BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Microsoft ameninţă cu ruperea alianţei istorice cu OpenAI: Transformarea ChatGPT într-o companie publică ar putea deturna parteneriatul de miliarde dintre cei doi giganţi, într-un moment critic în care întreaga industrie pariază pe inteligenţa artificială

    Microsoft este pregătită să renunţe la negocierile tensionate cu OpenAI, compania din spatele ChatGPT, în cazul în care cele două părţi nu reuşesc să ajungă la un acord asupra viitorului parteneriatului lor de miliarde de dolari, potrivit unor surse apropiate discuţiilor, citate de Financial Times.

    În centrul disputei se află intenţia OpenAI de a se transforma într-o entitate comercială cu scop lucrativ, schimbare care ar deschide calea pentru o posibilă listare la bursă şi atragerea unor noi runde majore de finanţare. Microsoft, care a investit deja miliarde de dolari în start-up-ul evaluat la circa 300 de miliarde de dolari, ezită însă să accepte această conversie fără clarificări privind dimensiunea participaţiei sale viitoare în companie.

    Dacă nu se va ajunge la o înţelegere, Microsoft ar putea decide să încheie negocierile şi să se bazeze exclusiv pe contractul comercial existent, care îi garantează accesul la tehnologiile OpenAI până în 2030 — cu excepţia cazului în care apare o ofertă alternativă mai avantajoasă decât acordul actual.

    Sursele subliniază însă că Microsoft nu ameninţă în mod agresiv, ci acţionează „cu bună credinţă”, iar întâlnirile zilnice dintre cele două companii demonstrează o dorinţă reală de a ajunge la un consens.

    „Avem un parteneriat pe termen lung, productiv, care a livrat tehnologii AI extraordinare pentru toată lumea”, au declarat Microsoft şi OpenAI într-un comunicat comun. „Negocierile sunt în desfăşurare şi suntem optimişti că vom continua să construim împreună ani de zile de acum înainte.”

    Pentru ca OpenAI să îşi finalizeze tranziţia de la organizaţie non-profit la companie cu scop comercial, este esenţială aprobarea Microsoft până la finalul acestui an. În lipsa acestei aprobări, start-up-ul riscă să piardă miliarde de dolari în finanţări deja promise, inclusiv de la investitori precum SoftBank.

  • 27 de miliarde de dolari spun „Adio, Londra”! Moştenitorul unui uriaş imperiu indian şi-a făcut bagajele şi a plecat după ce statul a început să vizeze buzunarele super-bogaţilor

    Shravin Bharti Mittal, moştenitorul uneia dintre cele mai bogate familii din India şi principal acţionar al gigantului britanic BT Group Plc, a părăsit Marea Britanie, stabilindu-se în Emiratele Arabe Unite, pe fondul modificărilor legislative recente privind regimul fiscal aplicat rezidenţilor bogaţi ai Regatului Unit, scrie Bloomberg.

    Potrivit documentelor oficiale, Mittal a declarat ca nouă rezidenţă Emiratele Arabe Unite, renunţând la domiciliul anterior din Marea Britanie. Totodată, acesta a înfiinţat în luna mai o sucursală în Abu Dhabi pentru firma sa de investiţii Unbound, fondată anterior la Londra.

    Familia Bharti Mittal deţine o avere estimată la 27,2 miliarde de dolari, şi controlează un pachet de 24,5% din acţiunile BT Group, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii din Marea Britanie.

    Această relocare vine în contextul în care tot mai mulţi membri ai elitei globale, inclusiv tineri miliardari, aleg să părăsească Marea Britanie ca reacţie la reformele fiscale adoptate. Aceste măsuri vizează în special statutul de „non-domiciliat” (non-dom), care permitea anterior evitarea impozitării veniturilor din afara Marii Britanii pentru o perioadă de până la 15 ani.

    Guvernul laburist, instalat în iulie sub conducerea lui Keir Starmer, a menţinut direcţia începută de conservatori, însă a mers şi mai departe: ministrul de finanţe Rachel Reeves a eliminat scutirile privind impozitul pe moştenire aplicate activelor din străinătate ale non-domilor. Măsurile au dus la un val de plecări ale unor persoane cu averi considerabile.

