BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, cauţiune în valoare de 40 de milioane de lei într-un dosar al DNA

    Procurorii DNA îl cercetează pe omul de afaceri Dan Adamescu sub control judiciar, stabilindu-i o cauţiune în valoare de 40 de milioane de lei, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, în legătura cu falimentul societăţii Astra, scrie Mediafax

    Procurorii au dispus un termen de zece zile pentru plata cauţiunii însă în acest interval omul de afaceri poate contesta la instanţă măsura luată de procurorii, decizia DNA devenind definitivă doar dacă va fi menţinută de judecători.

    Procurorii DNA susţin ca Dan Adamescu ar fi comis faptele în calitate de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Societăţii de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A, în perioada 2011 – 2013, atunci când “a administrat în mod defectuos societatea ASTRA, în scopul obţinerii unor avantaje personale sau în favoarea grupului de firme afiliate”.

  • Omul de afaceri Florian Walter, dus la Tribunalul Prahova – VIDEO

     Omul de afaceri Florian Walter, acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani, a fost adus la Tribunalul Prahova, pentru reconfirmarea mandatului de arestare emis în mai 2015, transmite corespondentul MEDIAFAX.

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său – prezentaţi Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare

    Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, reţinuţi, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu, vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Sibiu cu propunere de arestare preventivă.

    Potrivit unor surse judiciare, alături de Ilie şi Oprea Carabulea, au fost reţinuţi Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Năsaru, în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri la sediile Carpatica Asig S.A., într-un dosar de delapidare şi spălare de bani.

    Procurorii DIICOT au făcut miercuri 13 percheziţii la Sibiu şi Bucureşti , iar surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că, la sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015, Carabulea Oprea, Micu Daniel, Crideanu Georgeta, Popa Ana şi Toncescu Angela au constituit un grup infracţional, în condiţiile în care Carpatica Asig avea o situaţie financiară precară şi nu mai îndeplinea condiţiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Reţinut de DNA. George Daniel Tudor, fost vicepreşedinte al ASF, ceruse mită trei milioane de euro. Averea impresionantă a acestuia

    DNA a anunţat joi că a dispus reţinerea fostului vicepreşedinte al ASF, George Daniel Tudor, pentru luare de mită, informează Mediafax.

    “În perioada martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul firmei respective (denunţător în cauză), prin intermediul inculpatului Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să fie unul favorabil omului de afaceri”, se spune în comunicatul DNA.

    “De precizat este faptul că iniţial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri, prin acelaşi intermediar, suma de 3 milioane de euro”, spune DNA.

    Potrivit declaraţiei de avere din decembrie 2013, el deţine o cotă parte de 50% din nouă terenuri situate în Bucureşti, Ilfov şi Buzău, cu suprafeţe de până la 62.000 de mp şi, respectiv, din şase clădiri – două dintre ele situate in Miami şi Belgia, scrie Digi24

    El are două bărci cu motor, două limuzine de lux, are 21 de depozite şi conturi bancareare şi bijuterii estimate la valoarea de 50.000 de euro şi ceasuri de aceeaşi valoare.

    . 

  • El este cel mai bogat om din Africa. Singurul miliardar de culoare care este prezent în topul 50 al celor mai bogaţi oameni de pe planetă

    O singură persoană de pe continentul african se află în topul 50 al celor mai bogaţi oameni de pe planetă, iar aceasta este omul de afaceri nigerian, Aliko Dangote. Acesta are o avere estimată la 14.3 miliarde de dolari, adică 2.5% din PIB-ul Nigeriei, informează Business Insider.

    Dangote şi-a făcut averea din afacerile cu ciment, Dangote Cement, care a înregistrat vânzări de 2.4 miliarde de dolari anul trecut. Omul de afaceri deţine fabrici de ciment în mai multe ţări din Africa: Zambia, Senegal, Tanzania şi Africa de Sud.

    Dangote este cunoscut şi ca fiind  o persoană care este implicată activ în caritate, ce în calitate de preşedinte al fundaţiei Dangote supraveghează mai multe iniţiative în educaţie, agricultură şi sănătate. „Aliko este cel mai bogat om din Africa, iar afacerile sale stimulează creşterea economică de pe continent. Asta este impresionant, dar eu îl cunosc mai bine ca fiind un om ce se află în căutarea unei modalităţi de a reduce decalajul dintre mediul de afaceri privat şi sănătatea publică”, a spus Bill Gates despre Dangote.

