BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Reprezentaţi o companie care derulează un business responsabil în România? Înscrieţi-vă proiectul aici!

    Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a catalogului „Cele mai responsabile companii din România”, prin care vă propunem o perspectivă mai amplă asupra soluţiilor mediului privat pentru probleme ale societăţii româneşti prin intermediul practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (Corporate Social Responsibility – CSR).

    Pentru participarea cu proiecte în acest anuar, vă rugam să completaţi formularul de mai jos  şi să ni-l trimiteţi până vineri, 17 septembrie 2021. Ataşat răspunsurilor vom avea nevoie de imagini la rezoluţie bună, de peste 1 Mb, reprezentative pentru proiect şi/sau cu persoanele din cadrul companiei responsabile de acesta.

    Prezentarea pe care o veţi trimite trebuie să se încadreze în limita a 3.000 de caractere (incluzand spatiile) şi să cuprindă:

    ​1. Datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri, profit (pentru cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile).

    2. Descrierea campaniei/proiectului:

    -motivaţia lansării proiectului

    – obiectivele iniţiale

    – domeniul: educaţie, mediu, medicina, sportiv, social etc.

    – provenienţa (campania/proiectul au fost dezvoltate în cadrul companiei, au fost – importate etc; de unde a plecat ideea campaniei/proiectului etc.), pe cine ţinteşte şi de ce a fost ales agest grup/comunitate/domeniu;

    3. Rezultatele campaniei/proiectului (asupra comunitaţii, asupra calităţii mediului, a vieţii oamenilor, a societăţii în ansamblu);

    4. Descrierea procesului de punere în practică a campaniei/proiectului: persoane implicate, durată, detalii tehnice şi cost.

    Pentru a fi eligibil, un astfel de proiect trebuie sa fi fost implementat în România, cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat, până la acest moment, rezultate cuantificabile sau să existe o previziune asupra acestora pentru următoarea perioadă de timp. Din partea unei companii se pot trimite maximum 3 proiecte. Nu puteti participa cu un proiect care a aparut si in editiile precedente – putem include doar o versiune noua a acestuia, dacă există, cu schimbari vizibile care sa o diferentieze de cel iniţial.

    Va rugam sa nu depăşiţi deadline-ul si limita de caractere impusă de formatul proiectului (puteţi folosi ca ghidaj proiectul de anul trecut, pe care l-am ataşat mailului). 

    Va rugam sa nu uitati sa atasati imagini la rezolutie de minim 1 MB reprezentative pentru proiect. 

    Ne puteţi trimite propunerile pe adresele andra.stroe@businessmagazin.ro, ioana.matei@businessmagazin.ro, eduard.ivanovici@zf.ro.

    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs.!

    Redacţia Business MAGAZIN

  • Pretul mediu al unei locuinţe din România a crescut cu 28,4% în ultimii cinci ani. Care sunt factorii?

    Preţul locuinţelor din România a crescut cu 28,4% în perioada 2015-2020, comparativ cu evoluţia înregistrată de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, unde preţurile medii au avansat cu 78,5% în Ungaria, 53,9% în Cehia, 37,4% în Bulgaria şi 35,4% în Polonia, spune Cristian Popa, membru în CA al BNR, într-o postare pe Facebook.  

    Astfel, dacă în 2015 un apartament cu două camere costa în jur de 70.000 de euro, în 2020 preţul unui astfel de imobil în România ajungea la 90.000 de euro, în Cehia la 96.000 de euro, iar în Ungaria la 125.000 de euro, arată calculele ZF pe baza procentelor exprimate de Cristian Popa.

    “Deşi aceasta este doar o perspectivă, cea a ultimilor cinci ani, cu date până la finalul anului 2020, trebuie spus că în anul 2021, preţurile la locuinţe au început să se aprecieze din nou”, spune Cristian Popa.

