BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • La aproape un an de la debutul pandemiei, lumea nu se poate pune de acord în privinţa tratamentului cu remdesivir

    Un studiu clinic a scos la iveală faptul că tratamentul cu Remdesivir al celor de la Gilead Sciences nu are niciun impact asupra supravieţuirii pacienţilor cu coronavirus, transmite MarketWatch.

    Remdesivirul este un antiviral care a primit autorizaţie din partea autorităţilor din Statele Unite pe baza unor date clinice care au arătat că medicamentul reduce semnificativ timpul de recuperare al pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

    Însă medicamentul nu a reuşit să reducă rata de mortalitate. Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că medicamentele cu remdesivir, hidroxiclorochină, kaletra şi interferon nu au produs rate diferite de mortalitate şi nu au redus nevoia de ventilaţie pentru aproximativ 11.000 de pacienţi.

    Acţiunile Gilead au scăzut cu 3% anul acesta, în timp ce acţiunile AbbVie, grupul care produce medicamentul kaletra, au înregistrat un declin de 3,7%.

    Grupul farmaceutic a raportat în T3 un plus semnificativ de vânzări în ciuda obstacolelor generate de COVID-19. Vânzările trimestriale ale companiei au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 21,1 miliarde de dolari, fiind alimentat de cererea pentru medicamente fără reţetă, precum paracetamolul.

    Anunţul a venit la o zi după ce compania a anunţat întreruperea temporară a studiilor clinice pentru vaccinul de combatere a coronavirusului din cauza unei boli inexplicabile a unui participant la studiu.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi politicieni, vă spun eu de ce nu putem fabrica în ţară, “în plină pandemie”, medicamentele care ne trebuie

    Pentru ca am pierdut mai mult de 5 ani in care trebuia sa ne extindem activitatile si sa ne re-tehnologizam, timp in care Dumneavoastra ati decis ca e mai bine sa platim taxa clawback pentru altii in loc sa utilizam banii pentru intarirea rezilientei capacitatilor de productie din tara.

    Asadar, in isteria nationala, suprapolitizata, in care sunt intrebat daca putem sa fabricam in Romania remdesivir sau favipiravir sau cocktail-uri de anticorpi, va raspund franc ca nu, nu putem. Nici nu comentez barierele legale (protectia proprietatii intelectuale) sau de reglementare (studii clinice, termene de autorizare), spun doar ca nu avem cold-chain instalat in sectii, nu avem sisteme de conditionare in anumite tipuri de ambalaje, nu avem sisteme de divizare in doze mici, nu putem dezvolta produse noi. In general, suntem la 20 de ani distanta de avansul facut de Ungaria de exemplu, unde politicienii au decis acum 10 ani ca industria farmaceutica este strategica, nu numai pentru pacienti ci si pentru economie – Ungaria exporta medicamente de 1,5 miliarde Euro, Romania de mai putin de 400 miloane.

    Noi suntem in tara, stimati politicieni, in care daca ne prezentam nevoile, un oficial din CNAS ne spune ca daca nu ne place putem pleca ca vin altii in locul nostru sau in care un secretar de stat din MF nu are timp sa primeasca in audienta producatorii locali. Asadar, functionari si demnitari, numiti de Dumneavoastra, au pus umarul la stagnarea tehnologica in care ne aflam astazi. Mai mult, functionarii si demnitarii pe care i-ati numit Dumneavoastra au pus umarul si la inchiderea a doua fabrici (una dintre ele de vaccinuri) si la vanzarea pe bucati a celei de-a treia (in loc s-o cumpere statul roman si sa faca un hub de productie de medicamente oncologice).

    Si ca sa duc opinia pana la capat stimati politicieni, nu am incredere in intentiile Dumneavoastra de a revigora industria, pentru ca faceti declaratii in furtuna perfecta care va convine, in pandemie si alegeri. Personal cred ca, asa cum am scris in opinia https://www.zf.ro/companii/dragos-damian-ceo-terapia-cluj-acum-toate-lumea-iubeste-fabricile-19103510, dupa ce trec pandemia si alegerile, iar intoarceti spatele acestui domeniu care trebuie sa fie de interes strategic.