    Omul de afaceri nigerian se află pe locul 49 în topul celor mai bogaţi oameni de pe planetă realizat de Wealth-X, companie de cercetare.
    Aliko Dangote este CEO-ul şi preşedintele companiei de 35 de ani.

  • Cum să devii Steve Jobs

    O curiozitate m-a facut să caut „Steve Jobs“ pe Amazon, doar la capitolul cărţi, iar rezultatul a fost uluitor: 17.364 de volume care erau conectate cu Steve Jobs într-o manieră sau alta (sigur că nu toate, dar cele mai multe da); de exemplu există reviste de benzi desenate despre omul de afaceri, printre care şi unele japoneze, manga.

    Întorcându-ne la volumul „Becoming Steve Jobs. Din aventurier în vizionar“, de Brent Schlender şi Rick Tetzeli, trebuie spus că volumul se vrea o biografie menită să contrazică stereotipurile legate de viaţa lui Jobs, de exemplu faptul că a fost şi vizionar, dar şi ticălos în egală măsură. Veţi regăsi în carte unele din aspectele ce au apărut deja în cunoscuta carte despre viaţa antreprenorului semnată de Walter Isaacson şi apărută în 2011. Schlender şi Tetzeli sunt jurnalişti, primul semnând pentru Fortune şi The New York Times, iar al doilea pentru revista Fast Company; cartea lor oferă suficiente elemente care să o diferenţieze de cea a lui Isaacson, mai ales în privinţa portretizării personalităţii lui Jobs.

    Tim Cook, actualul şef de la Apple, declara, de altfel, că Isaacson nu a prins esenţa lui Jobs, descriind o persoană cu care el nu ar fi lucrat nici în ruptul capului. În schimb „Becoming Steve Jobs“ a fost mai bine primită de ştabii companiei de tehnologie; Eddy Cue, şeful diviziei de software şi servicii internet din Apple, aprecia, pe Twitter, că este cel mai bun portret al lui Jobs.

    În plus, cartea oferă şi elemente care lipsesc din volumul lui Isaacson, de exemplu modul în care omul de afaceri s-a ocupat de colegii săi de muncă şi de vieţile lor. Apar interviuri cu foşti colaboratori ai lui Jobs de la studioul de animaţie Pixar sau de la Disney. Bob Iger, CEO Disney, povesteşte, de exemplu, că a fost prima persoană care a aflat, în 2006, că boala lui Jobs, cancerul, a recidivat. Iar Tim Cook povesteşte de faptul că în aceeaşi perioadă s-a oferit să-i doneze lui Jobs o bucată din propriul ficat, ofertă pe care Jobs a refuzat-o categoric. Relatările din carte sunt, cele mai multe, ale lui Brent Schlender, care s-a ocupat de Jobs, ca jurnalist, şi la bine şi la rău. „Ce mi-a plăcut mereu la jurnalismul din lumea afacerilor – şi ce-am învăţat de la cei mai buni dintre colegii cu care am lucrat – e că întotdeauna există o latură umană pentru aparent calculata lume din această industrie“, spune el în prologul cărţii, şi citind, am avut într-adevăr, impresia că ştiu mai multe despre omul Jobs. Citiţi cu încredere!

  • Lecţia de business: Bogăţie, caritate şi o universitate

    Carnegie considera că este un act de „neglijenţă criminală“ pentru cei asemeni lui să îşi irosească talentul acumulând milioane de dolari pe care nu aveau să îi cheltuiască pentru binele unei comunităţi mai extinse. Astfel, acum mai bine de un secol, acesta făcea un anunţ care avea să şocheze pe toată lumea: urma să îşi doneze întreaga avere unor acţiuni caritabile.

