Aceasta are vârsta de 60 de ani şi provine dintr-o aşezare improvizată din mijlocul Bărăganului. Este vorbitoare de 9 limbi străine, printre care sanscrita şi greaca veche, iar de 24 de ani este responsabilă de colecţiile de carte în limba română la Biblioteca Naţională a Franţei.
Citeşte mai multe şi vezi imagini pe www.one.ro
Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.
Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.
“În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.
Alături de George Ploscaru au mai fost trimise în judecată alte două persoane, respectiv Gigi Dănuţ Neguţ, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire şi Andrei Munteanu, pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.
Românul care a furat bijuterii în valoare de 5,2 milioane de euro de la o firmă din Paris avea pregătite cutii cu “pietre de stradă” pe care le-a pus în locul diamantelor, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a inculpatului.
“În perioada 15.11.2016-30.12.2016, inculpatul Ploscaru George, poreclit «Mache», a constituit împreună cu alţi cetăţeni străini, de diferite origini, printre care un cetăţean de origine sârbă poreclit «Diamant», un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii pe teritoriul Franţei a unei infracţiuni de furt, în dauna persoanei juridice ce deţine o marcă elveţiană de bijuterii. La data de 30.12.2016, inculpatul Ploscaru George a sustras din showroom-ul privat al mărcii elveţiene de bijuterii situat în Paris, arondismentul nr. 8, două diamante şi două inele cu pietre preţioase în valoare cumulată de 5.132.990 euro, prezentându-se sub o calitate mincinoasă, accea de gemolog şi sub o identitate falsă, aceea de «Mizrahi»”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT, remis joi MEDIAFAX.
„Un om de business care începe o activitate în domeniul acesta şi un om de design sunt complet diferiţi: fiecare dintre activităţi are frumuseţea ei, dar pentru un om de afaceri care începe într-un astfel de domeniu, tot timpul cifrele vor fi targetul; pentru un om de creaţie care începe un brand, tot timpul întâi identitatea şi poziţionarea contează”, explică designerul Andreea Bădală raţionamentul pentru care nu se consideră un om de business, chiar şi după ce brandul de fashion creat de ea a ajuns cunoscut în toată lumea. Ea a lansat Murmur în 2011, iar acum articolele care poartă acest nume se vând la nivel global prin trei canale – în retail, prin showroomuri, unul în Bucureşti şi al doilea la Hollywood şi printr-un shop online (ţările care comandă cel mai mult sunt SUA, UK, Rusia, Franţa şi alte oraşe din România), prin vânzarea wholesale în toată lumea, în magazinele care solicită produse Murmur (şi sunt evaluate drept potrivite de către reprezentanţii mărcii; în prezent livrează astfel în Europa – în ţări ca Franţa, Belgia, Olanda, Germania, dar şi în SUA, Rusia, Asia).
Pe piaţa locală, în afară de magazinul online şi showroom, marca este prezentă în concept store-urile Victoria 46 şi Molecule F. Cel mai recent anunţ legat de prezenţa internaţională a mărcii se referă la includerea într-un pop up store din Galeriile Lafayette din Paris, cel mai cunoscut department store din Franţa. Până acum, vedete internaţionale precum Katy Perry, Madonna, Kylie Jenner, Beyoncé, Lady Gaga au ales să poarte piese Murmur pentru proiecte renumite sau în cadrul apariţiilor publice. Investiţia iniţială în Murmur a fost de 27.000 de euro, iar businessul din jurul creaţiilor Andreei Bădală a crescut de la an la an: cu 44% faţă de 2014 şi cu 31% anul trecut faţă de 2015, spune ea, fără să ofere detalii concrete despre dimensiunea acestuia. În România, preţurile pentru creaţiile ei variază între 600 de lei şi peste 5.000 de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul Murmur; aceste valori sunt însă adaptate fiecărei pieţe pe care ajung.
Andreea Bădală a fost ghidată mereu de întrebarea „Ce caracterizează ceea ce fac?”. „Nu pot să renunţ la ambiţia de a avea un produs altfel şi de a crea o fantezie, tot brandul este o fantezie, care să nu fie ca altele – poate să aibă lucruri asemănătoare, că nimeni nu mai inventează roata, nu o să inventez altă mânecă, de pildă, în contextul în care construcţia actuală este deja bună”, îşi descrie ea preocupările legate de profesie. Dorinţa de a crea ceva original este de fapt sursa ei permanentă de inspiraţie. „Este un foc care arde în tine, alimentat de faptul că vezi cum ce ai creat nu mai există în piaţă; într-o astfel de activitate nu te poţi duce într-o zonă în care să fii «money oriented» din prima. Faci transferul încet, pe măsură ce începi să fii apreciat”, explică ea. Tânăra de puţin peste 30 de ani se autodescrie ca fiind una dintre persoanele norocoase, care a ştiut întotdeauna ceea ce vrea. „Nu aş putea defini exact momentul, dar înainte să încep şcoala şi să scriu şi să citesc făceam haine; evident, într-un mod foarte amuzant.”