    El menţionează că aceste evoluţii sunt determinate în general de un mix de factori fundamentali precum salariile în creştere, raportul cerere-ofertă, costurile mici de finanţare prin credite bancare, preţurile în creştere ale materiilor prime sau rata mare de locuinţe supraaglomerate.

    România este pe primul loc în UE când vine vorba despre numărul de proprietari de locuinţe. Peste 95% dintre români deţin imobilele în care locuiesc potrivit unei statistici a Eurostat.

  • De ce au murit atâţia oameni în inundaţiile din Germania. Ce n-a mers şi ce poate învăţa o lume întreagă

    Germania şi Europa de Vest nu sunt străine de dezastre naturale, însă inundaţiile din iulie au uimit atât prin violenţa lor, fiind cele mai distrugătoare din Evul Mediu şi până în prezent, cât şi prin faptul că au luat prin surprindere unele dintre cele mai dezvoltate naţiuni de pe glob, civic şi tehnologic. Cu atâtea sisteme de avertizare, generale şi locale, din cer şi de pe pământ, de ce au murit zeci de  oameni înecaţi în propriile case? Puteau fi evacuaţi mai devreme? Puteau afla mai din timp ce pericol vine?

     

    Inundaţiile nu vin din senin, aşa cum fac cutremurele. Iar unele zone sunt mai expuse decât altele. Apoi, în zilele noastre alertele pot ajunge la oricine are telefonul mobil deschis.

    Profesorul Hannah Cloke, un hidrolog care a înfiinţat şi consiliază acum Sistemul European de Conştientizare a Inundaţiilor – un program al UE conceput pentru a oferi avertizări din timp asupra inundaţiilor periculoase – a spus pentru BBC că au fost trimise alerte autorităţilor din Europa în weekendul cu pricina. „Au apărut alerte  care spuneau că vin ploi şi inundaţii foarte grave: fiţi atenţi! Apoi este de competenţa autorităţilor naţionale să preia aceste informaţii şi să acţioneze“, a explicat ea. Cloke spune că există locuri în care sistemul „a făcut ceea ce este conceput să facă”, să atenţioneze din timp. Dar au existat „şi locuri în care aceste avertismente nu au ajuns la oameni, iar ei nu ştiau ce se va întâmpla”. Specialistul a pus la punct sistemul de avertizare după inundaţiile mortale din Europa din 2002, sperând să împiedice ca un astfel de eveniment să se repete. Dar cele mai recente inundaţii, crede ea, au expus „rupturi în lanţ”. „Nu ar trebui să plângem atât de mulţi morţi din cauza  inundaţiilor în 2021. Este pur şi simplu inacceptabil. Ceva nu merge bine în sistem“. Structurile existente pentru previzionarea şi avertizarea pentru inundaţii diferă în Europa de la ţară  la ţară. Prof. Cloke spune că Germania are un sistem „fragmentat” care implică multe autorităţi diferite din diferite landuri, rezultând reacţii diferite. Un purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german Deutscher Wetterdienst a declarat că a  fost emisă o serie de avertismente că sunt posibile precipitaţii extreme. A explicat şi că revine altor autorităţi sarcina de a stabili riscul inundaţiilor şi de a acţiona prin evacuarea persoanelor sau prin alte măsuri. În oraşul Hagen, Armin Laschet, principalul candidat la şefia guvernului german după plecarea cancelarului Angela Merkel, a declarat reporterilor că autorităţile au fost avertizate şi că au ridicat bariere „în timp ce soarele încă strălucea pe cer şi că nimeni nu-şi închipuia un astfel de dezastru venind”. Ministerul mediului din Renania-Palatinat – unul dintre cele mai afectate landuri din Germania – a anunţat că avertismentele de inundaţii sunt făcute pentru râurile majore, însă informaţiile pentru afluenţi şi râuri mai mici nu sunt la fel de detaliate, astfel încât inundaţiile nu pot fi întotdeauna prevenite. Cloke spune că există locuri în care oamenii nu ştiau că vin inundaţiile sau nu ştiau cum să răspundă pentru a se proteja pe ei şi gospodăriile lor. „Se puneau în pericol, mergeau prin apele revărsate”, a explicat ea.

