BusinessMagazin

Tag: organizatie

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Proprietatea intelectuală, un bun din ce în ce mai valoros

    Termenul de proprietate intelectuală, explică Lars Wiechen, se referă următoarele categorii: mărci, brevete, drepturi de autor şi secrete comerciale. „Cel mai valoros secret comercial este formula Coca-Cola; nu este protejată de niciun drept, este ţinută secret într-un seif din Atlanta şi există zvonuri cum că ar fi doar două persoane care au acces la formulă, iar acestea nu au voie să intre în contact, nu au voie nici să călătorească în acelaşi tren sau avion.“

    În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează, în principal, prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), în domeniul proprietăţii industriale, şi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    În ziua de azi, brandul este una din cele mai importante active pe care le poate deţine o companie, explică Wiechen. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. „Dacă ne gândim la anii ’80, de exemplu, dacă facem o analiză a bilanţurilor, putem vedea că valoarea companiilor era dată, în proporţie de 70%, de activele corporale, adică terenuri, clădiri, echipamente, stocuri şi aşa mai departe. Între timp, lucrurile s-au schimbat: dacă am face acum o analiză financiară a bilanţurilor companiilor listate, vom vedea că cel puţin 70% din valoare reprezintă active necorporale (activele necorporale reprezintă acele active care nu se regăsesc sub o formă materială – n.red). Un exemplu: gândiţi-vă la Apple, este cea mai valoroasă marcă la nivel mondial, având o valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari din care numai marca reprezintă 40% din valoarea companiei. E un raport impresionant“, spune Lars Wiechen.

    În România sunt înregistrate anual între 10 şi 12.000 de mărci la OSIM, mai mult decât în urmă cu zece ani, dar foarte puţin comparativ cu situaţia din alte ţări europene. În Franţa, de exemplu, sunt înregistrate sute de mii de mărci pe an, oricine are o idee asigurându-se mai întâi că are brandul protejat şi abia apoi ocupându-se de dezvoltarea afacerii.

    O problemă este faptul că nu avem o piaţă pentru activele necorporale, explică Wiechen. Există câţiva brokeri în Marea Britanie şi Statele Unite, dar nu putem vorbi de o piaţă activă. „Trebuie creată şi o piaţă, pentru că mărcile nu pot fi tranzacţionate pe bursă. Trebuie să înţelegem că economia, în momentul de faţă, este bazată pe conceptele de cunoaştere şi pe cel de digital. Cel mai mare retailer din lume, Alibaba, nu are niciun magazin fizic; la fel în cazul iTunes, este vorba doar de conţinut digital. Un alt exemplu foarte bun e Uber, nu deţine flotă, nu deţine nici măcar un taxi şi este totuşi cea mai mare companie de transport.“

    Un prim pas, spune Lars Wiechen, este creşterea notorietăţii capitalului intelectual: „Trebuie să începem cu antreprenorii, cu IMM-urile care încă nu ştiu foarte bine ce înseamnă un drept de proprietate intelectuală sau faptul că tot ceea ce creeză poate fi protejat printr-un brevet sau prin drepturi de autor. Iar apoi trebuie să creştem notorietatea şi la finanţator, adică la bănci.“

    În ce situaţii poate fi însă folosită proprietatea intelectuală pentru a garanta un împrumut bancar?

    „Banca este în primul rând interesată de o garanţie pe care să o poată executa în cazul în care compania nu mai poate respecta plăţile. Băncile ezită să accepte activele necorporale ca garanţii fiindcă nu există piaţă pentru acest tip de active, nu există companii de asigurări care să preia riscul asociat acestora, iar acceptarea capitalului intelectual ca garanţie în oferirea de finanţare are un impact negativ asupra indicatorilor de performanţă a băncii, spre exemplu asupra ratei de adecvare a capitalului. Am avut anul trecut două cazuri în care am evaluat active necorporale, mai exact mărci şi software, pentru garantarea împrumutului la anumite bănci din România; şi am observat o deschidere mai mare şi din partea băncilor în a accepta această valoare rezultată din proprietatea intelectuală“, spune partenerul de la Deloitte România. „Nu este încă o practică obişnuită în România, pentru că aici suntem obişnuiţi cu garanţiile imobiliare. Un teren, o clădire de birouri sau rezidenţială, băncile angajează un evaluator, fac anumite ajustări şi decid asupra valorii împrumutului. Suntem obişnuiţi cu acest sistem, dar nu vedem că şi un teren sau o clădire reprezintă tot un drept, şi anume dreptul de a folosi bunul în cauză. La fel, brevetul este tot un drept asupra unui bun care nu este tangibil – aceasta este singura diferenţă.“