    Carnegie s-a născut în noiembrie 1835 în Dunfermline, Scoţia, şi a emigrat în Stalele Unite în 1848. El a început să lucreze ca operator de telegraf şi, până la jumătatea anilor ’60, investise bani în căile ferate şi în companiile ce construiau poduri. A acumulat şi mai mulţi bani din postura de vânzător de poliţe de asigurare, fonduri cu care a construit Compania de Oţel Carnegie din Pittsburgh. Andrew Carnegie a fost întotdeauna convins de faptul că trebuie să îi ajute şi pe alţii, notând chiar următoarele lucruri: „Îmi propun să nu câştig mai mult de 50.000 de dolari pe an! Voi folosi orice câştig suplimentar în scopuri caritabile! Omul nu trebuie să aibă idoli, iar dorinţa de a strânge bani este cea mai rea formă de idolatrizare. Voi renunţa la afaceri de tânăr, concentrându-mă apoi pe alte activităţi“.

    Carnegie s-a ţinut de cuvând şi în 1901 a vândut Compania de Oţel unui alt om de afaceri, J.P. Morgan, pentru suma de 480 milioane de dolari.

    După această tranzacţie, Carnegie s-a concentrat pe activitatea sa filantropică, sponsorizând zeci de librării şi instituţii de învăţământ sau cercetare. El a construit Carnegie Hall din Manhattan, New York, o sală dedicată concertelor de muzică clasică, şi a fondat mai multe instituţii, printre care Carnegie Corporation of New York, Carnegie Endowment for International Peace, Carnegie Institution for Science, Carnegie Trust for the Universities of Scotland, Carnegie Hero Fund sau Carnegie Museum of Pittsburgh. În total, Carnegie a donat o mare parte din averea sa estimată la peste 350 de milioane de dolari. Ajustată la inflaţie, donaţia omului de afaceri ar însemna astăzi peste 78 de miliarde de dolari.

    El este, de asemenea, fondatorul Universităţii Carnegie-Mellon, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din Statele Unite. Având sediul în Pittsburgh, Universitatea Carnegie-Mellon încorporează mai multe specializări: inginerie, artă, ştiinţe sociale, ştiinţe exacte, afaceri sau informatică. În anul 2015, instituţia s-a clasat pe locul 22 în topul Times al celor mai bune unităţi de învăţământ din lume. În 2010, Wall Street Journal a scris că Universitatea Carnegie-Mellon are cele mai bune cursuri de informatică din Statele Unite. Andrew Carnegie a avut o singură fiică, Margaret Carnegie Miller. Omul de afaceri a murit în 1919 în Massachusetts, Statele Unite, la vârsta de 83 de ani.

    „Oamenii care au reuşit în viaţă sunt cei care şi-au ales o direcţie şi nu s-au abătut de la ea.“ – Andrew Carnegie

  • Hobby de CEO: „Sportul este necesar şi util pentru toată lumea, dar este absolut obligatoriu pentru un om de afaceri“

    Orlando Szasz (administrator şi preşedinte al consiliului director, Renania)

    Antreprenorul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani să construiască şi să dezvolte Renania, cel mai mare producător şi furnizor de echipamente de protecţia muncii de pe piaţa autohtonă. În 2012 s-a retras de la conducerea companiei şi îşi împarte acum timpul între pasiunile sale – călătoriile şi Formula 1 – şi activitatea de business angel.

    Retragerea din afaceri se traduce în timp câştigat, care a fost investit în explorarea de noi oportunităţi, de vreme ce a ales postura de business angel. „Înainte de orice, am luat o pauză. Am călătorit mult. Am ales destinaţii care simţeam că mă vor inspira şi care erau mai greu accesibile – spre exemplu călătoria la Polul Nord, pe un spărgător de gheaţă rusesc“, spunea anterior Szasz.

    Fiind pasionat de Formula 1, a ales să meargă la unele din cele mai interesante circuite – cum sunt cele din Melbourne (Australia), Monte Carlo şi cel de noapte din Singapore. În plus, călătoreşte mult, atât în interes personal cât şi în interes de afaceri, iar fiecare drum e o altă sursă de inspiraţie şi un alt mod de a culege informaţii sau idei pe care ulterior le integrează în proiecte concrete. „Călătoriile sunt un dar enorm, iar mersul cu avionul face «scurtătura» în ţesătura spaţiu-timp, iar asta îţi permite, fizic, să trăieşti mai mult, mai intens şi mai divers aceste experienţe. Sunt fascinat de călătoriile aparent inaccesibile şi de depăşirea limitelor de orice fel – indiferent că vorbim de timp, spaţiu sau provocări climatice“. Cea mai frumoasă excursie de până acum, spune chiar el, a fost în insula Necker, proprietatea miliardarului Richard Branson, iar cea mai fascinantă a fost la Polul Nord. „O destinaţie în care mă întorc întotdeauna cu mare plăcere este Coasta Amalfitană.“

    CE HOBBY AVEŢI ŞI CÂT TIMP ÎI DEDICAŢI? CÂND ŞI CUM A ÎNCEPUT INTERESUL PENTRU ACEASTĂ ZONĂ?

