BusinessMagazin

Tag: nato

  • Decizie istorică: Preşedintele Joe Biden trimite încă 5.000 de militari americani în România. ”Statele Unite îşi vor îmbunătăţi poziţia de forţă în Europa şi vor apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”

    Statele Unite îşi vor spori prezenţa militară în Europa, a declarat preşedintele Joe Biden la summitul NATO de la Madrid, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Printre măsurile anunţate este şi prezenţa a unei brigăzi de 5.000 de militari în România.

    Biden a declarat că summitul liderilor NATO de la Madrid este “istoric” şi că desfăşurările suplimentare ale SUA vor “trimite un mesaj clar că NATO este puternică şi unită”.

    Preşedintele american a precizat că o “brigadă rotativă suplimentară” va veni în România, urmând a fi formată din 3.000 de luptători şi din 2.000 de persoane personal combatant.

    Statele Unite vor stabili un cartier general permanent pentru Corpul 5 de armată SUA în Polonia, a declarat Biden.

    De asemenea, două escadrile de avioane de luptă F-35 vor ajunge în Marea Britanie, echipamente de apărare aeriană în Italia şi Germania, iar în Spania vorr ajunge două distrugătoare, pe lângă cele patru deja prezente.

    “Statele Unite îşi vor îmbunătăţi poziţia de forţă în Europa şi vor răspunde la schimbările mediului de securitate pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a spus Biden.

    Referindu-se la unitatea NATO în ceea ce priveşte acceptarea cererilor Finlandei şi Suediei, anterior neutre, de a se alătura alianţei, Biden a declarat că strategia lui Putin de a invada Ucraina s-a întors împotriva sa. “Este exact ceea ce nu a vrut, dar exact ceea ce trebuie făcut pentru a garanta securitatea Europei”, a spus Biden.

     

  • Războiul de la graniţă. Rusia susţine că nu se va opri decât atunci când Ucraina se va preda. NATO spune că va sprijini Ucraina până la victorie

    Atacul Rusiei asupra unui centru comercial din oraşul Kremenciuk (200 de kilometri de linia frontului) este şocant. Pentru că armata rusă nu mai atacă ţinte militare, ci atacă ţinte civile. Iar atacul este premeditat.

    Pentru că micul oraş nu avea baze militare: nu poţi spune, aşadar, că rachetele ghidate au căzut din întâmplare peste un centru comercial unde erau 1.000 de oameni la cumpărături, oameni pentru care războiul era departe, aşa că-şi vedeau cum puteau de viaţa lor.

    Cel puţin 18 civili au murit, cel puţin 60 au fost răniţi în atacul cu rachete asupra centrului comercial. Nu aveau nimic cu războiul, ieşiseră doar la cumpărături.

    Atacul este o crimă de război au spus toţi liderii G7 (cele mai bogate ţări din lumea democrată) la recenta reuniune de la München.

    Lumea occidentală începe să priceapă că, dacă ruşii câştigă în Ucraina, atunci va trebui să-şi pună problema propriei existenţe. Europa începe să înţeleagă că pacea de 70 de ani s-a sfârşit.

     

  • NATO creşte de la 40.000 la peste 300.000 numărul trupelor aflate în stare de alertă maximă

    NATO va creşte foarte mult numărul forţelor aflate în stare de alertă maximă ca urmare a războiului din Ucraina. Numărul trupelor va creşte de la 40.000 la peste 300.000, potrivit Sky News.

    NATO va creşte semnificativ numărul de forţe aflate în stare de alertă maximă ca parte a celei mai mari modificări a strategiei de la Războiul Rece încoace.

    Secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a confirmat că aliaţii vor suplimenta numărul de trupe din ţările NATO aflate în apropiere de Rusia.

    Deciziile vor fi stabilite în cadrul unui summit istoric al alianţei NATO, care va avea loc săptămâna aceasta la Madrid şi care are ca principal punct pe ordinea de zi războiul din Ucraina.