    Friederike Otto, director asociat al Institutului pentru Schimbări Climatice de la Universitatea din Oxford, apreciază că este necesară o „educaţie urgentă” cu privire la riscurile inundaţiilor. „Cred că oamenii nu sunt cu adevărat conştienţi de faptul că fenomenele meteo pot fi de fapt mortale”, a spus ea. ”Faptul că atât de multe soluri sunt acoperite şi etanşeizate duce, de asemenea, la impacturi mai violente decât acelea care s-ar produce  dacă apa ar putea avea unde să intre în pământ sau să se ducă undeva“, a adăugat ea. Solul este etanşeizat atunci când terenul este acoperit pentru locuinţe, drumuri sau alte lucrări de construcţie. Andreas Friedrich, purtător de cuvânt al serviciului meteorologic german, a declarat că mulţi oameni nu sunt conştienţi de cât de critice ar putea deveni situaţiile după avertismentele meteo. Pensionara Annemarie Mueller, în vârstă de 65 de ani, a spus pentru agenţia de ştiri AFP că oraşul Mayen a fost complet nepregătit pentru forţele distructive care l-au lovit. „De unde a venit toată această ploaie? Este o nebunie. Inundaţia a făcut un zgomot atât de puternic şi, având în vedere cât de repede a venit, am crezut că va sparge uşa“, şi-a amintit ea. Cloke a spus că instituţiile de prognoză şi autorităţile trebuie să „devină mai bune în a  transmite un mesaj” despre riscurile inundaţiilor iminente. Ministrul de interne, Horst Seehofer, a declarat că Germania „trebuie să se pregătească mult mai bine” în viitor. Şi a găsit şi vinovatul: „Aceasta este o consecinţă a schimbărilor climatice”. Mulţi factori contribuie la inundaţii, dar o atmosferă în încălzire din cauza schimbărilor climatice creşte probabilitatea unor precipitaţii extreme. Globul s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2oC de la începutul erei industriale şi temperaturile vor continua să crească, cu excepţia cazului în care guvernele din întreaga lume vor reduce semnificativ emisiile. „Natura furtunii, faptul că a fost extremă, că a avut multă umezeală, a plouat mult, s-a deplasat lent – avem dovezi că aceste tipuri de furtuni se vor produce mai des”, a spus prof. Cloke. „Acesta este unul dintre acele lucruri pe care vă aşteptaţi să le vedeţi într-o climă în schimbare”. Hayley Fowler, specialist în impactul schimbărilor climatice la Universitatea din Newcastle, a explicat că încălzirea globală duce la o încetinire a curenţilor de mare altitudine (jet stream), ceea ce face ca furtunile să se mişte mai lent, în timp ce atmosfera mai caldă poate să reţină mai multă umiditate. „Evenimentele cu precipitaţii extreme se vor intensifica şi cele mai extreme vor deveni mai frecvente”, a spus ea. Inundaţiile s-au produs la scurt timp după ce valurile de căldură au adus temperaturi record în America de Nord.  Prof. Fowler a spus că ţările trebuie să reproiecteze sistemele de infrastructură pentru a face faţă acestor tipuri de evenimente.

    Martie 2021, Saxonia, Markkleeberg: canalul dintre lacul Markkleeberg şi lacul Stoermthal este închis. Fisurile din terasamentul canalului, lung de 850 de metri, au afectat nivelul apei din lacuri, ridicând îngrijorări cu privire la potenţialele inundaţii pe scară largă în caz de prăbuşire completă. Toate activităţile pe lacuri au fost interzise până la sfârşitul lunii mai pentru măsuri de siguranţă. Foto: HEPTA

    Furtunile naturale produc furtuni şi pe o scenă politică pregătită pentru alegeri. „Când vine vorba de protecţia împotriva dezastrelor, suntem la fel de prost pregătiţi ca în cazul protecţiei împotriva pandemiei”, a declarat Karl Lauterbach, politician social-democrat, pentru Rheinische Post.

