai mult

    Sancţiunile impuse marţi de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, Canada şi Japonia s-au concentrat asupra băncilor şi elitelor ruseşti, în timp ce Germania a oprit un proiect major de gazoduct din Rusia, ca răspuns la una dintre cele mai grave crize de securitate din Europa din ultimele decenii.

    O altă cauză care a diminuat preţurile a fost posibila revenire a peste 1 milion de barili pe zi de ţiţei din Iran, în condiţiile în care diplomaţii au declarat că Iranul şi puterile mondiale sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru a limita programul nuclear al Teheranului.

  • Grupul MOL anunţă rezultatele din 2021. Reprezentanţii companiei: „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022”

    Grupul MOL a anunţat astăzi, printr-un comunicat, rezultatele financiare pentru T4 şi pentru întregul an 2021.Businessul a obţinut un rezultat CCS (current cost of supplies – n. red.) EBITDA de 947 de milioane de dolari în T4, astfel încât rezultatul CCS EBITDA pentru întregul an a ajuns la un maxim istoric de 3,531 miliarde de dolari, peste previziuni. Fluxul de numerar liber s-a triplat faţă de anul trecut şi a ajuns la 1,988 milioane de dolari, în principal datorită preţurilor favorabile la petrol şi gaze şi a marjelor din rafinare şi petrochimie. Acest rezultat permite MOL să îşi finanţeze proiectele de transformare aflate în derulare şi pe cele planificate. Compania se aşteaptă ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde de dolari în 2022.

    „Ne aşteptăm ca mediul extern să rămână volatil şi impredictibil în 2022. În acest context macro, ne aşteptăm ca EBITDA să atingă sau chiar să depăşească 2,8 miliarde USD în acest an”, spune Zsolt Hernádi, Chairman-CEO.

    Pe segmentul upstream, rezultatul EBITDA în T4 2021 a crescut cu 184%, ajungând la 513 milioane de dolari, de la nivelurile scăzute din 2020, ducând rezultatul EBITDA al segmentului Upstream la 1,554 miliarde de dolari, aproape jumătate din rezultatele totale ale grupului MOL. Performanţa a fost susţinută de creşterea cu 70% a preţului petrolului Brent şi de 3,5 ori a preţurilor la gaze, comparativ cu anul trecut. Fluxul de numerar liber a crescut, ajungând la 399 milioane de dolari în T4, ceea ce a determinat  generarea fluxului de numerar liber simplificat al segmentului Upstream până la 1,15 miliarde de dolari în 2021. Producţia anuală de petrol şi gaze a rămas la peste 110 mii de barili echivalent petrol, păstrându-se în obiectivul setat la nivel de grup. Câmpul petrolifer ACG din Azerbaidjan a contribuit la volumele realizate, în timp ce scăderea naturală a continuat în Europa Centrală şi de Est şi în Regatul Unit.

    Pe segmentul downstream, rezultatul operaţional CCS EBDITDA pe tot anul 2021 s-a dublat, ajungând la aproape 1,5 miliarde de dolari, susţinut de o contribuţie mai solidă din petrochimie şi rafinare, dintre care petrochimia a contribuit cu peste 50%. De asemenea, rezultatele din T4 2021 au crescut cu 165%  ajungând la  352 milioane de dolari de la an la an. Volumele de vânzări au crescut cu 3% de la an la an în T4, datorită vânzărilor mai mari realizate de parteneri, în contextul în care cererea de combustibili auto din regiune a crescut cu 4% în Europa Centrală şi de Est, cea mai importantă regiune pentru MOL.

    Divizia de consumer services a obţinut o creştere de 19% a EBITDA pe tot anul, datorită volumelor de vânzări şi îmbunătăţirii marjelor pe segmentul non-fuel. Plafonarea preţurilor la combustibili în Ungaria şi Croaţia coroborată cu deprecierea monedelor locale raportat la dolar au avut un efect negativ asupra ritmului de creştere anuală continuă a EBITDA, astfel că rezultatul EBITDA din T4 a scăzut cu 10% faţă de rezultatele din aceeaşi perioadă a anului 2020.  Lansarea de servicii non-fuel a continuat: numărul staţiilor de servicii care oferă conceptul  Fresh Corner a crescut de la 955 la finalul lui 2020, la 1.069 anul trecut. În 2021, MOL a anunţat mai multe achiziţii ca parte din strategia Shape Tomorrow 2030+: 16 staţii de servicii în Slovacia şi 120 staţii de servicii de servicii OMV în Slovenia. Planul de achiziţii a continuat şi în T1 2022 cu 417 staţii de servicii Lotos în Polonia.