    „Vom transforma forţa de răspuns a NATO şi vom creşte numărul forţelor noastre de înaltă pregătire la mult peste 300.000″, a declarat Stoltenberg.

    În prezent, forţa de răspuns a NATO conţine 40.000 de militari, marinari şi personal aerian.

  • În timp ce ochii NATO sunt pe flancul Estic, Spania spune că ameninţarea ar putea veni din Sud

    Spania face presiuni pentru ca NATO să acorde mai multă atenţie ameninţărilor la adresa securităţii de pe flancul său sudic, atunci când alianţa militară se va reuni la summitul de la Madrid la sfârşitul acestei săptămâni. Dar, în condiţiile în care războiul din Ucraina intră în a cincea lună, prioritatea NATO pare să rămână ferm pe descurajarea Rusiei în est, relatează France24, scrie Mediafax.ro. 

    Atunci când liderii NATO se vor reuni la Madrid, în perioada 28-30 iunie, ei urmează să revizuiască conceptul strategic al alianţei, care subliniază principalele sarcini şi provocări de securitate. Conceptul strategic nu a mai fost revizuit din 2010.

    Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a făcut presiuni pentru ca NATO să îşi extindă domeniul de aplicare pentru a contribui la abordarea ameninţărilor non-militare, cum ar fi “utilizarea politică a resurselor energetice şi imigraţia ilegală” în Africa.

    “Ameninţările vin atât dinspre flancul sudic, cât şi dinspre flancul estic”, a declarat el la o conferinţă de presă la Madrid.

    Madridul este, de asemenea, preocupat de anarhia şi de mişcările islamiste violente din regiunea Sahel, un teritoriu vast care se întinde în sudul deşertului Sahara.

    “Avem acest război în Europa, dar situaţia din Africa este cu adevărat îngrijorătoare”, a declarat ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles.

    Problema este deosebit de acută pentru Spania, o poartă principală de intrare în Europa pentru migraţia ilegeală din Africa şi o ţară care se bazează pe Algeria pentru aprovizionarea cu gaz.

    Anul trecut, Marocul a permis ca mii de migranţi să intre în enclava nord-africană a Spaniei, Ceuta, în timpul unei crize diplomatice legate de disputa din Sahara Occidentală, ceea ce a determinat Madridul să acuze Rabatul de “şantaj”.

    Deşi cele două ţări şi-au normalizat recent relaţiile, după ce Spania a pus capăt poziţiei sale de neutralitate de zeci de ani în privinţa Saharei Occidentale pentru a susţine public poziţia Marocului, criza migraţiei nu a luat sfârşit.

    Vineri în zori, aproximativ 2.000 de migranţi africani au încercat să ia cu asalt frontiera cu Melilla, cealaltă enclavă spaniolă de pe coasta de nord a Marocului. Cel puţin 23 de persoane au murit în această incursiune, fiind cel mai mortal incident care a avut loc la graniţele celor două enclave spaniole – singurele graniţe dintre UE şi Africa.

     

  • NATO avertizează cu privire la un război de lungă durată în Ucraina

    Războiul din Ucraina ar putea ţine ani de zile, a declarat duminică şeful NATO. Rusia şi-a intensificat atacurile după ce Uniunea Europeană a recomandat ca Ucraina să devină candidat la aderarea la blocul comunitar.

    Jens Stoltenberg a declarat că furnizarea de armament de ultimă generaţie pentru trupele ucrainene ar spori şansele de a elibera regiunea Donbas de sub controlul Rusiei, potrivit ziarului german Bild am Sonntag.

    „Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunţăm la susţinerea Ucrainei. Chiar dacă costurile sunt ridicate, nu doar pentru sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente”, a declarat Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare.

    Premierul britanic Boris Johnson, care vineri a vizitat Kievul, a vorbit despre pregătirile pentru un război de lungă durată.