    Si totusi, independent de Dumneavoastra, stimati politicieni, tot fabricile de medicamente din tara s-au mobilizat in pandemia si in mai putin de 6 luni au inceput sa produca medicamentele necesare, hidroxiclorochina si favipiravir si au extins productia de paracetamol, fara cel mai mic suport de la statul roman. Mai mult, sunt alti doi producatori care vor sa faca pe banii lor hub-uri de productie in Romania, pentru a deservi UE.

    Si sa recapitulam. Guvernul american da 800 milioane dolari pentru a creste capabilitatile de productie de ingrediente active; guvernul francez investeste in productia de vaccinuri si paracetamol; guvernul austriac pune pe masa 50 milioane Euro pentru a transforma tara in principalul funizor de antibiotice a UE; si, guvernul ungar isi sprijina producatorii, dupa cum am aflat zilele trecute.

    Inteleg ca se fac programe de guvernare in care sunt incluse proiecte de intarire a capabilitatilor Romaniei in productia de medicamente, dar niciunul dintre directorii fabricilor din tara nu a fost invitat sa participe la elaborarea lor. Astfel ca vor fi din nou exercitii pe hartie. Mai bine ne dati noua acea suta de milioane de euro pe care o tot cer si in cinci ani va dam la cheie exact ceea ce avem nevoie.

     

  • Autorităţile descoperă probleme la fabrica Eli Lilly care produce medicamentul promovat de Trump

    Inspectorii Food and Drug Administration au descoperit probleme grave de control al calităţii la o fabrică a companiei Eli Lilly and Co care produce medicamentul pentru COVID-19 susţinut de preşedintele Trump drept „un remediu” pentru boală, relatează Reuters.

    Terapia cu anticorpi Lilly, care este experimentală şi nu a fost încă aprobată de autorităţile de reglementare ca fiind sigură şi eficientă, este similară cu un medicament produs de Regeneron Pharmaceuticals care a fost administrat preşedintelui în timpul luptei sale cu COVID-19.

    Trump, care creditează medicamentul Regeneron pentru accelerarea recuperării sale, a cerut ca ambele terapii să devină disponibile imediat în regim de urgenţă.

    Însă constatările inspectorilor Food and Drug Administration la unitatea de producţie Lilly, care nu au fost dezvăluite anterior, ar putea complica obţinerea unei autorizaţii de utilizare de urgenţă (EUA) de la agenţia federală, au declarat pentru Reuters mai multe surse. Acest lucru se datorează faptului că legislaţia SUA impune respectarea standardelor de fabricaţie pentru autorizarea unui medicament.

    Inspectorii care au vizitat fabrica Lilly din Branchburg, New Jersey, în noiembrie anul trecut, au constatat că datele privind diferite procese de fabricaţie au fost şterse şi nu au fost auditate în mod corespunzător, arată documentele guvernamentale.

    În urma inspecţiei sale din noiembrie, FDA a clasificat problemele în categoria celor mai grave, având un impact semnificativ asupra sănătăţii publice.

    În mod separat, Lilly a declarat marţi că a întrerupt studiul clinic pentru medicamentul COVID la pacienţii spitalizaţi din raţiuni de siguranţă. Compania nu a publicat informaţii despre problemă şi a refuzat să spună dacă informaţiile ar putea afecta solicitarea lor de autorizare.

    Compania a mai declarat că a lansat un „plan cuprinzător de remediere”, a sporit personalul şi a acţionat „agresiv” pentru a răspunde tuturor preocupărilor ridicate în timpul inspecţiei.

    Ştergerile de date citate de FDA, a spus Lilly, nu au fost legate de producerea medicamentului.

    „Aceste constatări nu influenţează calitatea produselor sau siguranţa pacienţilor, aşa cum este subliniat într-o evaluare detaliată prezentată FDA”, se arată în declaraţia companiei. „Lilly continuă să ofere actualizări către FDA cu privire la progresele realizate către finalizarea planului nostru.”

    Una dintre surse a declarat pentru Reuters că angajaţii Lilly s-au plâns de probleme la uzină, inclusiv de personalul insuficient şi de falsificarea unor înregistrări care urmăreau respectarea standardelor de fabricaţie ale FDA.

