BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Tânărul care a pus umărul la afacerea celui mai mare lanţ românesc de cafenele: „Vreau să fiu parte din acest val al tinerilor care ştiu că lucrurile se pot schimba în mai bine”

    Lucian Bădilă coordonează împreună cu Radu Savopol cel mai mare lanţ românesc de cafenele, 5 to go, având aproximativ 200 de angajaţi. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri „un lider regional”.

    Lucian Bădilă se ocupă direct de coordonarea echipei de marketing şi a celei operaţionale. „Îmi place să spun că suntem o gaşcă unită, completată, desigur, de prietenii care iubesc acest brand românesc, şi că, împreună, reuşim să aducem valoare pentru consumatori, prin concepte şi campanii creative, idei îndrăzneţe şi să transmitem un mesaj pozitiv şi zâmbete, căci, nu?, Smile, there’s coffee!” Anul 2018 a fost un an ascendent în povestea 5 To Go, spune Lucian Bădilă. „Un an al provocărilor, al schimbărilor şi al recunoaşterii, pentru că am primit şi titlul de cea mai bună cafenea din România la Horeca Awards 2018.”

    Pe lângă activitatea de marketing, au avut ca scop dezvoltarea francizei, ceea ce s-a materializat cu succes, anul trecut ajungând la un număr de 100 de unităţi deschise, un target îndeplinit cu două luni înainte de finele anului. Pentru 2019 şi-au propus încă 50 de noi locaţii. „Primul pas spre ceea ce trăiesc astăzi a fost mutarea mea în Bucureşti”, spune el. A plecat din oraşul său natal, Sinaia, iar apoi s-a alăturat lui Radu Savopol în tot ceea ce a însemnat conceperea şi dezvoltarea brandului 5 To Go. Cariera sa profesională s-a fundamentat în România, iar „faptul că fac parte din povestea 5 To Go, unul dintre cele mai iubite branduri româneşti, mă face să îmi doresc să continuu aici, adică în ţară. Consider că, deşi poate cei mai mulţi dintre noi nu mai cred, România are potenţial din toate punctele de vedere, iar brandurile locale încep să se dezvolte şi să se afirme din ce în ce mai mult”.

    Profilul lui Lucian Bădilă a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • În căutarea clienţilor – şi pe Instagram

    „O companie trebuie să fie acolo unde sunt clienţii şi potenţialii clienţi: în social media, în online sau la evenimente, inclusiv la festivaluri precum Untold, Electric Castle sau TIFF. La fel, suntem foarte implicaţi în acţiuni de CSR, dar şi în generarea de conţinut relevant pentru cei care ne urmăresc”, descrie Sergiu Mircea priorităţile de comunicare ale Băncii Transilvania, care, cu active de 74,1 miliarde de euro şi o cotă de piaţă de aproape 16,5% anul trecut, este cea mai mare bancă locală. 

    Sergiu Mircea este responsabil de coordonarea campaniilor de marketing şi comunicare, precum şi de administrarea tuturor brandurilor grupului financiar Banca Transilvania, având în subordine peste 20 de angajaţi. Cariera lui se leagă exclusiv de banca din Ardeal, unde a început să lucreze încă de când era student la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El observă că schimbările din marketing din ultimii ani sunt evidente, de la cele referitoare la modul în care se lucrează şi se pregătesc campaniile, până la mediile de promovare şi, mai ales, aşteptările clienţilor, care trăiesc tot mai mult într-o lume multi-channel.

    „Clienţii au nevoie acum de conţinut în timp real, contextual, transparent şi strâns legat de realitatea în care trăiesc. Asta, mai ales în contextul în care avem acum şi mediile în care putem face asta. Atunci când apare o noutate, o întrebare, chiar şi o problemă, de cele mai multe ori social media este primul loc în care clienţii îşi spun gândurile, impresiile – tocmai din acest motiv suntem foarte prezenţi aici”, descrie Mircea modificările prin care trece domeniul său de activitate.