    Segmentul gas midstream a realizat o performanţă EBITDA de 135,6 milioane de dolari în 2021, cu 33% mai puţin comparativ cu anul trecut. În T4, EBITDA a scăzut cu 18% faţă de anul trecut, până la 34 de milioane de dolari, pe fondul creşterii accelerate a preţului de achiziţie a gazului şi din cauza faptului că transportul către Serbia şi Bosnia şi Herţegovina a fost sistat în 2021, ceea ce a contribuit la diminuarea veniturilor provenite din transportul nereglementat. Cheltuielile CAPEX au fost mai mici dat fiind faptul că proiectul de interconectare între Serbia şi Ungaria a fost finalizat în T3 2021 şi a devenit operaţional  în T4 2021.
     

  • Petrolul Brent ajunge la 94 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie 2014

    Preţul petrolului a crescut luni, inversând pierderile anterioare, deoarece investitorii şi-au păstrat un sentiment optimist pe fondul aşteptărilor că oferta globală va rămâne restrânsă în timp ce cererea se va intensifica, relatează Reuters.

    “Investitorii au obţinut profituri pe termen scurt în urma ştirilor care sugerau progrese în negocierile nucleare dintre SUA şi Iran, dar după corecţiile tehnice s-au reluat noile achiziţii, deoarece se aşteaptă ca oferta globală să rămână restrânsă”, a declarat Tatsufumi Okoshi, economist senior la Nomura Securities.

    Administraţia preşedintelui american Joe Biden a restabilit vineri derogările de sancţiuni acordate Iranului pentru a permite proiecte internaţionale de cooperare nucleară, în timp ce discuţiile privind acordul nuclear internaţional din 2015 intră în ultima linie dreaptă.

    În cazul în care Statele Unite ridică sancţiunile impuse Iranului, ţara ar putea spori livrările de petrol, contribuind la oferta globală.

    Ţiţeiul Brent a crescut cu 60 de cenţi, sau 0,6%,la 93,87 dolari pe baril la ora 0152 GMT, după ce anterior a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2014, de 94,00 dolari. Ţiţeiul american West Texas Intermediate a urcat cu 25 de cenţi, sau 0,3%, la 92,56 dolari pe baril, aproape de maximul ultimilor 7 ani atins vineri, după ce mai devreme în cursul şedinţei a coborât până la 91,36 dolari.

    Ambele referinţe au crescut vineri cu peste 2 dolari, într-o majorare timp de şapte săptămâni, din cauza îngrijorărilor continue legate de întreruperile de aprovizionare alimentate de tulburările politice din rândul marilor producători mondiali.

    Preţul petrolului, care a crescut deja cu aproximativ 20% în acest an, este posibil să depăşească 100 de dolari pe baril din cauza cererii globale puternice, au declarat analiştii.

  • Preţurile petrolului au atins maximele din ultimii şapte ani pe măsură ce aprovizionarea a scăzut

    Preţurile de referinţă ale petrolului au urcat marţi la cel mai înalt nivel din 2014 în urma atacurilor din Golful Orientului Mijlociu, incident care ar putea restrânge perspectivele deja firave de aprovizionare, potrivit Reuters.

    Contractele futures pe ţiţeiul Brent au crescut cu 1,02 dolari, sau 1,2%, până la 87,50 dolari pe baril până la ora 09:24 GMT, în timp ce contractele futures pe ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,36 dolari sau 1,6%, până la 85,18 dolari pe baril. Comerţul de luni a fost redus în urma unei sărbători legale din SUA.

    Ambele valori de referinţă au atins marţi cele mai înalte niveluri din octombrie 2014.

    Preocupările privind aprovizionarea au crescut săptămâna aceasta, după ce gruparea Houthi din Yemen a atacat Emiratele Arabe Unite, escaladând ostilităţile dintre grupul aliniat Iranului şi o coaliţie condusă de Arabia Saudită.