  • Care este cel mai vândut medicament din România

    ♦ Medicamentele de răceală, durere sau pentru bolile de inimă au fost cele mai vândute zece produse ♦ Locurile din top zece sunt împărţite egal de produsele eliberate cu prescripţie şi cele fără reţetă (OTC) ♦ Trei branduri produse local se luptă cu marile companii internaţionale în coşul de cumpărături al românilor.

    Cele mai cumpărate zece produse cumulează 55 milioane de unităţi, adică 15% din totalul vânzărilor de medicamente după volume din România în perioada ianuarie – august 2020, potrivit datelor ofe­rite pentru ZF de com­pania de cercetare de piaţă IQVIA.

    Românii au cumpărat 374 milioane de cutii de medicamente în primele opt luni din 2020, în uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Datele IQVIA iau în considerare doar vânzările din farmacii şi includ toate formele de comercializare sub acelaşi brand.

    Pe primul loc după volumele vândute se află Nurofen, brandul britanicilor de la Reckitt Benckiser, prezenţi pe piaţa locală din 2002. Pacienţii români au cumpărat 9,7 milioane de unităţi de Nurofen în primele opt luni din 2020, în scădere uşoară faţă de 10,7 mil. unităţi anul trecut, în aceeaşi perioadă, potrivit IQVIA.

    Nurofen face parte din portofoliul companiei britanice Reckitt-Benckiser din 2006, sub această marcă fiind comercializate atât produse împotriva durerii, precum Nurofen Forte, Nurofen Immedia Ultra sau gelul Nurofen, cât şi împotriva răcelii şi gripei (Nurofen Răceală şi Gripă). De asemenea, din gama Nurofen fac parte şi produsele pentru copii (siropuri şi supozitoare).

    Al doilea medicament vândut în pandemie a fost Parasinus, un brand pus pe piaţă tot de britanici – GlaxoSmithKline, cu 7,7 milioane de unităţi vândute anul acesta, în creştere cu aproape 2 mil. uniţă faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

    Pe locul al treilea se plasează un brand produs în România, Paracetamol, în fabrica Zentiva din Bucureşti. Vânzările totale ale Zentiva pe acest brand au fost de 6,5 mil. unităţi, de trei ori mai mult faţă de perioada ianuarie-august 2019. Potrivit datelor IQVIA, brandul Paracetamol a intrat direct pe locul al treilea în topul celor mai căutate medicamente anul acesta, după ce anul trecut se afla pe locul 22. Paracetamol a fost substanţa activă inclusă în protocolul terapeutic pentru tratarea simpto­melor uşoare de COVID-19, ceea ce a dus la o explozie a vânzărilor pentru acest medicament. Pentru a face faţă cererii, Zentiva a triplat capacitatea de producţie pentru paracetamol.

    Zentiva mai are un brand local în top 10, Algo­calmin, care este un medicament eliberat cu prescripţie, folosit pentru tratamentul d­u­rerilor.

    Pe locul şase, cu aproape 6 milioane de unităţi vândute, se află brandul Aspenter, fabricat de către Terapia Cluj, folosit în afecţiunile cardiovasculare, cea mai frecventă boală de care suferă românii.

    Pandemia de COVID-19 a crescut vânzările din farmacii în luna martie, când virusul a început să se răspândească şi în România. Ulterior însă, începând din aprilie, până în luna mai când au fost ridicate restricţiile de călătorie, vânzările de medicamente au intrat pe o pantă descendentă.

    Motivele, potrivit specialiştilor, au ţinut de restricţiile de deplasare, dar şi de un acces mai greu la serviciile medicale din spitale sau chiar şi din medicina de familie. Ulterior, odată cu 15 mai, vânzările şi-au revenit, însă la un flux mai scăzut, suprapunându-se cu sezonul de vară, mai slab în mod normal pentru vânzările din retailul farma.

    Pentru medicamentele fără reţetă, piaţa este puternic influenţată de publicitatea, atât în media, cât şi în farmacii, prin poziţionarea la raft de exemplu. În cazul produselor eliberate cu prescriptţie medicală, acestea au preţul stabilit de autorităţi, iar companiile farma nu pot face reclamă. În topul celor mai vândute medicamente, cinci branduri sunt OTC-uri, iar cinci sunt medicamente cu prescripţie.