    O parte din modelul de promovare a băncii se axează pe migrarea dinspre canalele de comunicare undirecţionale, în care comunicarea cu clienţii se face într-un singur sens, către zonele interactive, în care există o astfel de comunicare în ambele sensuri.

    „Acest lucru este mai complicat pentru un business deoarece dacă întrebi clienţii, ei îşi vor spune părerea şi trebuie să fii pregătit să îi asculţi şi să îi implici în decizii. Noi credem că acesta este viitorul”, spune Sergiu Mircea.

    El punctează şi influenţa fintech-urilor şi businessurilor din alte domenii care pot oricând să migreze în banking. „Când clientul este pe Instagram şi tu vrei să comunici acolo, în mod sigur concurezi inclusiv cu alte branduri mari – din alte industrii, poate mai atractive pentru că sunt bazate pe produse – pentru a atrage atenţia clienţilor. Fintech-urile au avantaje în interacţiunea cu clienţii, au produse mai simple şi de multe ori au un legacy semnificativ mai redus, însă în Europa şi în România avem deja bănci bune care au aplicaţii lansate sau în pregătire, care nu sunt cu nimic mai prejos decât aplicaţiile fintech-urilor.”

    Sergiu Mircea mai observă că acum transparenţa şi empowerment-ul stau la baza relaţiei dintre clienţi şi companii. „Cele mai mari schimbări au fost aduse de supremaţia tot mai mare a mobilului, a toolurilor noi de advertising şi a celor de căutare online. De asemenea, avem noi jucători, cum ar fi creşterea Instagramului şi preferinţa tot mai mare pentru conţinutul video. Sigur că acum inclusiv echipa de marketing înseamnă noi abilităţi, pentru a ţine pasul cu trendurile şi cu noile strategii. În marketing este altă lume decât aveam acum cinci ani.”

    În noul context digital, prioritatea departamentului de care Sergiu Mircea este responsabil se referă atât la platforma de mobile şi digital banking, cât şi la campaniile de cumpărături bancare online, ori la lansarea walletului Băncii Transilvania.

    Banca a anunţat recent, de pildă, că a introdus posibilitatea retragerii de bani cu telefonul mobil de la bancomate prin aplicaţiile BT Pay şi Apple Pay, fiind prima bancă din România care introduce acest serviciu.

    De altfel, Banca Transilvania a fost şi prima instituţie de credit din România care a introdus şi plata cu mobilul, la începutul anului trecut.

    În prezent BT lucrează la dezvoltarea unei noi aplicaţii de internet şi mobile banking astfel încât fiecare client să-şi poată gestiona singur banii, iar banca poate veni cu servicii şi produse cu un grad mai mare de personalizare, opţiuni complete legate de carduri – setare limite, blocare sau deblocare –, vizualizarea creditelor şi achiziţii de fonduri.

    Şi-au propus, de asemenea, să continue campaniile axate pe susţinerea antreprenorilor şi a IMM-urilor: „Tot ce facem în această zonă este pentru susţinerea antreprenorilor români, locali, care au businessuri de succes şi dorim să ştie cât mai multă lume poveştile lor, să arătăm că se poate”.

  • Iulia Borşan, AFI Europe Management: “Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea”

    Iulia Borşan este corporate marketing director în cadrul AFI Europe Management. Cu 9 oameni în subordine, printre responsabilităţile sale se numără managementul si strategia de marketing pentru brandurile AFI Europe în România – AFI Cotroceni Mall, AFI Ploieşti Mall, AFI Braşov, AFI Park 1-5, AFI Tech Park, AFI City, precum şi comunicarea corporate şi CSR pentru companiile din grup. Din rândul celor mai recente realizări menţionează lansarea brandului AFI City, primul proiect rezidenţial dezvoltat în România de AFI Europe.

    Ea a absolvit cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti şi a lucrat o perioadă în domeniu, decizia de a părăsi această profesie fiind unul dintre momentele-cheie ale carierei sale, următorul pas important fiind cel în care a decis că poate să facă performanţă indiferent de industria în care activează.