    Printre cei care au ales relocarea în Orientul Mijlociu se numără şi Nassef Sawiris, cel mai bogat om din Egipt, care s-a mutat la Abu Dhabi şi în Italia. De asemenea, Leonidas şi Nicholas Lazari, moştenitorii imperiului imobiliar Lazari Investments, s-au stabilit în Cipru.

    „Este de aşteptat un exod semnificativ” a declarat Gianpaolo Mantini, partener în cadrul firmei de consultanţă Saltus din Londra

    Mutarea lui Shravin Mittal este cu atât mai semnificativă cu cât el a fost unul dintre exemplele emblematice ale unei noi generaţii de antreprenori din familii ultra-bogate care au ales să investească şi să se stabilească în Marea Britanie.

    După studii în contabilitate şi finanţe la University of Bath, el şi-a început cariera la JPMorgan Chase & Co. la Londra, ca analist în investment banking. A urmat apoi un rol într-o firmă de private equity, iar ulterior a devenit director general în cadrul Bharti Enterprises, conglomeratul fondat de tatăl său, Sunil Mittal, cu activităţi în telecom, servicii financiare, imobiliare şi ospitalitate.

    Shravin a condus Bharti Global inclusiv în perioada în care compania a achiziţionat participaţia în BT de la miliardarul Patrick Drahi. Funcţia de conducere i-a fost preluată la 1 aprilie de sora sa, Eiesha Bharti Mittal, în vârstă de 41 de ani.

     

  • Războiul miliardelor în AI: Sam Altman acuză Meta că încearcă să-i fure oamenii cu bonusuri de 100 de milioane de dolari

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, îl acuză pe Mark Zuckerberg şi Meta de tentative agresive de „racolare” a cercetătorilor săi de top, oferindu-le bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari şi pachete salariale uriaşe, în timp ce gigantul social media încearcă să recupereze terenul pierdut în cursa inteligenţei artificiale, informează Financial Times.

    Altman a declarat că Meta, evaluată la o capitalizare bursieră de 1,8 trilioane de dolari, a început să lanseze „oferte uriaşe” pentru membrii echipei sale după ce a fost lăsată în urmă în dezvoltarea actuală a AI. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare competitor al lor,” a spus Altman în podcastul Uncapped, găzduit chiar de fratele său.

    „Cred că este logic să continue să încerce. Eforturile lor actuale în AI nu au dat rezultatele dorite şi le respect agresivitatea. Dar niciunul dintre oamenii mei cei mai buni nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg,” a adăugat Altman.

    Meta se află într-o cursă contra cronometru pentru a atrage cercetători şi ingineri de elită din tabăra rivalilor, în speranţa de a construi o echipă nouă dedicată dezvoltării „superinteligenţei” — un efort menit să dezvolte inteligenţa artificială generală (AGI), un tip avansat de AI, capabil să egaleze gândirea umană.

    Potrivit unor surse apropiate şi conform unui material publicat iniţial de Bloomberg, Zuckerberg s-ar implica personal în recrutare, alegând şi contactând direct candidaţii pentru acest proiect ambiţios.

    Săptămâna trecută, Meta a anunţat o investiţie colosală de 15 miliarde de dolari în start-up-ul Scale AI, specializat în etichetarea datelor, angajându-l pe cofondatorul acestuia, Alexandr Wang — o mutare strategică în tentativa de a-şi consolida forţele în domeniul AI.

    Deşi Zuckerberg a afirmat de mai multe ori că obiectivul Meta este să devină un „lider global în AI”, compania a avut dificultăţi în a ţine pasul cu rivalii. Lansarea recentă a modelului lingvistic Llama 4 a fost însoţită de controverse: Meta a fost acuzată că ar fi umflat artificial performanţele modelului, fiind criticată pentru lipsa unui raport tehnic complet care să-l însoţească.

    Într-o postare pe platforma X din luna aprilie, Ahmad Al-Dahle, şeful diviziei de GenAI din Meta, a recunoscut că experienţele utilizatorilor sunt de o „calitate mixtă”, dar a respins ferm acuzaţiile privind nereguli în testările de performanţă.