     

  • Surpriză: Anunţul făcut despre paracetamol, unul dintre cele mai folosite medicamente în România. Ce trebuie să ştiţi

    ♦ Vânzările de Paracetamol produs de Zentiva au ajuns la 6,5 mil. unităţi în farmacii, pe toate formele de comercializare ale produsului ♦ Produsul „muşcă“ 11,8% din cota de piaţă a primelor zece medicamente cumpărate în perioada ianuarie – august 2020, ca volume.

    Brandul Paracetamol, un me­dicament eliberat fără reţetă (OTC), produs de fabrica de medicamente Zentiva Bucureşti, a urcat până pe locul al treilea în clasa­mentul celor mai vândute me­dica­mente în primele opt luni din an, din ianuarie până în august 2020, potrivit datelor oferite ZF de compania de cercetare de piaţă IQVIA, lider la nivel internaţional în ceea ce priveşte datele statistice în industria sănătăţii.

    „Vânzările de medicamente în pe­rioada ianuarie – august 2020 versus aceeaşi perioadă din 2019 sunt într-o uşoară creştere. Top 10 medicamente vândute a înregistrat o schimbare semni­ficativă, Paracetamolul ocupând direct poziţia a treia în 2020 faţă de poziţia 22 în 2019“, au precizat reprezentanţii IQVIA pentru ZF.

    Astfel, Zentiva a vândut în perioada menţionată peste 6,5 milioane de unităţi de Paracetamol în farmacii, datele incluzând doar vânzările din canalul de retail farma, pe toate formele de comercializare ale produsului. Paracetamolul a fost inclus în protocolul de tratament al simptomelor uşoare de COVID-19 în România, lucru care a dus la o explozie a vânzărilor pentru această substanţă activă.

    Prin brandul Paracetamol şi creşterea spectaculoasă din primele opt luni ale lui 2020, Zentiva s-a apropiat de vânzările unor giganţi internaţionali precum Reckit Benckiser, care comercializează Nurofen, cel mai vândut OTC în perioada de pandemie, sau GlaxoSmithKline, care are brandul Parasinus pe locul doi după Nurofen, mai arată datele IQVIA.

    În ceea ce priveşte piaţa de OTC-uri, Paracetamolul produs de Zentiva a depăşit Antinevralgic, un medicament produs de francezii de la Sanofi, fostul acţionar al fabricii Zentiva din Bucureşti.

    Un flacon de 20 de comprimate de Paracetamol produse de Zentiva costă 2,8 lei pe site-ul Farmaciei Tei.

    Zentiva a anunţat încă de la debutul pandemiei în România că a crescut de trei ori capacitatea de producţie pentru paracetamol în contextul cererii pentru acest produs. Compania a precizat că medicamentul produs în fabrica din Bucureşti va fi destinat doar pieţei interne.

    Datele de la IQVIA mai arată creşterea brandului Paracetamol şi în ceea ce priveşte cota de piaţă din topul celor mai vândute zece medicamente, de la 4,4% în primele opt luni din 2019, la 11,8% în aceeaşi perioadă din 2020, aproape o triplare, care corespunde creşterii capacităţii de producţie a companiei.

    Zentiva România, unul dintre cei mai mari producători de medicamente locali, a raportat în primul semestru afaceri de 281 milioane lei, nivel apropiat de cel din perioada similară a anului trecut, când a înregistrat 284,9 milioane lei, potrivit raportului financiar publicat la BVB.

    Grupul Zentiva, cumpărat în 2018, de fondul de investiţii Advent International, are facilităţi de producţie în Bucureşti şi în Praga (Cehia).

  • Un avertisment pentru guvern: România consumă doar 3% ca valoare din producţia locală de medicamente, de patru ori mai puţin faţă de media Europei de Est

    Producţia locală de medicamente trebuie susţinută pentru a creşte vânzările de produse fabricate în ţară l Accesul pacienţilor la medicamente este în continuare deficitar.

    Criza sanitară generată de Covid-19 a arătat depen­denţa statelor de pro­ducţia de medicamente, o industrie cheie în lupta cu noul virus. În România însă, piaţa locală de medicamente reprezintă doar 3% din valoarea totală a vânzărilor, de patru ori mai mică decât media din regiunea Europei de Est, potrivit lui Sorin Petcu, general manager al companiei de cercetare de piaţă IqVia.