    Există în România mărci extrem de valoroase, iar această valoare este de multe ori reprezentată de puterea de a recunoaşte brandul în cauză. Un exemplu în acest sens este BCR, după cum explică Lars Wiechen: „M-am ocupat de alocarea preţului de achiziţie pentru mai multe companii, printre care şi BCR la momentul vânzării către Erste“, povesteşte partenerul Deloitte. „Atunci ne-am uitat la toate activele din bilanţ, care erau la valoarea contabilă, şi le-am reevaluat; la fel şi cu datoriile. Ce am făcut în plus, pentru că nu existau în bilanţul BCR, a fost să identificăm activele necorporale. În cazul BCR, brandul a fost extrem de important: în majoritatea ţărilor numele este Erste, la noi a rămas BCR tocmai pentru că era o marcă extrem de valoroasă.“

    Din totalul lucrărilor Deloitte, evaluarea activelor necorporale reprezintă între 5 şi 10%, atât la nivelul României cât şi la nivelul Europei Centrale şi de Est. „Deschiderea antreprenorilor din România este una medie, aş spune că ne situăm după Polonia şi Cehia din acest punct de vedere“, notează Lars Wiechen. El mai spune că marile companii din România nu se folosesc, în majoritatea cazurilor, de puterea brandului.

    Wiechen s-a stabilit în România de 10 ani, a învăţat limba şi s-a integrat în mediul de afaceri local, devenind un specialist de referinţă în evaluarea activelor şi a afacerilor. De la sfârşitul anului 2014, Wiechen este partener pentru consultanţă financiară la Deloitte România şi coordonator al echipei specializate în proiecte de evaluare şi modelare. De-a lungul carierei sale de 14 ani în companii de consultanţă, atât în Germania cât şi în România, a construit o expertiză amplă în evaluări de active şi afaceri, studii de fezabilitate financiară, precum şi contabilitate internaţională, evaluarea litigiilor, due diligence financiar, fuziuni şi achiziţii, restructurări şi consultanţă financiară în gestionarea creditelor.

  • Tom şi Jerry sunt vinovaţi pentru apariţia ISIS. Şeful serviciilor secrete egiptene a declarat că cele două personaje animate sunt de vină

    Salah Abdel Sadek, şeful serviciilor secrete egiptene, a declarat într-un discur la Universitatea din Cairo că desenele animate cu Tom şi Jerry sunt de vină pentru apariţiei organizaţiei teroriste ISIS. Acesta spune că personajele, Tom şi Jerry, încurajează extremismul şi îi învaţă pe copii că este în regulă utilizarea materialelor pirotehnice.

    Dacă nu îi era frică că studenţii o să-i ia înderâdere, acesta a mai oferit şi alte două motive: jocurile video şi filmele violente.

    “Tom şi Jerry ilustrează violenţa într-un mod amuzant şi transmite mesajul că, da, este ok să-l lovesc şi-l pot arunca în aer cu explozibili. Astfel în mintea privitorului devine ceva natural”, ar fi spus Sadek, scrie Washington Post, citând site-ul EgyptianStreets.com

    “A devenit ceva normal ca un adolscent să-şi petreacă ore în şir jucându-se jocuri video violente, ucigând sute de oameni şi este fericit”, a spus el. “Tinerii se confruntă cu presiuni sociale care-i împing să recurgă la violenţă, pe care o consideră normală”, a adăugat el.

     

  • Opinie Tania Becheru, Ensight Management Consulting: Managementul proceselor de afaceri – de unde începem?