    Acest lucru înseamnă că „Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi pregătire mai rapid decât invadatorul”, a scris Johnson într-un articol publicat în Sunday Times din Londra.

    „Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât Rusia îşi poate reînnoi capacitatea de atac”, a mai scris premierul.

    Vorbind cu reporterii sâmbătă, Johnson a subliniat necesitatea de a evita „oboseala Ucrainei”. Cu forţele ruseşti care „avansează centimetru cu centimetru”, aliaţii trebuie să le arate ucrainenilor că sunt acolo pentru a-i sprijini pentru o perioadă lungă de timp, a spus el.

    Ucraina a primit un impuls semnificativ vineri, când Comisia Europeană a recomandat-o pentru statutul de ţară candidată, o decizie pe care naţiunile Uniunii Europene sunt aşteptate să o aprobe la un summit în această săptămână.

  • Şeful NATO: creşterea preţurilor la alimente, consecinţă directă a războiului Rusiei

    Creşterea preţurilor la alimente reprezintă consecinţă directă a războiului Rusiei, a declarat miercuri şeful NATO Jens Stoltenberg.

    Creşterea preţurilor la produsele alimentare la nivel mondial este „o consecinţă directă” a războiului din Ucraina şi nu, aşa cum a afirmat Moscova, o consecinţă a sancţiunilor impuse Rusiei, a explicat şeful NATO, potrivit BBC.

    „Exportul de alimente şi cereale din Ucraina este extrem de critic. Creşterea bruscă a preţurilor la alimente şi cereale arată ramificaţiile globale ale acestui război. Rusia încearcă să creeze o naraţiune că vârful preţurilor la cereale este cauzat de sancţiunile noastre – nu este corect”, a declarat Jens Stoltenberg reporterilor la Bruxelles.

    Secretarul general a mai spus că sunt în curs de desfăşurare eforturi internaţionale pentru a încerca să se ridice blocada rusă din porturile de la Marea Neagră pentru a permite exportul de cereale ucrainene, Turcia fiind un jucător cheie în negocieri

    „Există unele eforturi pentru a scoate unele cereale pe uscat – ţările NATO sunt implicate în acest sens”, a precizat Jens Stoltenberg.

    La începutul acestei săptămâni, şefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a avertizat cu privire la o creştere bruscă a insecurităţii alimentare la nivel mondial, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă.

  • Stoltenberg: NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei

    NATO va continua să furnizeze arme grele Ucrainei, a anunţat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit Sky News.

    Jens Stoltenberg, secretarul general al alianţei militare, a afirmat miercuri că NATO va continua să furnizeze Ucrainei arme grele şi sisteme cu rază lungă de acţiune.

    „Suntem extrem de concentraţi pe intensificarea sprijinului”, a spus şeful NATO.

    Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca alianţa să convină asupra unui nou pachet de asistenţă în cadrul unui summit al membrilor. Întâlnirea are loc miercuri.

  • Comparaţie între puterea economică şi puterea militară a polilor de influenţă economică din lume

    Cu un PIB de 18.000 de miliarde de dolari, al doilea pol economic al planetei, Uniunea Europeană deţine 290 de focoase nucleare, toate ale Franţei. Spre comparaţie, Rusia, cu o economie de 12 ori mai mică, deţine circa 6.000 de focoase nucleare.

    Războiul din Ucraina şi ameninţările Rusiei de a folosi inclusiv arme de distrugere în masă precum rachetele nucleare aduc serios în discuţie puterea armată a ţărilor, mai ales a celor din Europa. Înarmarea serioasă a Europei era un lucru de neconceput în urmă cu un an, dar iată că după ce Rusia a invadat Ucraina, ţările din UE şi NATO au demarat programe ample de înzestrare a armatelor, Germania anunţând un plan de înarmare de 100 de miliarde de euro – aproape jumătate din PIB-ul României.