    Ministrul economiei Peter Altmaier a cerut, de asemenea, identificarea posibilelor greşeli în sistemele de protecţie împotriva dezastrelor din Germania, scrie TheLocal.de. Meteorologii au pus părţi din Germania în cea mai mare alertă posibilă pentru ploi torenţiale şi inundaţii rapide. Dar majoritatea oamenilor au fost luaţi prin surprindere de apele în creştere care au luat  pe sus case, drumuri şi poduri. Echipele de salvare au verificat cu atenţie resturile lăsate în zonele distruse, găsind adesea mai multe corpuri. Ministrul economiei, Altmaier, a declarat într-o emisiune a Bild că ţara trebuie să clarifice dacă au fost luate măsuri de precauţie suficiente. „De îndată ce vom fi acordat asistenţă de urgenţă trebuie analizat: există lucruri care nu au mers bine, există lucruri care au mers prost?” a explicat politicianul CDU, o uniune politică condusă de Merkel. „Nu este vorba despre a da vina pe cineva, ci despre îmbunătăţiri pentru viitor.” Lauterbach de la SPD a spus că Germania trebuie „să se adapteze şi să se pregătească pentru faptul că vor exista mai multe dezastre naturale în viitor, precum şi alte pandemii”. Infrastructura trebuie creată şi extinsă pentru a răspunde noilor nevoi, a explicat el, adăugând: „Managementul dezastrelor este de o importanţă centrală aici”. Candidata Partidului Verde la cancelarie Annalena Baerbock, care, la fel ca alţi politicieni cu mize electorale,  a vizitat regiunile calamitate, a declarat pentru Der Spiegel: „Trebuie să remodelăm gestionarea dezastrelor, iar guvernul federal trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate”. Situaţiile de urgenţă, cum ar fi inundaţiile sau incendiile forestiere, devin din ce în ce mai frecvente şi pot izbucni în multe locuri în acelaşi timp, a spus ea. „Ajutorul funcţionează numai dacă totul vine împreună”, a spus Baerbock. „Pentru aceasta, trebuie să existe o autoritate care să grupeze toate forţele, care să adune cât mai repede posibil elicoptere sau echipamente speciale din toată Germania sau din ţările vecine din UE”. Autorităţile locale din Germania sunt responsabile pentru pregătirea protecţiei şi avertizează cetăţenii cu privire la posibilele pericole meteorologice. Baerbock s-a pronunţat împotriva centralizării controlului dezastrelor în Germania, dar, crede ea, în situaţii extreme coordonarea trebuie să devină mai rapidă. „În acest scop, Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastre trebuie să fie dotat cu o funcţie de birou central, aşa cum o ştim din activitatea poliţiei de la Biroul Federal de Poliţie”. Mai mult, Baerbock a solicitat „planuri concrete de adaptare la risc şi climă” pentru toate municipalităţile. Ca exemple, ea a citat reconstrucţia sistemelor de canalizare sau monitorizarea digitală a nivelurilor de apă din pâraie.