    În condiţiile unor pieţe globalizate, organizaţiile de astăzi trebuie să-şi asigure abilitatea de a concura cu succes pe mai multe fronturi: eficienţă operaţională, satisfacţie înaltă a clientului, produse şi servicii inovative. Acest succes porneşte de la procese optimizate care înseamnă costuri reduse, calitate ridicată, venituri mai mari, angajaţi motivaţi şi clienţi mulţumiţi. W. Edwards Demming spune: „Dacă nu poţi descrie ceea ce faci sub forma unui proces, înseamnă că nu ştii ce faci.“ Calea spre succes devine evident controlul proceselor interne.

    O metodă afirmată la nivel mondial pentru ţinerea sub control a proceselor de afaceri o reprezintă BPM (Business Process Management – Managementul Proceselor de Afaceri). Chiar dacă există în companii informaţii şi iniţiative privind metoda BPM, multe dintre ele se confruntă cu întrebarea „de unde încep o implementare BPM?“.

    Implementarea BPM în organizaţie presupune asigurarea guvernanţei pentru îndeplinirea următoarelor funcţiuni: identificarea, modelarea, documentarea, monitorizarea şi, cel mai important, îmbunătăţirea continuă a proceselor de business din organizaţie.

    În cele ce urmează voi furniza o viziune de ansamblu, privind primii paşi care pot fi iniţiaţi.

    DE UNDE ÎNCEPEM?

    Primul pas este crearea structurii procesuale top-down: de la harta proceselor end-to-end la nivel înalt (începând de la prelucrarea cererii pentru un produs sau serviciu, şi până la  livrarea produsului sau serviciului şi furnizarea de servicii postvânzare) până la procesele singulare semnificative care se desfăşoară în cadrul organizaţiei. Pe baza acestei structuri, se poate începe lucrul pe identificarea subproceselor şi activităţilor componente.

    ÎNSĂ CINE FACE TREABA?

    Cel mai important rol în BPM este „proprietarul de proces“. Acest rol trebuie atribuit fiecărui proces de business identificat. Responsabilitatea acestuia este să definească obiectivele şi modul de desfăşurare a procesului. Suplimentar, acesta trebuie să deţină şi să gestioneze resursele pentru atingerea acestor obiective. Proprietarul de proces are şi responsabilitatea îmbunătăţirii continue a procesului, eficientizării acestuia şi creşterii valorii adăugate.
    În funcţie de dimensiunea şi complexitatea organizaţiei, poate fi util ca proprietarii de proces să fie sprijiniţi de colegi care deţin know-how-ul metodelor şi instrumentelor BPM şi asigură implementarea lor consistentă şi consecventă la nivelul organizaţiei.

    ŞI MAI DEPARTE?

    Ulterior identificării principalelor procese de business, acestea trebuie documentate. Pe de o parte documentarea poate fi realizată schematic, utilizând metode specifice de cartografiere a proceselor (flowchart, swimlane etc.). Ulterior cartografierii, procesele se pot descrie şi sub formă de proceduri şi instrucţiuni care permit aplicarea corectă a proceselor, la fiecare repetare a lor. Documentarea proceselor facilitează înţelegerea şi transparentizarea proceselor pentru cei care le desfăşoară, dar şi pentru cei care le controlează.

    Odată documentate procesele se poate trece la analiza şi îmbunătăţirea lor continuă. În acest sens pot fi aplicate o serie de metode şi instrumente specifice, având ca scop:

    1.  eliminarea risipei din procese, respectiv a activităţilor care nu aduc valoare adăugată,
    2.  reducerea greşelilor,
    3.  automatizarea unor activităţi,
    4.  optimizarea utilizării de resurse (umane, materiale, financiare).

    Scopul final este întotdeauna un proces mai „suplu“, cu performanţe înalte şi un cost redus. Instrumentarul Lean Six Sigma oferă o gamă largă de metode şi instrumente care pot fi utilizate în optimizarea proceselor. Pentru a menţiona câteva: analiza risipei, analiza valorii, Value Stream Design, proiecte de optimizare pe metoda DMAIC (Six Sigma) etc.