    Îmi plac mult sporturile de contact şi Formula 1. Sunt în situaţia fericită de a putea dedica suficient de mult timp acestor două pasiuni. Pasiunea pentru Formula 1 a început în 1992 – 1993, când a apărut Michael Schumacher în acest domeniu.
    Sporturile de contact mi-au plăcut întotdeauna, deşi am început să le şi practic la o vârstă destul de înaintată.

    CE CORESPONDENŢE EXISTĂ ÎNTRE SPORT ŞI AFACERI?

    Atât în sport cât şi în afaceri se aplică, în opinia mea, cam aceleaşi reguli. Dacă îţi doreşti rezultate de excepţie trebuie să fii dispus să munceşti mult, să rişti şi să faci totul cu multă dedicare şi pasiune.

    De asemenea, ai nevoie de mult noroc şi de capacitatea de a nu te lăsa descurajat de eşecuri, ci să le accepţi ca pe nişte oportunităţi de învăţare şi de îmbunătăţire a performanţelor.

    În plus, pentru a putea avea o carieră frumoasă şi longevivă, trebuie să dai dovadă de disciplină, consecvenţă, determinare, iar o coloană vertebrală solidă şi verticală poate fi de mare ajutor în acest demers.

    ESTE PRACTICAREA UNUI HOBBY BENEFICĂ PENTRU RELAŢIILE DE AFACERI / PENTRU AFACERE?

    Consider că practicarea unui sport de către un om de afaceri este cel mai eficient element de echilibrare a unei vieţi de altfel foarte intense şi pline de provocări şi stres.

    Sportul te poate elibera, într-o manieră foarte benefică, de toate acumulările nocive din timpul activităţilor cotidiene şi te ajută să te menţii într-o bună formă fizică şi psihică, pe perioade îndelungate de timp.

    Aş afirma chiar că sportul este necesar şi util pentru toată lumea, dar este absolut obligatoriu pentru un om de afaceri, care este expus în permanenţă la cu totul alte niveluri şi intensităţi de provocări psihice.

    CARE SUNT REGULILE DIN SPORT FOLOSITOARE ÎN AFACERI?

    Disponibilitate la efort şi la risc, coerenţă şi consecvenţă, precum şi multă inventivitate, agresivitate şi curaj, desigur, în limitele fairplay-ului.

    CARE SUNT REGULILE OBLIGATORII DEOPOTRIVĂ ÎN SPORT ŞI ÎN AFACERI?

    Muncă multă, viziune clară asupra ţelurilor şi găsirea unor metode de diferenţiere faţă de competitori, etică profesională şi mult, mult noroc.

    CE TIP DE SPORT / HOBBY NU AŢI PRACTICA NICIODATĂ?

    Paraşutism sau bungee jumping şi, într-o notă mai relaxată, aş adăuga la această listă şi curlingul.

  • Mini-oraşul de lângă oraş

    Cred că ceea ce am plănuit pentru Cosmopolis va fi realizat în mai mult de un deceniu de acum încolo“, spune râzând Ahmet Buyukhanli, preşedinte şi acţionar al dezvoltatorului imobiliar cu capital turcesc Opus Land Development, ce a demarat proiectul Cosmpolis din nordul Capitalei.

    Cunoscut pe piaţă drept „mini-oraşul de lângă oraş“, complexul Cosmpolis din Ştefăneştii de Jos este proiectat ca la finalizare să fie casa a peste 25.000 de oameni, cam cât numărul total al populaţiei oraşului Sighişoara, în circa 8.000 de locuinţe. Proiectul este unul dintre cele mai mari de pe piaţa rezidenţială, fiind obiectul unor investiţii ce vor ajunge la finalul lui 2016 la aproximativ 288 de milioane de euro în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi. Anul trecut, turcii au construit şi au vândut 474 de apartamente şi vile în cadrul proiectului, în creştere cu 34% faţă de 2014, şi au înregistrat venituri de circa 18 milioane de euro.