    Potrivit ministerului de interne din Renania de Nord-Westfalia, inundaţiile extreme nu au fost o surpriză. Au existat avertismentele oficiale cu privire la furtuni severe care s-au materializat. Toate avertismentele oficiale au fost transmise centrelor de control ale districtelor şi oraşelor. Datorită vremii severe, a fost instituită  o „stare la nivel de stat”, menită să identifice într-un stadiu incipient dacă era nevoie de asistenţă locală într-o zonă. Şeful Biroului Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastru (BKK), Armin Schuster, a declarat că sistemul de avertizare a funcţionat – dar că vremea în acest caz a fost prea severă pentru a putea fi prevăzut dezastrul. „Infrastructura noastră de avertizare a funcţionat“, a declarat
    Schuster la ZDF. „Serviciul meteorologic german (DWD) a avertizat relativ bine.” Problema, a spus el, este că este adesea imposibil să se spună cu o jumătate de oră în prealabil în ce loc va ajunge ploaia şi în ce cantitate. Aplicaţiile de avertizare au fost folosite pentru a trimite alerte cetăţenilor, a spus el. Însă nu se poate spune unde în zonele afectate de inundaţii sirenele s-au oprit. Ce se poate face în viitor? Reinhard Sager, preşedintele Asociaţiei Consiliilor Judeţene  Germane, s-a pronunţat şi el împotriva centralizării controlului dezastrelor. „Nu ar trebui să luăm acest eveniment extraordinar ca o oportunitate de a pune la îndoială în mod fundamental sistemul de control al dezastrelor sau de a cere un transfer al puterilor operaţionale de la districtele şi oraşele către guvernul federal“, a spus Sager. „Împotriva acestor forţe fulgerătoare ale naturii, oamenii sunt pur şi simplu neputincioşi după un anumit punct”, a spus el. „Ar trebui să ne dăm seama şi să acceptăm acest lucru.” Cu toate acestea, Sager a pledat pentru îmbunătăţirea alertelor de avertizare. „Posibilităţile tehnice existente sunt în prezent subutilizate”, a spus el. Herbert Reul (CDU), ministrul de interne din Renania de Nord-Westfalia, s-a pronunţat şi în favoarea îmbunătăţirii sistemelor de avertizare. De exemplu, a spus el, întrebarea este cum să ajungi la acei oameni care nu au o aplicaţie de avertizare. Potrivit Rheinische Post, doar 8,8 milioane de utilizatori la nivel naţional au instalat aplicaţia de avertizare „Nina” de la Oficiul Federal pentru Protecţie Civilă şi Asistenţă în caz de dezastru.

  • După pandemie, companiile aeriene din Europa primesc o nouă veste proastă. UE ar putea introduce o noua taxă

    Oficiali de la Bruxelles vor propune miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor din Europa, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen. UE vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

    Specialiştii de la Bruxelles trebuie să propună miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor intraeuropene, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen, context în care companiile se tem de o „denaturare a concurenţei” cu restul lumii, notează Le Figaro.

    Sectorul este alarmat de măsurile pe care Comisia Europeană le va prezenta în planul climatic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 comparativ cu 1990. Transportul aerian reprezintă aproximativ 3% din emisiile europene.

    În proiectul unuia dintre cele 12 texte legislative, executivul european consideră că absenţa taxării pe kerosen pentru călătoriile aeriene „nu este în concordanţă cu politicile climatice”.

    Prin urmare, Bruxelles-ul doreşte o impozitare pentru zborurile din UE, inclusiv zborurile interne. Impozitarea ar creşte treptat în decurs de zece ani înainte de atingerea ratei totale.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • După pandemie, companiile aeriene din Europa primesc o nouă veste proastă. UE ar putea introduce o noua taxă

    Oficiali de la Bruxelles vor propune miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor din Europa, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen. UE vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030.

    Specialiştii de la Bruxelles trebuie să propună miercuri măsuri pentru ecologizarea zborurilor intraeuropene, inclusiv o taxă fără precedent pe kerosen, context în care companiile se tem de o „denaturare a concurenţei” cu restul lumii, notează Le Figaro.

    Sectorul este alarmat de măsurile pe care Comisia Europeană le va prezenta în planul climatic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 comparativ cu 1990. Transportul aerian reprezintă aproximativ 3% din emisiile europene.

    În proiectul unuia dintre cele 12 texte legislative, executivul european consideră că absenţa taxării pe kerosen pentru călătoriile aeriene „nu este în concordanţă cu politicile climatice”.

