Tag: muzeu

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 22-28 iulie

    22.07
    Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE pe tema Siriei şi a Egiptului

    23.07-11.08
    Expoziţie Militza Sion (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    24.07
    INSSE anunţă datele semidefinitive privind producţia în agricultură în 2012

    24.07
    Comisia Europeană propune revizuirea legislaţiei privind plăţile şi comerţul electronic între statele membre

    24.07
    Conferinţă asupra viitorului pieţei unice a UE (Vilnius)

    24.07
    Concert Iron Maiden (Piaţa Constituţiei, Bucureşti)

    25.07
    Reuniunea Ecofin pe tema bugetului comunitar

    27-28.07
    Festivalul Rock the City (Romexpo, Bucureşti)

  • TABLOURILE FURATE din Olanda au fost aduse în România în perne

     Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată, în 15 iulie, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

    Procurorii DIICOT arată, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 15-21 iulie

    18.07
    Reuniunea Consiliului de guvernare al Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    18-21.07
    Festivalul Peninsula 2013 (Valea Gârbăului, Cluj-Napoca)

    19-21.07
    Târgul Meşterilor Populari, ediţia a XX-a (Parcul N. Bălcescu, Oradea)

    20-21.07
    Târgul de fete de pe Muntele Găina (com. Avram Iancu, jud. Alba)

    2.07-28.07
    Expoziţia “Ada Kaleh, insula visului şi a uitării” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    până la 31.07
    Expoziţia “Fluturi tropicali vii” (Muzeul Antipa, Bucureşti)

    până la 4.08
    Expoziţie de artă chineză contemporană (MNAC, Bucureşti)

    până la 22.09
    Expoziţia “Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului” (MNAR, Bucureşti)

  • Fantomele de pe nava scufundată a lui Henric al VIII-lea (GALERIE FOTO)

    Indisponibilă publicului din anul 2009, Mary Rose poate fi din nou admirată până în luna octombrie, de data aceasta în propriul ei muzeu din Portsmouth, aproape de nava HMS Victory a amiralului Nelson.

    Noul muzeu Mary Rose (GALERIE FOTO)

    Pe lângă vechimea navei, o atracţie importantă o reprezintă multitudinea de obiecte care au aparţinut ocupanţilor ei şi care s-au păstrat: niciunul din exponatele de pe corabile nu este vreo copie modernă menită să compună artificial atmosfera de epocă.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 iunie

    11.06
    Comisia Europeană lansează Planul de acţiune pentru revitalizarea industriei siderurgice din UE (Strasbourg)

    11.06
    INSSE publică indicele preţurilor de consum pentru luna mai şi indicii producţiei industriale pentru aprilie

    11-16.06
    Zilele culturii portugheze (Muzeul Satului, Bucureşti)

    11-12.06
    Conferinţa europeană pentru IMM (Dublin)

    11.06
    Concert Uriah Heep (Arenele Romane, Bucureşti)

    12.06
    Eurostat difuzează statistica producţiei industriale în aprilie pentru UE şi zona euro

    13.06
    Comisia Europeană lansează sistemul eCall 112, care va deveni obligatoriu pentru maşini din 2015

    13-14.06
    Summit UE asupra strategiei de asigurare a unei bătrâneţi active pentru cetăţenii europeni (Dublin)

    14.06
    Eurostat publică statistica inflaţiei în luna mai pentru UE şi zona euro

    14-15.06
    Festivalul de muzică electronică Delahoya (Valea Gârbăului, Cluj)

    14-16.06
    Best of Beer Fest (parcarea Sălii Polivalente, Bucureşti)

  • Daţi poporului ce-i al poporului

    Instituţia s-a hotărât să pună la dispoziţia celor interesaţi imagini de foarte bună calitate ale lucrărilor din colecţie, explicând că, fiind o instituţie publică, piesele expuse sunt ale publicului, care are dreptul să aibă acces la imagini de înaltă rezoluţie în locul unor reproduceri de proastă calitate. Imaginile pot fi descărcate şi utilizate fără restricţii, chiar dacă asta înseamnă să fie imprimate pe tricouri sau puse pe farfurii ori pe hârtie igienică.

    Pentru sugestii de utilizare, Rijksmuseum a angajat o firmă de design, Droog, care să creeze produse inspirate de operele sale. Conducerea muzeului este încrezătoare că vizitatorii nu se vor rări, chiar dacă acum pot avea acces la reproducerile digitale.