    DE CE ESTE IMPORTANTĂ MONITORIZAREA PROCESELOR?

    Respectând principiul conform căruia „ceea ce se măsoară se rezolvă“, un aspect foarte important al BPM este reprezentat de monitorizarea proceselor. Fiecărui proces de business trebuie să îi fie atribuit cel puţin un indicator de performanţă şi o valoare ţintă, aliniate cu obiectivele organizaţiei. Urmărirea acestor indicatori va permite proprietarilor de proces, dar şi conducerii organizaţiei să ia decizii rapide şi competente pe baza performanţei proceselor.

    Selecţia celor mai potriviţi KPI pentru urmărirea procesului este un aspect semnificativ. Indicatorii urmăriţi pot fi legaţi de inputul în proces, de proces în sine sau de output. Pentru multe procese, cei mai relevanţi indicatori sunt cei legaţi de rezultatele acestora. Totuşi în BPM poate fi relevant să se urmărească şi indicatori de input sau de proces pentru a se evidenţia potenţialul de îmbunătăţire din proces. De asemenea este important ca indicatorii urmăriţi să fie revizuiţi periodic. În diferite stagii de dezvoltare a procesului sau a organizaţiei, anumiţi indicatori pot deveni mai puţin relevanţi şi trebuie înlocuiţi cu alţi indicatori care să permită evoluţia şi dezvoltarea.

    BPM – PROIECT SAU PROCES?

    Chiar dacă implementarea BPM poate fi organizată sub forma unui proiect, trebuie să reţinem că managementul proceselor de afaceri reprezintă un proces în sine. Implementarea acestuia trebuie să includă descrierea activităţilor curente de realizat şi a modului de control şi guvernanţă a procesului BPM. De asemenea, este necesară descrierea rolurilor şi responsabilităţilor în procesul BPM. O soluţie poate fi chiar crearea unui departament distinct care să asigure competenţele necesare implementării funcţiunii la nivelul organizaţiei.

    CARE SUNT PROVOCĂRILE IMPLEMENTĂRII BPM?

    Implementarea BPM este, înainte de toate, o iniţiativă legată de oameni şi de modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Chiar dacă paşii implementării pot fi clari pentru conducerea organizaţiei, trebuie obţinut „buy-in“-ul întregii companii. Fiecare dintre angajaţi are un rol în cel puţin unul dintre procesele acesteia şi trebuie informaţi de această nouă abordare procesuală. Din experienţa mea, comunicarea rolurilor şi funcţiunilor BPM la nivel de organizaţie este esenţială. În managementul acestei schimbări trebuie evidenţiate beneficiile pentru fiecare angajat, pe termen scurt şi lung, fără a ascunde faptul că vor fi necesare implicarea şi sprijinul lor pentru asigurarea succesului BPM, respectiv al companiei peransamblu.

    O altă provocare privind implementarea BPM o reprezintă resursele care trebuie dislocate pentru crearea organizaţiei şi procesului BPM. La prima vedere poate fi dificil de cuantificat beneficiul care se va crea pe termen mediu şi lung (ROI – Return On Investment), însă experienţa consultanţilor Ensight Management Consulting în asemenea proiecte şi rezultatele multor companii la nivel mondial, arată că rezultatele pozitive nu vor întârzia să apară. Acestea se vor traduce cuantificabil în costuri mai mici, flexibilitate şi agilitate a activităţilor şi deciziilor, satisfacţia angajaţilor şi a clienţilor.

    Pentru ca organizaţiile să rămână competitive în medii de business în care au loc schimbări rapide, ele trebuie să exploreze metode care pot furniza diferenţierea proceselor şi crearea unor experienţe calitative pentru clienţi. Lucrul pe procese reprezintă o activitate indispensabilă pentru a asigura progresul organizaţiei. BPM implementează şi îmbunătăţeşte procese şi metode, care acorda suport în activitatea de zi cu zi fiecărui angajat şi îl ajută să atingă obiectivele de afaceri. Demararea implementării poate fi provocatoare şi consumatoare de resurse, însă rezultatele pe termen lung asigură competitivitatea organizaţiei.