    După ce a lansat lovituri cu drone şi rachete care au declanşat explozii în camioanele cu combustibil şi au ucis trei persoane, mişcarea Houthi a avertizat că ar putea viza mai multe instalaţii, în timp ce Emiratele Arabe Unite au declarat că îşi rezervă dreptul de a „răspunde la aceste atacuri teroriste”.

    Compania petrolieră ADNOC din Emiratele Arabe Unite a declarat că a activat planul de continuitate a afacerii pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de produse către clienţii săi locali şi internaţionali, după un incident la depozitul său de combustibil din Mussafah.

    De asemenea, la creşterea primelor de preţ geopolitice se adaugă tensiunile în creştere între Rusia, membru OPEC+, şi Ucraina.

    În plus, unii producători din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se luptă să pompeze la capacităţile permise, din cauza investiţiilor insuficiente şi a întreruperilor, în baza unui acord cu Rusia şi aliaţii de a adăuga 400.000 de barili pe zi în fiecare lună.

    Analiştii Goldman Sachs au declarat ca se asteapta ca stocurile de petrol din tarile OCDE să scada până în vară la cel mai mic nivel din 2000, preţurile petrolului Brent crescând la 100 de dolari în cursul acestui an.

     

  • Cum este economia Kazahstanului, punctul fierbinte al planetei în acest moment, cu un PIB de 171 miliarde de dolari şi vaste resurse de petrol şi uraniu? Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună

    Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală şi fostă ţară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari şi vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu şi petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România.

    Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală şi a noua ţară ca mărime din lume, cu o suprafaţă de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătraţi. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan şi Republica Kârgâză la sud şi China la est.

    Kazahstanul şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul ţării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele preşedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani.

    Populaţia actuală a Kazahstanului este de aproximativ 19 milioane de oameni, dintre care 68% sunt etnici kazahi. Există, de asemenea, o comunitate rusă importantă (19 % din populaţie) şi comunităţi mai mici de uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari şi germani. Conform unui recensământ din 2009, apartenenţa religioasă este împărţită între islam (70% din populaţie) şi ortodocşii rusi (26%).

    Economia Kazahstanului a avut o performanţă puternică între 2001 şi 2007, alimentată de exporturile de energie şi minerale în expansiune şi facilitată de reforma economică, investiţiile străine şi – mai ales – de o serie de recolte bune. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kazahstanul a susţinut o creştere medie anuală a PIB-ului de 9,7% pe an între 2001 şi 2007. Cu toate acestea, această creştere solidă a încetinit în timpul crizei financiare globale la doar 1,2% în 2009. O redresare puternică a înregistrat o creştere economică, potrivit raportului FMI, de 7,5% în 2011, 5,1% în 2012 şi 5% în 2013. În mare parte, ca urmare a preţurilor scăzute ale petrolului şi a presiunilor externe cauzate de situaţia economică din Rusia şi de devalorizarea rublei ruse, creşterea a scăzut la 2% în ultimul trimestru din 2015, potrivit site-ului Departamentului de Afaceri Externe şi Comerţ al Guvernului Australiei. Produsul Intern Brut al Kazahstanului este de aproximativ 171 de miliarde de dolari, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor, de 9,122 USD pentru 2020, îl depăşeşte cu mult pe cel al vecinilor săi din Asia Centrală şi este comparabil cu cel al Rusiei.

    Din motive istorice şi geografice, economia Kazahstanului este strâns legată de cea a Rusiei, care rămâne cel mai mare partener de import. Rusia continuă să închirieze aproximativ 6.000 km pătraţi de teritoriu kazah în jurul instalaţiei spaţiale Cosmodromul Baikonur, unde a fost lansat Sputnik I în 1957, primul satelit artificial al Pământului. Cosmodromul este în uz activ, iar închirierea sa a fost prelungită până în 2050. Kazahstanul, totuşi, devine, de asemenea, aproape integrat cu China, care a devenit cel mai mare partener de export în 2011. Împreună cu Rusia, Belarus, Armenia şi Kârgâzstan, Kazahstanul este, totodată, membru al Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală menită să faciliteze o mai bună integrare economică în regiune.

    Cererea Kazahstanului de a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului a fost acceptată de Consiliul guvernatorilor OMC în iunie 2015, iar aderarea sa oficială a început la 30 noiembrie 2015.