    El a fost prezent în cadrul video­conferinţei Health&Pharma Summit 2020. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar, cu sprijinul Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A&D Pharma, Roche, Antibiotice Iaşi, Pfizer, Medicover, Bondoc & Asociaţii, Techtex, High-Tech Systems & Software.

    „La nivelul României, din producţia locală consumă doar 3% ca valoare, de patru ori mai mică faţă de media din Europa de Est (12%). Piaţa de medicamente din România a înregistrat pentru prima oară în ultimii ani o scădere de 1% în S1/2020, faţă de perioada similară din 2019“, a spus Sorin Petcu, general manager, IqVia.

    Scăderea în piaţa medicamentelor vine după o perioadă de restricţii, impuse de răspândirea pandemiei de coronavirus. Totuşi, pe piaţă au intrat şi molecule noi de medicamente.

    „Am introdus 35 de molecule noi, inclusiv pe terapia genetică, diabet zaharat, boli rare şi pentru hepatite cornice. Pentru creşterea accesibilităţii bolnavilor la terapie, am adoptat o serie de acte normative care au prevăzut suspendarea utilizării cardului de sănătate pe perioada stării de urgenţă şi prelungirea acestei perioade până la 30 septembrie“, a spus Adela Cojan, preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Importanţa industriei producătoare de medicamente şi declararea acestui domeniu unul de interes strategic au fost principalele concluzii din dezba­terea despre piaţa de profil.

    „Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat şi cu diplomaţie în UE“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medica­mente.

    În plină criză sanitară, avem inclusiv medicamente lipsă, iar pacienţii nu au acces la tratamente,  aceasta fiind o problemă veche a industriei farmaceutice din România.

    „Una dintre probleme este înrăutăţirea accesului la tratament. în fiecare zi se întâmplă ca pacienţii să găsească din ce în ce mai puţine medicamente. Au scăzut mult volumele totale, au crescut vânzările de produse scumpe ceea ce înseamnă că s-au tratat mai puţini pacienţi cu boli comune şi mai mulţi pacienţi cu boli grave“, a spus Iulian Trandafir, CEO, Alliance Healthcare, al treilea distribuitor local de medicamente din România.

    Iar lipsa de medicamente se vede şi în farmacii, care au continuat să funcţionize în perioada de urgenţă. În plus, în contextul în care existau probleme cu aprovizionarea, farmaciile au făcut stocuri, pentru care ulterior nu a mai existat cerere.

    „Accesul pacienţilor la medicamente în România este unul deficitar. în urmă cu 7-8 ani, se găseau mult mai multe medicamente decât acum. Au fost săptămâni în care zilnic primeam în fiecare dintre farmaciile noastre minimum 60- 70 de apeluri în ceea ce priveşte Euthyrox“, a spus George Echim, managerul Farmacia Ardealul, o reţea de 11 farmacii din judeţul Neamţ.

    Un aspect adus în discuţie şi în ziua a doua a evenimentului ZF Health&Pharma a fost rolul comunităţii în perioada crizei sanitare, în care comunicarea cu pacienţii a fost vitală.

    „După această perioadă ar trebui să avem o discuţie clară care să vizeze rolul farmaciilor în comunitate. S-a dovedit că farmacia nu este ultima verigă din lanţul medical, este o verigă importantă. în ceea ce ne priveşte pe noi, am simţit rolul pe care îl avem în comunitate. Cred că am deservit bine lipsa unor servicii pe care statul ar fi trebuit să le asigure“, a spus Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm din Buzău, o reţea de 60 de locaţIi.

  • The Guardian: Şase dintre cele mai promiţătoare tratamente pentru Covid-19 de până acum

    În prezent se află în curs de testare mai multe medicamente şi încercări de terapie pentru pacienţii cu Covid-19. Cele mai eficiente până în acest moment sunt: dexametazona, tratamentul cu plasmă convalescentă, remdesivir, tocilizumab, medicamentele antihipertensive, interferon beta inhalat.

