Incidentul a avut loc în apropiere de orăşelul Trosa, aflat la sud de capitala suedeză.
“Mecanicul trenului a suferit răni uşoare”, a declarat un purtător de cuvânt al operatorului feroviar SJ. Trenul avea trei vagoane şi transporta aproximativ 70 de pasageri, a adăugat oficialul.
Autorităţile suedeze au transmis că circulaţia feroviară a fost oprită în zonă în urma “accidentului”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Submarinul Veliki Novgorod face parte din Flota rusă a Mării Negre, dar în prezent este detaşat în estul Mării Mediterane.
“Atacul cu rachete a vizat poziţii teroriste depistate recent, precum şi depozite de muniţie ale organizaţiei islamiste Frontul al-Nusra (Jabhat Fateh al-Sham), în provincia siriană Idlib. Rachetele au parcurs distanţe de circa 300 de kilometri. Potrivit sistemelor de monitorizare, toate ţintele vizate au fost atinse”, a comunicat Ministerul rus al Apărării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Militanţi islamişti au lansat o ofensivă majoră în zona de securitate Idlib”, în nord-vestul Siriei. “Aproximativ 850 de terorişti au fost ucişi în zona de securitate din Idlib”, a transmis miercuri seară Ministerul rus al Apărării, citat de site-ul agenţiei Interfax.
“Trei militari ruşi au fost răniţi pe teren, în cursul operaţiunilor din Siria”, a precizat Ministerul rus al Apărării.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Noua numărătoare a puterii nucleare este realizată printr-un raport întocmit, în iulie 2017, de către Agenţia de Inteligenţă şi Apărare din Statele Unite.
Potrivit Washington Post, care a obţinut documentul, „peste 60 de rachete nucleare sunt controlate în prezent de Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord”.
Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Institutul de Cercetare pentru Pace de la Stockholm estimase, la începutul lunii iunie, un număr de maxim 20 de rachete deţinute de Coreea de Nord.
Un raport separat, obţinut de The Post, sugerează că, statul condus de Kim Jong Un, care se confruntă cu sancţiuni de 1 miliard de dolari, aprobate de Naţiunile Unite, a miniaturizat focoasele nucleare, pentru a le putea folosi încadrate în rachete cu distanţă lungă. Recentele teste performate de Coreea de Nord indică un potenţial de distanţă, al rachetelor, destul de ridicat pentru a ajunge în New York.
Noua numărătoare a puterii nucleare este realizată printr-un raport întocmit, în iulie 2017, de către Agenţia de Inteligenţă şi Apărare din Statele Unite.
Potrivit Washington Post, care a obţinut documentul, „peste 60 de rachete nucleare sunt controlate în prezent de Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord”.
Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Institutul de Cercetare pentru Pace de la Stockholm estimase, la începutul lunii iunie, un număr de maxim 20 de rachete deţinute de Coreea de Nord.
Un raport separat, obţinut de The Post, sugerează că, statul condus de Kim Jong Un, care se confruntă cu sancţiuni de 1 miliard de dolari, aprobate de Naţiunile Unite, a miniaturizat focoasele nucleare, pentru a le putea folosi încadrate în rachete cu distanţă lungă. Recentele teste performate de Coreea de Nord indică un potenţial de distanţă, al rachetelor, destul de ridicat pentru a ajunge în New York.
Rusia şi Belarusul organizează Exerciţiul militar “Zapad 2017” în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter “defensiv”, urmând să participe doar 13.000 de militari.
Însă experţi occidentali cred că exerciţiile militare sunt un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus, relatează site-ul israelian Ynetnews.com.
Punctele fierbinţi sunt, pe glob, mai multe ca niciodată, fie că vorbim de Orientul Mijlociu, de Nordul Africii, de Marea Chinei de Sud, de spaţiul ex-sovietic sau de peninsula coreeană. Au loc manevre şi exerciţii pe apă, pe uscat sau în aer. Portavioanele apar pe te miri unde, prin locuri pe unde au apărut înainte submarine care în mod obişnuit nu ar fi trebuit să se afle acolo. Iar de la începutul noului mileniu, au izbucnit 16 conflicte militare majore, cu pierderi umane şi materiale de necalculat – vezi viaţa oamenilor din Alep drept exemplu. Unele dintre aceste conficte au fost transformate într-un soi de vitrine vivante, în care statele şi companiile şi-au expus tehnologiile militare la lucru, live – este cazul Rusiei în Siria.
Şi o să mai ofer două argumente: odată, faptul că în Europa au crescut cheltuielile militare, în 2016, pentru prima oară din 2009, iar analiştii se aşteaptă ca Germania şi Franţa să păstreze această tendinţă în următorii cinci ani, dar şi faptul că acţiunile companiilor producătoare de armament se află pe val, cu indici şi o evoluţie pe piaţa bursieră cât se poate de bune, mult peste referinţele oficiale.
În acest context, demersul autorităţilor române de a achiziţiona varii sisteme militare, aparatură şi armament îmi pare justificat.
Problema este că avem nevoie de coerenţă, de negociatori, de determinate şi de viziune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem o analiză şi am stabilit un necesar de înzestrare pentru următorii 10 ani cu elicoptere de luptă. Majoritatea acestor elicoptere vor fi produse în România. Am discutat de producţia a câteva dintre ele în Statele Unite, dar cu muncitori români care vor merge la specializare acolo. Evident că o fabrică de elicoptere în România nu va fi construită doar pentru nevoile armatei naţionale. Ea va fi şi exportator pe alte pieţe, dar asta este o chestiune comercială care nu are legătură cu MApN”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În acest moment, specialiştii Ministerului Apărării Naţionale şi cei ai Ministerului Afacerilor Interne continuă consultările şi pregătesc draft-ul actului normativ ce va fi discutat în cadrul Executivului, cele două ministere fiind co-iniţiatoare. Informaţiile potrivit cărora ministrul apărării naţionale nu ar semna proiectul ordonanţei de urgenţă sunt lipsite de fundament”, transmite MApN.
Ministrul Afacerilor Interne a avut, miercuri, mai multe întâlniri cu reprezentanţii unor ministere pentru a discuta modificările aduse legii.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) susţinea sâmbătă : “în ceea ce priveşte o eventuală decizie a Guvernului care să limiteze această situaţie de ieşiri masive la pensie la vârste tinere din partea angajaţilor sistemului de sigurantă şi securitate naţională, MAI apreciază că o astfel de iniţiativă nu se poate face cu aplicare peste noapte, aşa cum susţin unii lideri sindicali. De altfel, MAI nu a iniţiat şi nu are un astfel de proiect în lucru. MAI apreciază ca orice posibile modificări în acest domeniu trebuie să ţină cont de interdicţiile, pericolele şi riscurile specifice funcţiilor pe care le îndeplinesc angajaţii din sistemul de ordine şi sigurantă publică”.