  • Datoria publică a României a continuat să urce şi în martie, ajungând la un total de 998 miliarde lei şi o pondere de 56,1% din PIB. De la începutul anului, datoria a urcat cu 35 miliarde lei

    Datoria publică a României a continuat să urce şi în martie, ajungând la un total de 998 miliarde lei şi o pondere de 56,1% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    În cursul lunii martie, datoria s-a majorat cu aproape 8 miliarde lei. 

    De la începutul anului, datoria a urcat cu 35 miliarde lei, iar ponderea ei în PIB a crescut cu aproape 2 puncte procentuale, de la 54,8% la final de 2024.

    Între 2020-2024, datoria publică s-a dublat, de la 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB.

    Din suma totală raportată la sfârşitul lunii martie 2025, 816 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 163 miliarde lei sunt împrumuturi. Restul de 18 miliarde lei reprezintă numerar sau depozite.

    Cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 924 miliarde lei. 

    Datoria în moneda naţională se ridica la 480  miliarde lei, cea în euro la 415 miliarde echivalent lei, iar cea în dolari la 100 miliarde echivalent lei.  

    Cea mai mare parte a datoriei, 974 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, faţă de 940 miliarde lei în decembrie 2024, în timp ce administraţia publică locală are datorii de 23,8 miliarde lei, în uşoară scădere faţă de sfârşitul anului trecut (24,3 mld.lei). 

    În cazul administraţiei centrale, ce mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, de 814 miliarde lei, în timp ce 142 miliarde lei reprezintă împrumuturi.

    Valoarea titlurilor de stat a crescut faţă de finalul anului trecut cu 32 miliarde lei, în timp ce împrumuturile s-au majorat cu aproape 6 miliarde lei. 

     

  • Datoria publică a României a continuat să urce şi în martie, ajungând la un total de 998 miliarde lei şi o pondere de 56,1% din PIB. De la începutul anului, datoria a urcat cu 35 miliarde lei

    Datoria publică a României a continuat să urce şi în martie, ajungând la un total de 998 miliarde lei şi o pondere de 56,1% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe.

    În cursul lunii martie, datoria s-a majorat cu aproape 8 miliarde lei. 

    De la începutul anului, datoria a urcat cu 35 miliarde lei, iar ponderea ei în PIB a crescut cu aproape 2 puncte procentuale, de la 54,8% la final de 2024.

    Între 2020-2024, datoria publică s-a dublat, de la 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB.

    Din suma totală raportată la sfârşitul lunii martie 2025, 816 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 163 miliarde lei sunt împrumuturi. Restul de 18 miliarde lei reprezintă numerar sau depozite.

    Cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 924 miliarde lei. 

    Datoria în moneda naţională se ridica la 480  miliarde lei, cea în euro la 415 miliarde echivalent lei, iar cea în dolari la 100 miliarde echivalent lei.  

    Cea mai mare parte a datoriei, 974 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, faţă de 940 miliarde lei în decembrie 2024, în timp ce administraţia publică locală are datorii de 23,8 miliarde lei, în uşoară scădere faţă de sfârşitul anului trecut (24,3 mld.lei). 

    În cazul administraţiei centrale, ce mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, de 814 miliarde lei, în timp ce 142 miliarde lei reprezintă împrumuturi.

    Valoarea titlurilor de stat a crescut faţă de finalul anului trecut cu 32 miliarde lei, în timp ce împrumuturile s-au majorat cu aproape 6 miliarde lei. 

     

  • Un pariu de miliarde: Cum au reuşit doi australieni să devină miliardari cu o simplă investiţie în care nimeni nu credea. Acţiunile companiei în care au investit au crescut cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Ofensiva de 500 de miliarde a Germaniei: Reţeaua feroviară învechită devine prioritate naţională pentru salvarea economiei

    Germania îşi face din refacerea reţelei feroviare o prioritate absolută, într-un efort masiv de revitalizare economică finanţat printr-un fond uriaş de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro. Obiectivul: scoaterea celei mai mari economii europene din stagnarea care o macină de trei ani, informează Financial Times.

    Potrivit unor surse apropiate planului, vicecancelarul şi ministrul de finanţe Lars Klingbeil intenţionează să aloce până la 10,5 miliarde de euro în 2025 pentru modernizarea reţelei de trenuri, cea mai mare parte a sumei urmând să ajungă la compania de stat Deutsche Bahn. În total, 22 de miliarde de euro sunt rezervate pentru investiţii în infrastructură anul viitor.