    Rezultatele terapeutice timpurii sunt încurajate, chiar dacă unele medicamente sunt insuficient testate sau nu au eficienţă foarte ridicată, dar dobândirea unor dovezi definitive a eficacităţii unui tratament necesită încă multă cercetare şi timp.
    Multe medicamente diferite şi terapii sunt în curs de testare şi utilizate pe pacienţii cu Covid-19, relatează The Guardian.Există unele rezultate pozitive, dar e încă o cale lungă până la descoperirea unui remediu general. Până acum, unele dintre cele mai promiţătoare medicamente sunt următoarele:

    1. Dexametazona
    Folosităîncă de la începutul anilor ’60, dexametazona este un medicament foarte ieftin, cu stocuri abundente în întreaga lume. Potrivit unui studiu de recuperare condus de o echipă de la Universitatea Oxford, unul din opt pacienţi conectaţi la ventilatoare a supravieţuit graţie acestui medicament. Rezultatele au fost anunţate la jumătatea lunii iunie, iar tratamentul cu doze mici de steroizi este acum tratament standard pentru pacienţii aflaţi în stare gravă. Datele sunt fiabile, deoarece provin din cel mai mare studiu al tratamentelor cu Covid-19 din lume, la care au participat aproape toate spitalele din Marea Britanie.

    2. Plasmă convalescentă
    O posibilă opţiune de tratament este considerată transfuzia cu plasmă recoltată de la persoane aflate în convalescenţă. Plasma este o componentă a sângelui, iar sângele persoanelor care s-au vindecat de COVID-19 conţine anticorpi. Donald Trump a emis o autorizaţie de urgenţă pentru utilizarea tratamentului cu plasmă  pentru pacienţii cu coronavirus, susţinând că aceasta ar putea preveni 35% dintre decese. Deşi plasma convalescentă a fost folosită cu succes pentru tratarea altor boli, majoritatea experţilor spun că nu există suficiente dovezi cu privire la cât de bine funcţionează şi pe câţi pacienţi.

    3. Remdesivir
    Medicamentul a fost autorizat pentru utilizare de urgenţă în SUA, India şi Singapore şi a fost aprobat în Uniunea Europeană, Japonia şi Australia pentru a fi utilizat la persoanele cu simptome severe. Este un medicament scump, făcut de compania americană GileadSciences. Iniţial a fost făcut pentru hepatita C,pentru care s-a dovedit a fi ineficient, iar ulterior a fost folosit împotriva Ebola. În Covid-19, se pare că scurtează durata medie de spitalizare de la 15 la 11 zile, dar nu este clar dacă are un efect decisiv asupra reducerii deceselor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • Cum arată producţia locală de medicamente: 6.000 de oameni lucrează în cele mai mari 20 de fabrici, care au afaceri de la 8 mil. lei la 736 mil. lei

    Harta fabricilor locale de medicamente arată o polarizare a companiilor în special în Bucureşti, care are şapte unităţi de producţie mari, inclusiv al doilea şi al cincilea jucător din piaţă – Zentiva, respectiv Biofarm. Al doilea oraş ales de investitori pentru dezvoltarea fabricilor este Târgu Mureş, cu patru fabrici locale, printre care Sandoz şi Gedeon Richter.

    La aceste oraşe se adaugă Cluj Napoca, cu două fabrici, printre care producătorul Terapia, cea mai mare fabrică locală de medicamente, Iaşi, cu două fabrici, compania deţinută de stat, Antibiotice, având unitatea de producţie în Iaşi.

    Datele privind harta producătorilor de medicamente au fost analizate de ZF de pe platforma de analiză confidas.ro, pe baza codului CAEN aferent producţiei de medicamente. ZF a analizat 20 de producători locali, cu cifre cuprinse între 8 mil. lei şi 736 mil. lei, în piaţă existând însă şi companii cu afaceri mai mici, active în domeniul producţiei de medicamente. În total, sunt 120 de astfel de firme, potrivit datelor ZF.

    Dintre cei 20 de producători analizaţi de ZF, care au fabrici locale în România, jumătate au capital străin, fiind pariul unor jucători sau investitori străini pe piaţa locală. De exemplu, primii doi jucători după cifra de afaceri – Terapia Cluj şi Zentiva Bucureşti, sunt deţinute de giganţi internaţionali din sfera sănătăţii (Sun Pharma în cazul Terapia), respectiv fonduri de investiţii (Advent Internaţional în cazul Zentiva).