  • Fără precedent: Un fost şef NATO vine cu un plan de război economic împotriva Rusiei şi Chinei. Celebrul articol 5 capătă dimensiuni distructive

    Un fost şef al NATO face apel la alianţă pentru adoptarea unei măsuri de tipul articolului 5 din Carta NATO, însă pe plan economic. Articolul 5 stipulează că dacă un membru al alianţei este atacat, atunci toţi membri sunt obligaţi să răspundă.

    Anders Fogh Rasmussen, este un fost prim-ministru danez care a ocupat şi funcţia de secretar general al NATO între 2009 şi 2014, fiind totodată şi cel ce a lansat propunerea de răspuns economic inspirată din articolul 5, scrie Financial Times.

    „Ideea noastră este inspirată de acest articol al NATO, care afirmă că un atac asupra unuia dintre aliaţi, este un atac asupra tuturor. Scopul este să producem aceleaşi efect de solidaritate în domeniul economic pentru democraţiile noastre precum o facem în domeniul securităţii. Este timpul să le spunem agresorilor că vom răspunde cu toţii la orice provocare lansată”, a spus fostul secretar general al alianţei.

    Propunerea lui Rasmusseen a fost lansată în timp ce liderii occidentali se pregătesc de un summit NATO şi o întâlnire G7, unde se va discuta problema războiului economic precum şi a ameninţărilor de securitate.

    Urgenţa abordării problemei economice cauzate de naţiunile autoritare a crescut ca urmare a confruntărilor comerciale dintre China, Australia şi Lituania, dar şi pe fondul şantajului bazat pe resurse naturale pe care Rusia îl desfăşoară, profitând de conjunctura războiului.

    Propunerea fostului secretar general NATO este susţină şi de Ivo Daalder, fostul reprezentant al SUA în cadrul alianţei şi ar putea fi implementată cu ajutorul structurilor precum G7. Cu toate aceştia, autorii susţin că este nevoie de sprijinul tuturor democraţiilor şi de construirea unei instituţii separate care să garanteze aplicarea şi respectarea acestei iniţiative.

    Daalder a declarat că ideea unui articol 5 pe plan economic a ajuns şi la urechile lui Joe Biden, precum şi la cei care se află la vârful Trezoreriei SUA. Înainte de război o astfel de idee nu avea să se materializeze prea curând, însă invazia rusă a făcut membrii NATO să deschidă ochii şi să înţeleagă că lumea se schimbă drastic.

    Planul Rasmussen rămâne totuşi o sabie cu două tăişuri pentru că odată lansat el va afecta şi ţările care impun măsuri punitive economice. Pe termen lung însă ar putea oferi democraţiilor un mai mare control asupra lanţurilor globale de aprovizonare.

     

  • Şeful NATO, mesaj pentru ţările occidentale: nu vă negociaţi securitatea pentru profituri economice

    „Trebuie să recunoaştem că alegerile noastre economice au consecinţe asupra securităţii noastre. Libertatea este mai importantă decât liberul schimb”, a declarat Stoltenberg în faţa liderilor reuniţi la Forumul Economic Mondial din staţiunea elveţiană Davos, potrivit Reuters.

    Şeful NATO a mai spus că nu este împotriva comerţului cu China, dar că urmările tranzacţiilor trebuie să fie controlate.

    „Nu pledez împotriva comerţului cu China, dar spun că, de exemplu, controlul asupra reţelelor 5G este de o importanţă vitală pentru securitate. Nu putem spune că, în interesul profiturilor şi al comerţului liber, deschidem pur şi simplu aceste reţele şi pentru furnizori care, de fapt, nu sunt de încredere când vine vorba de securitatea noastră”, a adăugat Jens Stoltenberg.

    În cadrul conferinţei de la Davos, politicieni, directori executivi şi oameni de afaceri de renume la nivel mondial discută probleme şi soluţii economice.