    Pe lângă uraniu, Kazahstanul deţine rezerve vaste de combustibili fosili şi resurse naturale, în mare parte neexploatate. La nivel global, Kazahstanul este pe locul 12 ca rezerve dovedite de petrol şi pe locul 14 ca rezerve de gaze naturale şi se clasează în primele zece ţări pentru rezerve de cărbune, aur, crom, zinc, plumb şi bauxită. Kazahstanul deţine 8% din zincul mondial, 7% din mangan şi 4% din minereul de fier. În ceea ce priveşte producţia, însă, industria minieră din Kazahstan rămâne departe de a-şi realiza întregul potenţial. Producţia zilnică de petrol a Kazahstanului în 2016 a fost de 1,6 milioane de barili, din care 73% au fost exportaţi. Se crede că sectorul Mării Caspice al Kazahstanului deţine alte câteva rezerve importante de petrol şi gaze încă neexploatate.

    Având în vedere că terenurile sale vaste de stepă sunt capabile să găzduiască atât creşterea de animale, cât şi producţia de cereale, agricultura este o industrie importantă pentru Kazahstan, fiind un mare producător de grâu. Principalele sale pieţe de export sunt vecinii săi din Asia Centrală, Iran şi Turcia; deşi în ultimii ani a început să exporte în China, Coreea de Sud şi Japonia. Departamentul Agriculturii al SUA a estimat că producţia totală de grâu din Kazahstan pentru 2019/20 a fost de 14 milioane de tone.

    Investiţiile străine directe în Kazahstan au depăşit 129 de miliarde de dolari în 2014. Atragerea de investiţii suplimentare este parte integrantă a planurilor guvernului Kazahstanului de a diversifica economia, în special în domenii precum producţia de metale neferoase, care completează dotarea sa energetică.

    De asemenea, Kazahstanul a devenit a treia ţară ca mărime în ceea ce priveşte energia consumată pentru a „mina” Bitcoin, cea mai renumită criptomonedă din lume, o dezvoltare impresionantă pentru o ţară care funcţionează în esenţă pe cărbune.

    Datele de la Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index arată că ponderea globală a Kazahstanului în puterea de procesare a criptomonedei a crescut semnificativ, în timp ce alte ţări majore în „criptominat” au decelerat. China, de departe cel mai mare producător de criptomonede, a înăsprit reglementările privind monedele digitale, ceea ce a determinat pe mulţi să treacă la servere din Kazahstan, potrivit The Diplomat.

     

  • Un deficit al ofertei de petrol ar putea declanşa o serie de crize de energie

    În timp ce pieţele petroliere sunt îngrijorate în legătură cu impactul imediat al accelerării pandemiei şi unei viitoare supraoferte asupra cererii, oficialii din ţările producătoare de petrol şi executivii din industrie avertizează de luni întregi cu privire la un inevitabil deficit de ofertă în anii următori în cazul în care investiţiile în noi proiecte nu vor creşte substanţial, potrivit Oilprice.com.

     

  • Preţul petrolului, pe cale să înregistreze cea mai mare creştere săptămânală din august

    Referinţele Brent şi WTI se îndreptau spre creşteri de aproximativ 8% în această săptămână, prima majorare săptămânală din ultimele şapte.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 99 de cenţi, sau 1,3%, la 75,41 dolari pe baril, după ce joi au scăzut cu 1,9%.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,08 dolari, sau 1,5%, la 72,02 dolari, după ce în ziua precedentă au scăzut cu 2% într-o şedinţă volatilă.

    La începutul săptămânii, piaţa petrolului recuperase aproximativ jumătate din pierderile suferite de la izbucnirea epidemiei Omicron din 25 noiembrie, preţurile fiind motivate de primele studii care sugerează că trei doze de vaccin COVID-19 de la Pfizer (PFE.N) oferă protecţie împotriva variantei Omicron.

    Ceea ce ţine în frâu preţurile sunt scăderea traficului aerian intern în China, din cauza restricţiilor mai stricte de călătorie, şi încrederea mai slabă a consumatorilor după mici epidemii repetate.

    Între timp, agenţia de rating Fitch a retrogradat dezvoltatorii imobiliari China Evergrande Group şi Kaisa Group, afirmând că aceştia nu şi-au respectat obligaţiile offshore. Acest lucru a întărit temerile legate de o potenţială încetinire a sectorului imobiliar din China, precum şi a economiei mai largi a celui mai mare importator de petrol din lume.