  • Se redeschide Muzeul Colecţiilor de Artă

    Publicul va putea vizita muzeul începând cu data de marti, 4 iunie, orele 11.00. Programul de vizitare al muzeului este de sâmbătă până miercuri, orele 11.00-19.00 (în perioada mai – septembrie)/ 10.00-18.00 (în perioada octombrie – aprilie), joia şi vinerea închis.

    Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit în clădirea fostului Palat Romanit. Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anului 1812, după un incendiu din anul 1802 care a transformat în cenuşă cea mai mare parte din casele de lemn ale capitalei, este unul din reperele importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti.

    Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Din 1986 până în 2009 muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule (corpurile B şi C până în 2002, corpul A în perioada 2003-2009), iar la începutul anului 2009 muzeul a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.

  • De unde provin scheletele expuse la Human Body la muzeul Antipa: “Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii”

    Cadavrele expuse ar proveni din China, fiind preluate de la o fabrică de plastinare din oraşul Dalian, unde, în 2004, existau trei lagăre de muncă şi închisori cu deţinuţi prizonieri politici, printre care se aflau şi adepţii miscării spirituale Falun Gong, susţin protestatarii.

    Aceştia susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition,  Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.

    Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).

    “Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.

    Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli. 

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Solomon Robert Guggenheim

    Parte din succes s-a datorat şi familiei numeroase: 11 fii, majoritatea implicaţi în afacerile familiei, dintre care unul, Benjamin, a murit în naufragiul Titanicului. Solomon a plecat în Elveţia pentru a studia limba germană şi afacerile la institutul Concordia din Zürich, după care, la 20 de ani, s-a întors în SUA pentru a lucra în afacerea cu minerit.

    A fondat în Alaska compania Yukon Gold, de la care a pornit ultima „goană după aur„ în perioada anilor 1896-1899. În 1890 începuse să colecţioneze şi obiecte de artă, iar după Primul Război Mondial a renunţat la afacere şi şi-a dedicat tot timpul acestei pasiuni. În 1926 o cunoaşte pe baroneasa Hilla von Rebay, pictor în acea perioadă, care l-a sfătuit să îşi expună colecţia într-un muzeu de artă modernă şi contemporantă.

    Marc Chagall, Rudolf Bauer, Fernand Léger se numărau printre artiştii ale căror opere le avea în colecţie, iar primul loc în care acestea aveau să fie expuse era chiar apartamentul lui din hotelul Plaza din New York. Guggenheim pune, în 1937,  bazele fundaţiei Solomon R. Guggenheim dedicată artei moderne.

    Doi ani mai târziu, deschide un loc în care să îşi expună colecţia, „Muzeul picturii non-obiective„. Până la începutul anilor ‘40, muzeul acumulase o colecţie mare de picturi avangardiste, iar nevoia pentru o clădire potrivită pentru găzduirea acestora devenise imperativă. În 1943, Guggenheim şi Rebay l-au însărcinat pe arhitectul Frank Lloyd Wright cu misiunea construirii noii clădiri. Filantropul a murit în 1949, iar noul muzeu a fost deschis zece ani mai târziu sub numele lui. Pe lângă acesta, fundaţia Guggenheim mai administrează în prezent muzee în Bilbao, Spania, Veneţia şi Berlin.

    Afacerea familiei a căpătat o nouă direcţie după Primul Război Mondial, când membrii acesteia au cumpărat exploataţiile de nitraţi în Chile. Au părăsit apoi afacerea pe rând. Totuşi, compania de investiţii Guggenheim Partners – fondată de Peter Lawson-Johnston Sr. în 2000 – administrează active în valoare de 120 de miliarde de dolari, potrivit New York Times. Alt instrument, Gugenheim Investment Advisors, controlează active de 50 de miliarde de dolari.

    Bogăţia, istoria şi ramificaţia  familiei au făcut ca, de-a lungul istoriei, să existe şi falşi Guggenheim. Spre exemplu, în 2011, trei persoane au fost arestate pentru că au pretins că sunt descendenţi ai faimoasei familii. Vladimir Zuravel, David Birnbaum şi Catarina Pietra Toumei s-au folosit de nume pentru a atrage investiţii în proiecte false în industria de petrol, garanţii bancare, diamante şi aur, potrivit bloomberg.com.

  • Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

    Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

    Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

    Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

    MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

    Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

    Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.