    Pe lângă reţeaua feroviară, guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz va mai direcţiona în acest an 3 miliarde de euro către extinderea acoperirii cu internet de mare viteză şi 1 miliard pentru modernizarea podurilor.

    După 2025, investiţiile anuale în infrastructură vor creşte până la 35 de miliarde de euro, ritm care se va menţine până cel puţin în 2029, conform planurilor guvernamentale.

    Aceste măsuri fac parte dintr-un amplu pachet de reforme şi investiţii strategice, care urmează să fie aprobate de Parlament în luna septembrie. Fondul de infrastructură pe 12 ani, împreună cu investiţiile masive în apărare şi cu un nou pachet de reduceri fiscale pentru companii în valoare de 46 de miliarde de euro, reprezintă pilonii principali ai noii strategii economice a coaliţiei.

    Adoptarea fondului este programată pentru şedinţa de guvern din 24 iunie, în paralel cu aprobarea bugetului pe 2025 — document rămas nefinalizat după prăbuşirea fostei coaliţii conduse de Olaf Scholz în noiembrie 2024, din cauza unui blocaj bugetar major.

  • BNR: Datoria externă totală a României s-a majorat în primele patru luni cu 4,2 mld. euro, până la 209 mld. euro

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele patru luni din 2025 cu 4,19 mld. euro, la un total de 209 miliarde euro, faţă de 204 miliarde euro la sfârşitul anului trecut, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a fost de 111,2 miliarde euro, în creştere cu 3,8 miliarde euro.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,2  miliarde euro, faţă de 12,8 miliarde euro în decembrie 2024. 

    Din volumul total, datoria externă este de 158,2  miliarde euro, în  creştere cu 4 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 50,8  miliarde euro, nivel aproape similar cu cel înregistrat la 31 decembrie 2024. 

    La 30 aprilie 2025, datoria externă pe termen lung a însumat 158,9 miliarde euro (76% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,6% faţă de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 50,1 mld. euro (24% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,5% faţă de 31 decembrie 2024. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2% în perioada ianuarie – aprilie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2025 a fost de 100%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.


     

     

  • Restructurarea costă: Băncile europene au plătit peste 1,1 mld. de euro pentru a concedia de bancheri seniori, într-o încercare de a reduce costurile

    Băncile europene au cheltuit peste 1,1 miliarde de euro pentru concedierea personalului de conducere din 2018, subliniind amploarea restructurărilor prin care a trecut industria în ultimii ani, informează Financial Times.

    Deutsche Bank, HSBC şi Santander au plătit împreună aproape 850 de milioane de euro în compensaţii pentru concediere celor mai înalţi angajaţi ai lor — aşa-numiţii „material risk takers” — între 2018 şi 2024, potrivit unei analize Financial Times bazată pe documente de reglementare şi rapoarte financiare ale companiilor.

    Société Générale, BNP Paribas, Barclays şi UBS au acordat împreună 275 de milioane de euro în compensaţii pentru concediere personalului de conducere în aceeaşi perioadă.

    Fondul total de 1,13 miliarde de euro a fost împărţit între 2.100 de „material risk takers” din cele şapte bănci, conform analizei FT — echivalentul a aproximativ 540.000 de euro per bancher.

    Aceste plăţi reflectă amploarea restructurărilor profunde implementate de mai multe bănci europene de top, precum Deutsche şi HSBC, în ultimii ani, în timp ce alte instituţii au urmărit să-şi transforme diviziile de investment banking pentru a răspunde mai eficient schimbărilor din piaţă.

    Băncile vizează adesea nivelurile scumpe de conducere în cadrul restructurărilor pentru a maximiza economiile de costuri.

    Santander a avut cea mai mare compensaţie medie pentru „material risk takers” în întreaga perioadă de şapte ani, de 780.000 de euro, urmată de Société Générale şi HSBC, care au avut pachete medii de 737.000 de euro şi, respectiv, 678.000 de euro.

