BusinessMagazin

Tag: Oradea

  • Cel mai mare retailer online de piese auto extinde reţeaua de magazine la nivel naţional

    Astfel, retailerul numără în prezent cinci magazine şi anunţă că va dubla această cifră până la finalul lui 2017, planificând o investiţie de peste 250.000 euro.

    Cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro în 2016, magazinul online dedicat comercializării de piese auto Epiesa.ro îşi continuă în 2017 strategia de dezvoltare a business-ului. Compania a început extinderea reţelei de magazine de la nivel local la nivel naţional, iar primul magazin din afara Capitalei a fost inaugurat luna aceasta, la Oradea. Astfel, persoanele care comandă piese auto de pe www.epiesa.ro pot opta si pentru ridicarea lor din unul dintre cele 5 magazine, având astfel posibilitatea de a verifica produsele comandate.

    Fondată în 2011 de către antreprenor Ionuţ Cătălin Şuţu, Epiesa.ro a înregistrat în cei 6 ani de activitate peste 1.000.000 de comenzi şi a avut, doar în 2016, o cifră de afaceri de 10.000.000 de euro.

    Începând cu anul 2016, Epiesa.ro a început să dezvolte o reţea proprie de magazine în care clienţii pot face comenzi pentru piese noi sau pot ridica comenzile online si pot cumpăra uleiuri şi accesorii pentru maşină. În prezent, compania deţine 4 magazine în Sectoarele 2, 3 5 şi 6 din Bucureşti şi unul în Oradea.
     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Ryanair a anunţat începutul zborurilor de vară. Care sunt preţurile biletelor

    Compania aeriană low-cost Ryanair a sărbătorit startul calendarului Vara 2017 Oradea şi primele zboruri pe noile sale rute către Barcelona Girona şi Milano Bergamo.

    Calendarul Ryanair Vara 2017 Oradea (primul de până acum) include 2 noi rute către destinaţiile de vacanţă Barcelona Girona şi Milano Bergamo, ambele operate cu o frecvenţă de două zboruri săptămânale.

    Pentru a sărbători deschiderea sezonului de vară, Ryanair a scos la vânzare locuri, din Oradea, la tarife începând de la doar 9.99€, pentru călătorii în aprilie şi mai.

     

  • Care sunt oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale din România

    Clasamentul continuă cu oraşele Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase oraşe din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Vaslui.

    Dacia din oraşul Timişoara ocupă prima poziţie în clasamentul cartierelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. Topul continuă cu Ştefan cel Mare (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Zorilor (Cluj-Napoca), 7 Noiembrie (Târgu Mureş), Soarelui (Timişoara), Centrul Civic (Braşov) şi Cedonia (Sibiu). Cartierul Rogerius din oraşul Oradea ocupă poziţia numărul 5. La coada clasamentului sunt cartierele Gai (Arad), Bereasca (Ploieşti), Ferneziu (Baia Mare) şi Gara (Slatina).

    La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă defacilităţile medicale în oraşele şi cartierele lor a fost obţinut de Dogrobea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti şi Ilfov se află la mijlocul clasamentului.

    În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută au fost considerate şi oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor medicale au în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.

    Capitala ocupă locul 9 în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. În clasament, peste 29.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Pe primul loc se situează cartierul Ştefan cel Mare ca având cele mai bune facilităţi medicale, urmat de zonele Dorobanţi, Cotroceni şi Floreasca. Zonele Basarabia, Aviaţiei şi Titan urmează în top. Ultimele poziţii sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari şi 23 August (Căţelul). Giuleşti, Baicului, Rahova sau Militari sunt, la fel, cartiere desemnate de bucureşteni ca fiind dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale. La mijlocului clasamentului se găsesc zone precum Tei, Bucur Obor sau Colentina.

    Centrul Civic, Astra şi Tractorul sunt cartierele din Braşov cu cele mai bune facilităţi medicale, iar Stupini, Delta Cetăţii şi Noua sunt cele mai dezavantajoase din acest punct de vedere.

    Pentru timişoreni, cartierele Dacia, Soarelui şi Girocului au fost evaluate de către localnici ca având cele mai bune facilităţi medicale, iar la coada clasamentului se numără zonele Aeroport, Freidorf şi Lugojului.

    Locuitorii oraşului Târgu Mureş au desemnat 7 Noiembrie, Bulevardul 1848(Dâmbu Pietros)şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus se numără zonele Mureşeni, Unirii şi Tudor Vladimirescu.