    Prin urmare, Bruxelles-ul doreşte o impozitare pentru zborurile din UE, inclusiv zborurile interne. Impozitarea ar creşte treptat în decurs de zece ani înainte de atingerea ratei totale.

    Taxele se vor baza pe performanţa energetică şi de mediu a kerosenului, pentru a încuraja companiile să adopte combustibili „durabili” care ar fi neimpozabili. Aviaţia de afaceri (avioane private) şi transportul de marfă ar fi scutite de taxa pe kerosen, din cauza constrângerilor legale internaţionale. Într-o directivă separată, Comisia se aşteaptă, de asemenea, să ridice obiectivul foarte modest al utilizării „combustibililor durabili”.

    Aceste propuneri vor fi discutate între deputaţi şi statele membre ale UE. Belgia, Luxemburg şi Austria s-au pronunţat într-o scrisoare deschisă în care cer o aplicare imediată a unei taxe pe kerosen în UE, solicitând totodată promovarea aceleiaşi măsuri la nivel internaţional.

  • Guvernul înfiinţează Garda Forestieră Naţională

    Executivul  aprobat, miercuri, OUG pentru înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale, anunţă Ministerul Mediului. Tanczos Barna spune că măsura a fost luată pentru obţinerea unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri.

    Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de Urgenţă, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale.

    „Această măsură vine ca urmare a evoluţiei continue a activităţilor în domeniul silvic, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, dar şi pentru întărirea capacităţii de control şi monitorizarea fondului forestier”, a subliniat ministrul Barna Tanczos.

    Garda Forestieră Naţională este instituţie publică ce va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat şi se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

    Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajaţi în condiţiile legii. Gărzile Forestiere trec în subordinea Gărzii Forestiere Naţionale, ca instituţii publice cu personalitate juridică.

    Principalele atribuţii ale Gărzii Forestiere Naţionale constau în:
    • coordonarea activitatăţii gărzilor forestiere;
    • avizarea propunerilor de acte normative emise de gărzile forestiere;
    • controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
    • controlarea aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
    • controlarea trasabilităţii materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
    • realizarea de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

    Totodată, Gărzile forestiere vor avea ca atribuţii implementarea, monitorizarea şi controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, dar şi a aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional. Gărzile forestiere vor monitoriza şi controla trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare şi vor elabora rapoartele operative pe care le vor transmite către Garda Forestieră Naţională, în vederea realizării de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic. Organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile Forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

  • Ce spune Statistica: Salariul mediu a crescut cu 43% în auto şi cu 33% în HoReCa în ultimul an

    ♦ Salariile cresc din cauza deficitului de personal şi a inflaţiei, spune Tudor Aposteanu, antreprenor în HoReCa ♦ În sectorul auto nu se explică însă o creştere medie de 43%, deoarece creşterile au fost de maximum 5-6%, spun oficialii din domeniu.

    Salariul mediu a crescut cu 11,9% în aprilie 2021 comparativ cu aprilie 2020 şi a ajuns la 3.561 de lei net, potrivit Statisticii. În termeni reali, ajustat la inflaţie, salariul mediu a crescut cu 7,8%. În 13 sectoare, salariile medii au crescut cu valori cuprinse între 20 şi 40%.

    Unul dintre domeniile cu cele mai mari creşteri este cel al hotelurilor şi al restaurantelor, unde creşterea salariului mediu a fost de 33% în aprilie 2021 faţă de aprilie 2020.

    „Mi-au crescut salariile cu 40% din 2019 până acum. Dacă în 2019 un ospătar lua 130-140 de lei pe zi, acum nivelul a ajuns la 250 de lei pe zi. Dacă nu îi dau eu, pleacă la restaurantul de lângă mine“, a spus Tudor Aposteanu, proprietarul a şase restaurante în care are 42 de angajaţi.