    Restul companiilor din piaţă sunt deţinute de antreprenori locali, aşa cum se întâmplă de altfel şi în cazul jucătorilor de talie mică din piaţă care nu au intrat în analiza ZF. Totuşi, marii jucători internaţionali nu au investit major în fabrici de medicamente în România, intrând însă pe piaţă prin intermediul unor reprezentanţe şi aducând în România medicamente produse în străinătate.

    Terapia Cluj rămâne cel mai mare producător de medicamente din ţară, cu afaceri de 736 mil. lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de 2018. Pe al doilea loc se plasează Zentiva, cu 559 mil. lei, urmat de Antibiotice Iaşi, cu 390 mil. lei afaceri în 2019.

    Anul 2019 a adus însă în prim plan producţia locală de medicamente în câteva tranzacţii care au mai mişcat piaţa, după ce în ultimii ani nu au mai fost astfel de investiţii.

    Zentiva Group, care deţine pe piaţa locală al doilea producător de medicamente după vânzări, a cumpărat în 2019 compania românească de suplimente Solacium de la grupul A&D Pharma.

    România mai are puţine fabrici care produc local medicamente, în pia­ţă activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului.

    În ultimii ani nu au mai fost investiţii în con­strucţia de noi fabrici în ţară, mai mult, companiile mari s-au retras din producţie, cum a fost cazul britanicilor de la GSK, care au închis în 2016 fabrica Europharm de la Braşov, pentru ca ulterior să o vândă către fraţii Santa, doi antreprenori locali, care au branduit compania sub numele Santa SA. Potrivit datelor publice, fabrica de medicamente Santa este în insolvenţă.

    Jucătorii se plâng de taxa clawback care le frânează dezvoltarea, plătind procent din vânzările la medicamente cu prescriptţie care depăşesc un plafon impus de stat. Perioada crizei sanitare, care a pus presiune pe toate sistemele de sănătate din lume, a determinat guvernele să se gândească la soluţii pentru a evita o potenţială criză de medicamente. Şi România a luat măsura plafonării taxei clawback la 15% pentru producătorii locali, representând o gură de oxigen pentru producţia locală, potrivit declaraţiilor şefilor fabricilor.

    Criza coronavirusului a arătat totodată importanţa investiţiilor în producţia locală de medicamente, mai ales în condiţiile în care statele au luat măsuri de protecţie pentru a nu rămâne fără medicamente, atât cele necesare în lupta cu noul virus, cât şi a celor uzuale.

  • Reţeaua de farmacii Iris Pharm din Buzău a cerut 1,5 mil. lei prin IMM Invest pentru achiziţia de medicamente

    Lanţul de farmacii Iris Pharm din Buzău, una dintre ce­le mai mari reţele regionale, a solicitat un credit de 1,5 mil. lei prin programul IMM Invest pentru a cumpăra medicamente în cazul în care în piaţă va exista o problemă cu aprovizionarea, pe fondul pandemiei de Covid-19.

    „Am solicitat credit pentru apro­vizionarea cu medica­men­te. M-am gandit că e posibil să apară pro­bleme legate de circuitul de apro­vizionare. La momentul res­pec­tiv ne-am gân­dit că lucrurile vor merge mai greu din cauză că e posibil ca în anumite zone să fie mai greu de tranzitat şi am zis că e mai bine să avem o sumă de rezervă“, a spus pentru ZF Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm.

    Iris Pharm este un business de 67 de farmacii din Buzău, prin­tre cele mai extinse lanţuri locale din retailul farma, cu afa­ceri de 36 mil. lei în 2019. Compania deţine farmacii atât în ora­şul Buzău, cât şi la sat, mizând şi pe dezvoltarea în mediul rural.

    În plină criză de Covid, mai multe medicamente pentru afecţiuni grave, dar şi cele uzuale, despre care s-a vorbit că ar trata simptomele noului virus, de exemplu paracetamol, au lipsit din farmacii sau au existat stocuri deficitare.

    În plus, autorităţile din mai multe state, inclusiv Ro­mâ­nia, au luat decizii de oprire temporară a exportului de medicamente, până când criza sanitară a fost stabilizată.