  • ISIS plănuieşte să producă şi să folosească arme biologice şi chimice în atacurile teroriste

    Abdelhak Khiame, şeful departamentului anti-terorism din Maroc, avertizează că organizaţia teroristă ISIS vrea să producă arme biologice şi chimice. ISIS ar fi creat o toxină letală atunci când este atinsă, informează The Sun

    ISIS ar fi plănuit atacuri cu arme chimice şi biologice în patru oraşe marocane în luna februarie, dar departamentul lui Khiame le-ar fi oprit. Acesta a mai spus că atacuri similare ar putea avea loc în Marea Britanie sau în alte oraşe europene.

    „Au brigăzi de copii pe care îi antrenează şi plănuiesc să-i folosească în atacuri teroriste în Europa.”, afirmă Khiame.
    „Substantele care au fost folosite in complotul descoperit de noi in februarie sunt disponibile in magazinele din Marea Britanie si din toata Europa.”, a mai spus el.

    Autorităţile marocane au găsit într-un borcan o neurotoxină numită Epsilon, un agent biologic extraordinar de letal. Aceasta provoacă leziuni ale nervilor şi leziuni cerebrale. Mai mult, această substanţă poate fi folosită pentru a contamina alimenele, apa sau chiar poate fi pulverizată în aer.

    Abdelhak Khiame este văzut ca o figură importantă în lupta împotriva terorismului. Acesta a dat informaţii preţioase serviciului de securitate francez, informaţii care au dus la raidul de la Saint Denis în care teroristul Abdelhamid Abaaoud a fost ucis. 

  • O nouă destinaţie europeană câştigă din ce în ce mai mulţi turişti români

    Numărul de înnoptări ale turiştilor români care călătoresc în Germania a crescut de la 728.161 în 2014 la 801.705 în 2015. În total s-a înregistrat o creştere de 10,1%, care poziţionează România în primele 20 de pieţe pentru turismul de incoming în Germania, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Organizaţiei Germane pentru Turism. Motivele principale pentru călătoriile în Germania sunt: petrecerea sărbătorilor (43%), vizitarea prietenilor şi a rudelor (30%) şi afacerile (27%). Cei mai mulţi turişti călătoresc cu maşina (67%), avionul (22%) şi autocarul (10%). 
     
    Germania este o destinaţie mai populară în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani), 49% dintre ei alegând Germania ca destinaţie turistică. În schimb, numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania. Cei mai mulţi turişti (78%) aleg călătoriile lungi (în jur de 9 zile). În medie, turiştii români care călătoresc în Germania cheltuie 36 euro pe zi, iar 31% dintre aceştia îşi rezervă toate aspectele legate de vacanţă on-line.
     
    Cu 79,7 milioane de înnoptări internaţionale, turismul de incoming în Germania înregistrează în 2015, pentru a şasea oară consecutiv, creşteri semnificative. Conform datelor Institutului Federal de Statistică, numărul înnoptărilor oaspeţilor străini în unităţile de cazare cu cel puţin zece paturi pentru perioada ianuarie – decembrie 2015, se situează cu 4,1 milioane peste valorile anului precedent – o creştere de 5,4 %.  
     
     „Bilanţul pentru 2015 depăşeşte estimările noastre, precum şi toate prognozele  UNWTO, care au plecat de la premisa creşterii globale a turismului de până la 3-4%. Chiar şi în comparaţie cu cele mai mari destinaţii turistice din Europa, Germania poate câştiga puncte, fiind un motor de creştere“, a explicat Petra Hedorfer, preşedinte al Consiliului de Administraţie DZT. 
    Faţă de anul anterior, Germania a înregistrat un plus de 2,1 milioane de înnoptări, adică o creştere aboslută de 50%. Astfel, din totalul numărului de înnoptări înregistrate în Germania, 73,4% au fost realizate de turişti din ţările europene. Clasamentul motoarelor de creştere este condus de Spania cu 517.000 înnoptări suplimentare, urmată de Elveţia  (plus 492.000), Marea Britanie (plus 382.000) şi Olanda (plus 176.000).
     