Mai târziu, a conştientizat clar obiectivul de a-şi construi o carieră de designer, iar toate alegerile sale s-au concentrat spre îndeplinirea acesteia: de la alegerea studiului de fashion design la Universitatea de Arte din Bucureşti (2002-2006), aprofundarea aspectelor tehnice şi de construcţie a hainei, la London College of Fashion (2007-2008) sau perioada stagiilor de practică pentru designeri cunoscuţi precum Richard Nicoll (2007-2008) sau Alexander McQueen (2009-2010). „Am ajuns să lucrez cu ei ca toată lumea, cum se ajunge peste tot – am aplicat, am dat multe telefoane de follow-up, până când am reuşit să obţin un interviu. Am mers la interviu, mi s-a spus după două săptămâni că pot să vin, după care au urmat multe alte telefoane”, descrie ea paşii care au dus-o spre stagiile de practică internaţionale.
Nu a ezitat niciodată când a venit vorba de accesarea oportunităţilor de dezvoltare, indiferent de rezultat. „Dacă îţi doreşti ceva, poţi să încerci şi să ai conştienţa propriilor dorinţe, să le urmezi, să nu te gândeşti că nu e posibil sau e greu, cum să zici asta înainte să încerci? Am aplicat şi la alte stagii, pur şi simplu nu înseamnă că dacă nu ţi se răspunde, nu eşti bun; poate nu eşti potrivit pentru locul respectiv la acel moment.” În toată perioada în care s-au derulat aceste experienţe, şi-a conturat ideile legate de dezvoltarea propriului brand, vis pe care îl au majoritatea celor care încep o carieră în domeniu, potrivit lui Bădală, fără să ia în calcul, de multe ori, ce presupune un astfel de drum. Astfel, după stagiile de practică, între alternativa de a rămâne în străinătate şi a lucra ca designer pentru nume celebre şi venirea în România, pentru dezvoltarea propriului brand, a ales-o în mod evident pe a doua.
De altfel, ideea propriului brand începuse să prindă contur cu trei ani înainte de lansarea proiectului. Avea chiar şi o serie de notiţe despre cum avea să arate acesta. După întoarcerea în ţară, timp de un an a lucrat pentru a construi prima colecţie şi identitatea brandului, de la nume, descriere, ce îşi propune acesta, cum ar trebui să fie clienta, prima colecţie; „în continuare cred în ea şi cred că este o rădăcină din care s-a dezvoltat brandul mai departe”, descrie Bădală colecţia iniţială. Povesteşte că de când era mică a fost atrasă de aspectele feminităţii şi de lenjerie, astfel că alegerea conceptului pe care se bazează în continuare a fost una naturală. „Am simţit că dacă aş aduce lenjeria din interior spre exterior, dacă aş aduce lenjeria în portabilitate şi aş extinde conceptul acesta, aş face ceva nou ca designer.” În termeni specifici domeniului, colecţiile ei se definesc ca „un concept unic de prêt-à-porter cu influenţe retro”.
„E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?
Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.
„S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.
După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.
Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.
„Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.
„E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?
Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.
„S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.
După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.
Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.
„Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.
Casa Chanel, scrie New York Times, a ales o incursiune în trecut, spre femeile care i-au fost aproape fondatoarei sale, înainte ca aceasta să ajungă celebră, cu colecţia Coco avant Chanel. Printre piese se numără colierul Jeanne (numit astfel după actriţa de filme mute Jeanne Dirys), realizat din aur alb, mai bine de 100 de safire roz, 82 de spineli gri şi 650 de diamante, colierul Marthe, cu aur alb şi 220 de perle japoneze de cultură, ori inelul Suzanne (de la Suzanne Orlandi, prima femeie care a purtat o ţinută originală Chanel), cu safire roz-portocalii (padparadscha).
L’École Van Cleef & Arpels a expus colecţia Retour D’Expedition de bijuterii şi obiecte decorative semnată de Harumi Klossowska de Rola şi dedicată fascinaţiei pentru lumea animală a creatoarei. Printre piese s-au regăsit o braţară de fildeş şi aur alb, abanos şi diamante ce închipuie o pisică prinzându-şi coada sau inele cu cap de acvilă lucrate din corn de vacă africană sau lemn pietrificat cu aur şi diamante.
Alţi creatori au lansat bijuterii care arată ora, aşa- numitele „ceasuri secrete”, prezentate sub formă de brăţări, şi cadranele ascunse sub o combinaţie de pietre preţioase, cum ar fi spineli negri şi diamante albe ca la Giampiero Bodino sau opale, ca la Dior.
Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa-Peştişani, jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) este artistul care, prin viziunea sa originală şi unică şi prin tehnicile sale inovatoare, a redefinit forma şi semnificaţia sculpturii secolului XX. Opera sa a avut o influenţă decisivă atât asupra contemporanilor săi, cât şi asupra viitoarelor generaţii de artişti.
Evenimentul va include mai multe manifestări:
– „Brancusi: The Art of Carving One’s Own Image” / „Brâncuşi: arta de a-şi sculpta propria imagine”. Conferinţă susţinută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric de artă şi curator la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou, din Paris, de care aparţine şi celebrul “L’Atelier Brancusi”;
– Prezentare de carte: „Brancusi, an Artist without Frontiers” / „Brâncuşi, un artist fără frontiere”, de Doina Lemny (Bucureşti, Ed. Noi Media Print, 2016);
– Proiecţia filmului documentar „Brâncuşi – L’ensemble sculptural de Târgu Jiu en Roumanie” (2012, 15 min., coordonator: Doina Lemny, imagine: Cristian Tamaş, montaj: Marius Robu, coloana sonoră: George Enescu – “Sonata nr. 3″, vioară: George Enescu, pian: Dinu Lipatti).
– Expoziţie de carte, cu volume provenind din fondul Bibliotecii ICR New York şi din colecţii private, dedicate operei şi personalităţii lui Brâncuşi, incluzând monografii şi studii critice, în engleză, română şi franceză. Expoziţia de carte va fi dublată de una de imagini ale lucrărilor lui Brâncuşi aflate în importante colecţii muzeale din SUA.
Evenimentul marchează sărbătorirea a 141 de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, şi, totodată, apropiata comemorare a 60 de ani de la dispariţia artistului.
Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf, curator şi cercetător la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris. Este specialistă în sculptura modernă din prima jumătate a secolului XX, cu un interes deosebit pentru opera lui Brâncuşi.
Colanţii Stark, pe care îi poartă vedeta Gigi Hadid, au fost incluşi printre cele şase piese cu care Murmur vrea să cucerească selecta clientelă a Galeriilor Lafayette.
„Este un real pas înainte pentru noi ca deschidere şi vizibilitate pe plan internaţional, Galeriile Lafayette fiind unul dintre cele mai cunoscute nume din domeniu. Încă de când eram studentă am admirat iniţiativele şi expoziţiile Galeriilor, iar acum, să fim printre cele mai inovative brand-uri prezentate consumatorului, mi se pare o onoare şi o confirmare a valorii brand-ului.”, spune Andreea Bădală, designer-ul şi fondatorul Murmur.
Murmur a fost lansat în anul 2011 ca un concept unic de prêt-à-porter cu influenţe retro. Produsele brandului românesc se regăsesc în magazine din mai multe oraşe ale lumii, precum New York, Los Angeles, Tokyo, Geneva, München, Amsterdam, Moscova sau Dubai.
Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii brandului, vedete precum Katy Perry, Madonna, Kylie Jenner, Beyonce, Lady Gaga şi Fergie au ales să poarte piese Murmur pentru proiecte renumite sau în cadrul apariţiilor publice. Încă de la început, brand-ul s-a bucurat de atenţia presei internaţionale, piesele Murmur apărând în publicaţii ca Vogue UK, India, Olanda şi Spania, Elle UK, Paper şi Brides Magazine.
Colanţii Stark, pe care îi poartă vedeta Gigi Hadid, au fost incluşi printre cele şase piese cu care Murmur vrea să cucerească selecta clientelă a Galeriilor Lafayette.
„Este un real pas înainte pentru noi ca deschidere şi vizibilitate pe plan internaţional, Galeriile Lafayette fiind unul dintre cele mai cunoscute nume din domeniu. Încă de când eram studentă am admirat iniţiativele şi expoziţiile Galeriilor, iar acum, să fim printre cele mai inovative brand-uri prezentate consumatorului, mi se pare o onoare şi o confirmare a valorii brand-ului.”, spune Andreea Bădală, designer-ul şi fondatorul Murmur.
Murmur a fost lansat în anul 2011 ca un concept unic de prêt-à-porter cu influenţe retro. Produsele brandului românesc se regăsesc în magazine din mai multe oraşe ale lumii, precum New York, Los Angeles, Tokyo, Geneva, München, Amsterdam, Moscova sau Dubai.
Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii brandului, vedete precum Katy Perry, Madonna, Kylie Jenner, Beyonce, Lady Gaga şi Fergie au ales să poarte piese Murmur pentru proiecte renumite sau în cadrul apariţiilor publice. Încă de la început, brand-ul s-a bucurat de atenţia presei internaţionale, piesele Murmur apărând în publicaţii ca Vogue UK, India, Olanda şi Spania, Elle UK, Paper şi Brides Magazine.