    Piteştenii au desemnat cartierele Nord-Spitalul Judeţean, 9 Mai şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. Zonele Bereasca, Bulevardul Bucureşti şi Mihai Bravuau fost desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cele mai bune cartiere din punct de vedere al accesului la facilităţi medicale sunt Zorilor, Centru şi Gheorgheni. La coada clasamentului se află cartierele Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

     

  • (P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni

    În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 fiƒrme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profiƒtului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se fiƒnanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru fiƒnanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).

    „Îmi doresc ca 2017 s㠃fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.

    Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiƒinţarea fiƒrmei.

    Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”

    Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam ƒfirma doar ca pe o sursă de fiƒnanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profiƒt» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”

    La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”

  • Outsourcing ardelenesc pentru clienţi vestici

    „În ’91, când am intrat în acest business, nu prea aveam de ales. Ca proaspăt absolvent de informatică imediat după Revoluţie, am avut de ales între a deveni profesor, a lucra într-o fabrică de stat sau a pleca din ţară”, îşi aminteşte Marcel Anghel gândurile pe care le-a avut înainte de debutul său antreprenorial, în urmă cu mai bine de 25 de ani. Alegerea sa de atunci l-a îndreptat în direcţia construirii mai multor companii de software în Cluj, care au evoluat în câţiva ani la câteva sute de angajaţi.
     
    În prezent, Anghel se concentrează pe dezvoltarea companiei de IT Qubiz, specializată în nearshore outsourcing (servicii pentru ţările relativ apropiate, dar nu şi pe piaţa internă) în domeniul dezvoltării de software şi de soluţii IT pentru piaţa vest-europeană; potrivit antreprenorului, soluţiile Qubiz urmăresc să acopere întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, de la consultanţă şi analiză de business, la design, implementare, testing şi mentenanţă.
     
    Fondată în 2008 în Oradea, compania românească şi-a crescut constant numărul de angajaţi: în ultimii patru ani a evoluat de la 40 la 125 (creştere de 210%) răspândiţi în prezent în două birouri ale companiei, cel de al doilea fiind în Oradea. Cifra de afaceri a crescut şi mai mult în acest interval de timp (cu 250%), ajungând anul trecut la o valoare de peste 4,7 milioane de euro. Pentru 2017, Anghel previzionează o creştere de până la 5,5 milioane de euro. Anul trecut, Qubiz a fost printre cele 12 companii locale de software care au intrat în clasamentul celor mai dinamice 5.000 de firme din Europa realizat de publicaţia americană Inc., primele patru clasate fiind ZebraPay, ITNT, Qubiz şi Qualitance; în total la categoria software au fost incluse 132 de companii de profil din Europa.
     
    Anul acesta, compania s-a calificat în finala European Business Awards, cea mai mare competiţie de business europeană, potrivit reprezentanţilor companiei; a fost nominalizată pentru titlul The ELITE Award for Growth Strategy of the Year. În spatele rezultatelor de acum stă experienţa de mai bine de 25 de ani a antreprenorului în IT. Marcel Anghel povesteşte că s-a aflat printre primii antreprenori locali care şi-au dezvoltat un business în acest domeniu, în 1991. „Pe atunci, practic nu existau companii private de IT. Aşa că am decis să-mi deschid propria firmă. De fapt, am deschis prima firmă de IT din Cluj, şi poate chiar şi din ţară”, îşi aminteşte el referindu‑se la o firmă de software educaţional (Okko Soft) pe care a înfiinţat-o atunci. În 1993 a devenit manager al companiei de software cu capital olandez Nethrom (în prezent Yonder, parte a grupului olandez Total Specific Solutions), pe care a condus-o până în 1999.
     
    Aceasta ajunsese la 90 de angajaţi când Marcel Anghel a plecat din firmă; ulterior a înfiinţat ISDC (în prezent tot parte a unui grup olandez şi care a anunţat la finalul anului trecut că va fuziona cu Endava), companie cu 170 de angajaţi la momentul exitului său, în 2008.  Dacă primele companii pe care le-a înfiinţat au fost firme de outsourcing pur, Marcel Anghel spune că pe parcursul anilor s-a concentrat din ce în ce mai mult înspre oferirea de servicii inovative cu o valoare adăugată mare pentru clienţi. Astfel, Qubiz a devenit un „one stop shop“, oferind servicii care urmează întreg ciclul de viaţă al aplicaţiilor, după cum îşi descrie antreprenorul compania. 
     