    „2015 a fost un an bun, în linia aşteptărilor. Vânzările s-au desfăşurat normal, aşa cum ar fi fost normal să fie, însă piaţa a fost atât de afectată de criză, iar revenirea a durat atât de mult, încât lucrurile par excepţionale. Sperăm însă ca acesta să fie doar începutul“, spune Buyukhanli. El apreciază că şi în 2016, dar şi în anii următori vor menţine acelaşi ritm al dezvoltării, strategia în cazul proiectului fiind una pe termen lung: „Sustenabilitatea este cea mai importantă, dacă eşti suficient de sustenabil şi continui să faci ceea ce crezi,  succesul nu va întârzia să apară“. Acesta este de fapt principiul după care se ghidează preşedintele Opus în afaceri şi sfatul pe care îl oferă tuturor.

    Buyukhanli şi-a început cariera în imobiliare în 1993, ca o alegere evidentă, imediat după absolvirea Facultăţii de Afaceri din cadrul Universităţii Marmara. „Tatăl meu a fost unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Turcia la vremea respectivă, împreună cu fraţii şi verii săi, cu care a pornit afacerea în 1953. M-am născut în afacere, aşa că nu am ales neapărat să fac asta, dar nici nu mi-am dorit altceva.“

    Buyukhanli îşi aminteşte cum, în copilărie, vizita întotdeauna birourile afacerii de familie sau chiar şantierele din Ankara şi, ulterior, Istanbul, unde mergea cu bicicleta. „Petreceam mult timp  acolo şi chiar munceam dacă era necesar.“ În România a ajuns după ce reprezentanţii băncilor de investiţii le-au sugerat să se extindă la nivel regional, în momentul în care doreau să listeze la bursă în 2006. „Partea estică nu ne plăcea, Rusia era prea dură pentru noi, Bulgaria avea limitările sale, la fel şi Ucraina, aşa că am găsit România mai paşnică, intrase în UE la vremea respectivă, era o societate deschisă, aşa că am ajuns la concluzia că acesta este locul ideal pentru dezvoltare.“

    Nu regretă nici acum decizia, în pofida faptului că aici a experimentat cea mai nefavorabilă perioadă din industrie. „Am construit aici un complex, un nume şi cred că de acum ne va fi mult mai uşor.“ Până acum au vândut 2.100 de locuinţe, în care apreciază că locuiesc mai mult de 4.000 de persoane. Investiţia iniţială bugetată pentru anul 2015 a fost de circa 18 milioane de euro, iar, pentru anii următori, bugetele se menţin la acelaşi nivel. El observă că există un trend crescător în ce priveşte achiziţiile de locuinţe, dar în acelaşi timp, ca strategie pe termen lung, nu vrea ca oferta din cadrul Cosmopolis să fie prea mare, astfel că ritmul de până în 500 de unităţi construite anual este cel ideal. „Vrem să ne bucurăm pentru rezultatele din prezent şi să menţinem acelaşi ritm, astfel încât să beneficiem de creşterile uşoare de preţuri. Acesta este genul de creştere pe care un mic investitor sau un utilizator final s-ar bucura să o aibă, nu vrem să generăm o supraproducţie a ofertei noastre şi să construim mii de locuinţe într-un singur an.“ Deocamdată, creşterea preţurilor este uşoară, însă consideră că dacă cererea va fi continuuă şi va deveni un trend, vor fi impulsionate şi acestea, fără a exista pericolul unei noi bule imobiliare.

  • Cum arată apartamentul din New York al lui Donald Trump – GALERIE FOTO

    Averea colosală a lui Donald Trump nu mai surprinde pe nimeni, mai ales de când omul de afaceri a intrat în cursa pentru nominalizarea republicană drept candidat pentru preşedinţia Statelor Unite.

    Apartamentul său din New York, de tip penthouse, a reuşit totuşi să surprindă prin opulenţa elementelor prezente, majoritatea în nuanţe de auriu.Murale atent elaborate, candelabre strălucitoare şi coloane din marmură de Carrera au stat ca fundal pentru o sesiune foto din 2010 cu Donald Trump, soţia Melania şi fiul lor Barron.