    Nouă din cele zece pieţe sursă pentru incoming-ul Germaniei se află în Europa. Primul loc este deţinut de Olanda cu 11,2 milioane de înnoptări (cu 1,6% mai mult). Pe locul secund se află Elveţia, cu 6,4 milioane de înnoptări (cu 8,4% mai mult). O rată ridicată de creştere a înregistrat şi Marea Britanie, care a generat cu 7,4% mai multe înnoptări decât anul trecut şi care ocupă locul patru, imediat după SUA, în topul incoming al pieţelor sursă. Pe următoarele locuri se află Italia, Austria, Danemarca, Franţa şi Belgia cu rate de creştere între 1,3 şi 5 %. Cea mai mare creştere dintre pieţele europene în 2015 a fost înregistrată din partea Spaniei (24,2%), ajungând la 2,7 milioane de înnoptari). Cu acest rezultat, ibericii se întorc în top 10. 
     
    O serie de incertitudini influenţează aşteptările cu privire numărul potenţial de turişti la începutul anului 2016. Situaţia securităţii în Europa şi, în general, la nivel mondial, evoluţia situaţiei refugiaţilor, precum şi condiţiile economice mondiale generale pot afecta decizia de a călători. Luând în considerare aceşti factori, DZT consideră ca fiind realistă o creştere între 1 şi 3%. 
     

  • Organizaţia teroristă care omoară mai mulţi oameni decât Statul Islamic

    Conform Global Terrorism Index 2015, publicat de Institute for Economics & Peace, organizaţia jihadistă Boko Haram din Nigeria este responsabilă pentru 6.644 de decese în 2014, în timp ce ISIS răspunde de 6.073 de decese. Boko Haram a fost fondată în 2002 şi este o mişcare islamistă, iniţial împotriva educaţiei occidentale, care s-a transformat într-o mişcare insurgentă, în 2009. Organizaţia controlează teritorii din Nigeria, şi a înfiinţat acolo un califat.

    Datele din Global Terrorism Index arată că Nigeria are a doua cea mai mare rată de decese cauzate de terorism din lume, după Irak. Boko Haram este responsabilă pentru un număr mai mic de incidente, în comparaţie cu ISIS – 453, faţă de 1.071.

    Din 2000 şi până în prezent au avut loc peste 61.000 de atacuri teroriste, care s-au soldat cu peste 140.000 de decese. În prezent au muirt de nouă ori mai mulţi oameni în atacuri teroriste decât în 2000.

  • Organizaţia teroristă Stat Islamic revendică atentatele de la Bruxelles

    Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele comise marţi la Bruxelles, soldate, potrivit presei, cu 34 de morţi şi peste 100 de răniţi, dar autenticitatea mesajului nu poate fi verificată din surse independente şi nu este clar dacă postarea aparţine organizaţiei fundamentaliste sunnite.

    Mesaje de revendicare au fost postate pe site-urile islamiste Rudaw şi Amaq News.

    Nu este clar dacă este vorba de un mesaj de revendicare ori de reacţii ale simpatizanţilor organizaţiei teroriste sunnite.

    Potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de presa belgiană, cel puţin 34 de persoane au fost ucise, iar alte 135 au fost rănite în atacurile teroriste comise la aeroportul Zaventem şi în staţii de metrou din Bruxelles.

  • Organizaţia teroristă Stat Islamic revendică atentatele de la Bruxelles

    Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atentatele comise marţi la Bruxelles, soldate, potrivit presei, cu 34 de morţi şi peste 100 de răniţi, dar autenticitatea mesajului nu poate fi verificată din surse independente şi nu este clar dacă postarea aparţine organizaţiei fundamentaliste sunnite.

    Mesaje de revendicare au fost postate pe site-urile islamiste Rudaw şi Amaq News.

    Nu este clar dacă este vorba de un mesaj de revendicare ori de reacţii ale simpatizanţilor organizaţiei teroriste sunnite.

    Potrivit celui mai recent bilanţ anunţat de presa belgiană, cel puţin 34 de persoane au fost ucise, iar alte 135 au fost rănite în atacurile teroriste comise la aeroportul Zaventem şi în staţii de metrou din Bruxelles.