    În 2008, a pornit Qubiz cu un buget de 150.000 de euro care ar fi urmat să susţină financiar compania pentru o perioadă de un an şi jumătate. „Contextul era unul dificil, în plină recesiune, în care alte companii erau pe standby. N-a fost uşor, deoarece a trebuit să investim încontinuu în know-how, modalităţi de muncă, dar şi în condiţii de lucru”, povesteşte el. 
     
    Strategia pe care a mizat a fost ca din momentul în care firma a devenit profitabilă, câştigul să fie distribuit astfel: o treime direcţionată către participare la profit, o treime spre rezerve (provizioane), o treime dedicată investiţiilor. Din aceste rezerve şi bani de investiţii a fost construit actualul sediu al companiei, în 2010; tot aşa vor fi finanţate lucrările începute într-un nou sediu în Oradea, „o clădire modernă, mult mai încăpătoare, care să facă faţă creşterii noastre”. Aceasta va acomoda echipa din ce în ce mai numeroasă a companiei: dacă la momentul înfiinţării firma avea şase angajaţi, în prezent numărul lor se îndreaptă spre 150.
     
    Antreprenorul glumeşte în ceea ce priveşte alegerea dezvoltării afacerii Qubiz în Oradea: „E simplu, soţia mea este din Oradea. Glumesc, dar aşa am ajuns să cunosc oraşul şi să-mi dau seama cât de mult îmi place. Dar sunt şi motive obiective pentru care am ales acest oraş: şcolile primare şi liceele sunt foarte bune, la acelaşi nivel cu cele din Cluj; în plus, am văzut o oportunitate în a intra pe o piaţă proapătă din care oamenii talentaţi plecau din lipsă de perspective”, explică antreprenorul. Acum sesizează însă că lucrurile nu mai stau la fel, ba mai mult decât atât, unii dintre cei plecaţi aleg să se întoarcă. 

     

  • Larisa Florian, medalie de aur la Grand Slamul de la Baku. Orădeanca intră în top 10 mondial

    Sportiva de la Liberty Oradea a învins în drumul spre finală pe belgianca Charline Van Snick şi pe brazilianca Sarah Menezes, ultima fiind campioană olimpică în 2012, la categoria 48kg (victorie în finala cu Alina Dumitru). În ultimul act la Baku, Larisa Florian a învins-o pe Reka Pupp (Ungaria).

    Acest succes îi aduce sportivei tricolore 1.000 de puncte în clasamentul internaţional, care o vor ajuta să intre între primele 10 sportive la 52 kg. Larisa Florian este una dintre speranţele judoului feminin în vederea Jocurilor Olimpice de la Tokio. Cum şi Andreea Chiţu va reveni cât de curând în competiţiile internaţionale, tot la 52 kg, va exista certitudinea unei categorii extrem de competitive pentru România.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Ryanair a anunţat rute noi din România şi zboruri cu preţuri de 10 euro

    Compania aeriană low-cost Ryanair a lansat primul orar de iarnă (2017) pentru Oradea, cu patru rute noi către Barcelona Girona, Eindhoven, Milano Bergamo şi Londra Stansted, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, orarul pentru iarna 2017 din Oradea aduce:

    ·         4 rute noi către: Barcelona G (2 săpt.), Eindhoven (3 săpt.), Milan B (2 săpt.) & Londra S (3 săpt.)

    ·         4 rute în total

    ·         10 zboruri săptămânale

    ·         120.000 clienţi p.a.

    Cu prilejul acestui anunţ, compania aeriană scoate astăzi la vânzare locuri pe întreaga reţea de rute, de la  9,99 euro, care sunt disponibile pentru rezervări până la miezul nopţii, Joi (9 martie).
     

                           

  • Ryanair a anunţat rute noi din România şi zboruri cu preţuri de 10 euro

    Compania aeriană low-cost Ryanair a lansat primul orar de iarnă (2017) pentru Oradea, cu patru rute noi către Barcelona Girona, Eindhoven, Milano Bergamo şi Londra Stansted, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, orarul pentru iarna 2017 din Oradea aduce:

    ·         4 rute noi către: Barcelona G (2 săpt.), Eindhoven (3 săpt.), Milan B (2 săpt.) & Londra S (3 săpt.)

    ·         4 rute în total

    ·         10 zboruri săptămânale

    ·         120.000 clienţi p.a.

    Cu prilejul acestui anunţ, compania aeriană scoate astăzi la vânzare locuri pe întreaga reţea de rute, de la  9,99 euro, care sunt disponibile pentru rezervări până la miezul nopţii, Joi (9 martie).
     

                           

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“