    Cea mai mare creştere salarială din ultimul an s-a înregistrat în sectorul fabricării de autovehicule, unde salariul mediu a crescut cu 43,8%.

    „Cu siguranţă e o eroare în date. Salariile din auto au crescut cu maximum 5-6%, nu aveau cu să crească mai mult, mai ales în an pandemic, când cifra de afaceri totală a industriei auto a scăzut cu 15%“, a explicat Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Maşini din România).

     

  • Harta salariilor la un an de pandemie: Un angajat din Bucureşti câştigă, în medie, 4.700 de lei net lunar. La polul opus, în Teleorman salariul mediu e de 2.600 de lei

    Un angajat din Bucureşti a câştigat în martie 2021 un salariu mediu net de peste 4.700 de lei, în timp ce un angajat din Teleorman, judeţ aflat la mai puţin de 90 de kilometri distanţă de Capitală, a încasat un salariu de aproape două ori mai mic, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    ♦ Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, 4.700 de lei net în martie, cu 400 de lei mai mult faţă de perioada similară din 2020 (+8%) ♦ În Teleorman, salariul mediu este aproape la jumătate faţă de Capitală (2.600 de lei net/lună), iar creşterea a fost de sub 90 de lei în ultimul an (+3,5%) ♦ În 22 de judeţe salariul mediu este mai mic de 3.000 de lei net/lună.

    Un angajat din Bucureşti a câştigat în martie 2021 un salariu mediu net de peste 4.700 de lei, în timp ce un angajat din Teleorman, judeţ aflat la mai puţin de 90 de kilometri distanţă de Capitală, a încasat un salariu de aproape două ori mai mic, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.  Cum s-a ajuns în această situaţie?

    „Teleorman nu are alt business în afară de cel de comerţ, unde angajaţii primesc de regulă salariul minim. Toţi locuitorii care au avut o educaţie mai bună au plecat spre Bucureşti pentru salarii mai mari şi pentru dezvoltarea carierei şi e normal să se întâmple asta. Nu îmi dau seama dacă autorităţile au făcut ceva pentru a atrage investitori acolo şi cred că oamenii care lucrează la stat în Teleorman ştiu foarte puţine lucruri despre cum funcţio­nează sectorul privat în aşa fel încât să înţeleagă şi să pună în aplicare un plan de dezvoltare economică“, a explicat Florin Go­dean, country mana­ger în cadrul firmei de recrutare Adecco România şi Un­garia.

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Ilfov şi Iaşi sunt zonele cu cele mai mari salarii medii înregis­trate în luna martie, aici angajaţii câştigând, în medie, între 3.500 şi peste 4.700 de lei net pe lună.

    Cele mai mici salarii din România le obţin angajaţii din Teleorman, Mara­mureş, Harghita, Suceava şi Brăila, unde valorile salariului mediu net variază între 2.600 şi 2.700 de lei net pe lună.

    În ceea ce priveşte creşterile salariale din ultimul an, datele Statisticii arată că inegalităţile salariale dintre regiuni s-au accentuat. Judeţele în care salariile medii sunt mai mari au avut parte şi de cele mai mari creşteri de salarii, pe când judeţele codaşe la salarii au avut creşteri salariale foarte mici sau, în cazul Caraş-Severin, de o scădere salarială medie de 4%.

    În ultimul an, cel mai mult au crescut salariile angajaţilor din Braşov (+13,1%), Iaşi (+11,6%), Bihor (+11,5%) şi Timiş (+11,4%), iar cele mai mici creşteri au fost în judeţele Dolj (+1,7%), Brăila (+1,7%), Harghita (+2,6%), Constanţa (+3,1%), Vaslui (+3,4%) şi Teleorman (+3,5%).