    Cea mai mare plată individuală de concediere către un bancher european a fost de 11,2 milioane de euro, acordată de Santander în 2021. Deutsche a efectuat, de asemenea, două plăţi individuale de 11 milioane de euro în 2018 şi 2019.

    Un recrutor senior din domeniul serviciilor financiare a declarat: „Este mult mai greu să intri pe aceste liste [de compensaţii] decât s-ar putea crede. Unii oameni din conducere care sunt acolo de mult timp vor să plece, dar nu reuşesc să obţină ieşiri profitabile.”

    „Pachetele sunt, de asemenea, mult mai atractive astăzi decât erau înainte”, a adăugat acesta.

    Deutsche şi HSBC — care au reprezentat mai mult de jumătate din totalul compensaţiilor acordate — au trecut prin reforme strategice din 2018, banca germană renunţând la activitatea de tranzacţionare cu acţiuni în 2019.

  • Bogdan Cernescu, BCR: Jumătate din finanţările noastre merg în continuare către investiţii

    Finanţarea companiilor din piaţa locală se menţine pe un trend activ şi în acest an, cererea de creditare venind în special din partea companiilor mijlocii şi mari, care îşi păstrează un apetit constant pentru dezvoltare, susţine Bogdan Cernescu, Managing Director – Head of Corporate Banking la BCR.

    „Analizând totalul limitelor aprobate, în 2025 direcţia dominantă a finanţării noastre a fost către companiile medii şi mari. Istoric vorbind, în ultimii cinci ani, circa 50% din aceste limite au mers către investiţii”, a spus Bogdan Cernescu în cadrul conferinţei ZF Bankers Summit 2025.

    De altfel, şi datele interne ale BCR confirmă acest apetit în creştere: dacă în 2017 banca avea un sold de credit de circa 11 miliarde de euro, în prezent acest indicator a urcat la 27 de miliarde. „Este dovada clară că băncile finanţează. Într-adevăr, finanţarea diferă în funcţie de segment şi sector”, explică oficialul BCR.

    Printre sectoarele care continuă să atragă capital se numără energia, agricultura şi industria auto. În acest din urmă domeniu, banca este implicată în finanţarea unor jucători importanţi.

    „Să nu uităm că, la Craiova, Ford Otosan produce în prezent două modele şi a lansat în România un model comercial transferat din Turcia. Suntem activi în spatele acestor proiecte – finanţăm şi susţinem industria auto, atât în zona furnizorilor de rang întâi (first tier), cât şi în cea a furnizorilor de rang doi (second tier). Un aspect interesant în această zonă este modelul dual de dezvoltare: aceleaşi capacităţi pot susţine inclusiv producţia de componente pentru industria de apărare. Există cerere, iar ecosistemul funcţionează.”,a punctat Bogdan Cernescu.

    În ceea ce priveşte domeniul agricol, oficialul BCR a precizat că  agribusiness-ul este un ecosistem complex, în care instituţia nu se concentrează pe finanţarea directă a fermierului mic. „Nu avem instrumentele necesare pentru o abordare granulară, precum alte bănci specializate (BT -n. red.). În schimb, finanţăm traderii de inputuri – bilanţurile lor –, iar aceştia diseminează mai departe finanţarea la nivelul fermierilor.”

    Modelul funcţionează, mai ales în condiţiile în care traderii au ridicat sindicalizări importante ca volum.

    „Pe măsură ce fermele se consolidează – vorbim de exploataţii de 1.000–2.000 de hectare – şi capătă un management financiar solid, devin parteneri bancabili, cu care putem avea un dialog structurat”, a precizat Cernescu.

    Totuşi, rămân vulnerabilităţi legate de climat, lipsa irigaţiilor sau dificultatea de a gestiona riscul în agricultură. „Dar vedem o agricultură care creşte şi o consolidare a proprietăţii, ceea ce poate duce la exploataţii mai mari, apetit investiţional şi o înţelegere mai bună a finanţării bancare”, a concluzionat Bogdan Cernescu.

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a obţinut în anul 2024 la nivel individual un profit net de 2,8 mld. lei. La nivelul întregului grup BCR, profitul net raportat pentru anul 2024 a fost de 2,76 mld. lei (556 mil. euro), în creştere cu 19,2% an/an.