    „Aş lega această situaţie de oprirea activităţii din zona HoReCa pe perioada pandemiei. Angajaţii cu salarii apropiate de nivelul minim – cei din HoReCa şi din industria auto manufacturieră – au fost afectaţi de oprirea activităţii şi s-a văzut în întreaga masă salarială, practic au ieşit din aceste statistici cei cu salarii minime şi au rămas cei cu salarii mari, din IT şi telecom, de exemplu, unde salariile au continuat să crească“, a mai explicat Florin Godean.

    La nivel naţional, salariul mediu a ajuns la 3.547 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 7,7% faţă de perioada similară a anului 2020. Deşi angajaţii români au avut parte de creşteri salariale mai mari decât cele practicate în alte state europene, în continuare salariile medii sunt mici în rândul statelor Uniunii Europene.

    Cu un salariu mediu de 720 de euro net pe lună, un angajat din România câştigă de patru ori mai puţin decât media salarială a tuturor statelor UE. Totuşi, salariile vor continua să crească, pentru că angajatorii au reluat recrutările atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

    „Deja suntem cu cifrele la ceea ce era înainte de pandemie, iar anul acesta, pentru prima dată, colegii mei din alte state europene ne-au sunat să trimitem candidaţi din România acolo, pentru că au nevoie de noi angajaţi. Noi nu am făcut plasare de personal în străinătate până acum şi nu ne-am mai confruntat cu astfel de cereri. O altă situaţie nouă a fost în duminica în care s-au ridicat restricţiile, când ne-am trezit cu o fluctuaţie de personal de 30% în zona de logistică, pentru că angajaţii din depozite s-au dus să lucreze în HoReCA“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.

  • Un activist de mediu spune care ar fi de fapt MOTIVUL pentru care Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase din lume, s-a prăbuşit

    Mircea Jumanca, activistul pentru protecţia mediului, care este şi ghid de turism, spune că motivul prăbuşirii Cascadei Bigăr a fost intervenţia omului.

    Mircea Jumanca a explicat, pentru Deutsche Welle, că motivul prăbuşirii Cascadei Biger este intervenţia omului în circuitul apei.

    „Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat Jumanca.

    Activistul de mediu a precizat că a observat fisuri în corpul cascadei în ultimii doi ani.

    Romsilva respinge informaţiile expuse de Mircea Jumanca, despre care spune că sunt false. Cei de la Romsilva susţin că nu există legătură între prăbuşirea cascadei Bigăr şi captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniş.

    „Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniş a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci nu aceasta este cauza prăbuşirii cascadei. Aşa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbuşit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului şi a muşchiului”, arată Romsilva, care a publicat, pe pagina de Facebook, imagini noi, cu momentul în care Cascada Bigăr s-a prăbuşit.

    Cascada Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa s-a prăbuşit luni, în jurul orei 18.00, din cauze naturale, a anunţat Romsilva.

    „Avem, din păcate, şi o veste neplăcută. Cascada Bigăr, unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, s-a prăbuşit astăzi din cauze naturale”, a anunţat luni pe Facebbok Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

    Reprezentanţii regiei susţin că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar luni cascada a cedat sub propria greutate.

     

  • Protest fantomă

    Uneori, se consideră că o instalaţie de artă e mai eficientă în a atrage atenţia asupra unei probleme a lumii, cum ar fi schimbările climatice, unei artiste americane, Maya Lin, venindu-i ideea de a crea o pădure fantomă în Madison Square Park cu concursul autorităţilor. Artista a instalat astfel 49 de cedri uscaţi, scrie Dezeen, care fuseseră afectaţi de diverse probleme provocate de schimbarea climatică: vânturi puternice, incendii, infiltraţii de apă sărată sau creşterea nivelului mării şi, ca atare, fuseseră tăiaţi. Instalaţia de artă va rămâne deschisă publicului timp de şase luni, timp în care oamenii vor putea compara pădurea fantomă cu copacii vii din apropiere, ceea ce se speră că va atrage atenţia asupra modului în care schimbările climatice afectează ecosistemele.