    „A fost momentul în care m-am alăturat echipei din cadrul AFI Europe.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, Iulia Borşan spune că a avut ocazia să cocheteze cu poziţia de expat în Albania. „A fost o experienţă incredibilă. Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea. Am fost tentată să fac o schimbare în acest sens, însă motivaţia nu a fost destul de puternică. Acum sunt mulţumită că nu am făcut acel pas. În AFI am ocazia să experimentez şi să am în acelaşi timp contact cu pieţe europene, astfel că România nu este o soluţie de compromis.”

  • Marketingul online în 10 ani: de la Google, la căutarea după hashtag şi promovarea prin Story

    „Dacă acum câţiva ani Google Ads (AdWords) era solicitat de majoritatea clienţilor, acum atenţia este puternic orientată către Facebook. Aproape 50% din populaţia României are cont pe această reţea de socializare, iar Instagram (ce aparţine tot de Facebook) are peste 1 milion de utilizatori în România”, observă George Răşchitor, director general şi cofondator al Sinaps, agenţie de marketing online fondată în 2013 la Iaşi.

    În România sunt în prezent peste 9,6 milioane de conturi pe Facebook, conform datelor de pe platforma facebrands.ro, în condiţiile în care pragul de un milion de utilizatori a fost atins la sfârşitul anului 2010. Ca atare, în ultimii ani, companiile din România, indiferent de mărime, au înţeles care este potenţialul de business dacă se promovează în mediul online, atât în cadrul Google, cât şi pe reţelele de socializare, şi au început să investească bugete tot mai mari în marketingul digital.

    „Piaţa locală (de marketing online – n. red.) este pe un trend ascendent. Majoritatea clienţilor noştri cresc anual bugetele, în medie cu 20%, fie pentru a creşte volumul pe canalele actuale, fie pentru a încerca noi canale de promovare, noi surse de trafic: YouTube, Instagram, LinkedIn”, adaugă Răşchitor.

    Astfel, fie că este vorba de businessuri aflate abia la început de drum sau de firme care au deja în spate câţiva ani de activitate, acestea mizează pe ambele canale de promovare în mediul online, atât Google, cât şi Facebook, pentru a ajunge la o plajă cât mai mare de potenţiali clienţi. „Folosite la întreaga lor capacitate, Google şi Facebook pot ajuta fie la primele vânzări ale unui business proaspăt lansat, fie la depăşirea pentru prima dată a pragului de 1 milion de euro pe lună în vânzări”, a punctat George Răşchitor.

    În cazul start-up-urilor, bugetele pentru promovarea online încep de la 1.000 euro/lună, urmând ca scalarea să se facă pe baza rezultatelor obţinute şi a dezvoltării companiei. Companiile de nivel mediu au în schimb bugete de marketing online de 5.000 – 10.000 euro/lună, în timp ce businessurile mari investesc constant bugete de peste 10.000 euro/lună. „O abordare des întâlnită în rândul magazinelor online este punerea la dispoziţie a unui «buget nelimitat», cu condiţia ca acesta să se încadreze în parametrii optimi ai unui KPI (key performance indicator – n. red.) stabilit iniţial. Astfel, au fost luni în care s-a depăşit pragul de 100.000 euro investiţi în campanii de online marketing. Companiile ce ţintesc volume mari de vânzări investesc pe măsura aşteptărilor. Fără investiţii în promovare, nu poţi menţine nivelul ridicat al vânzărilor”, explică fondatorul Sinaps. De altfel, înainte de a înfiinţa agenţia de marketing digital, el conducea departamentele de marketing şi achiziţii ale unui magazin online important din România.

    Începuturile
    „La vremea respectivă erau foarte puţine agenţii ce ofereau servicii de PPC (price per click – administrare campanii Google Ads şi Facebook Ads), iar rezultatele livrate de acestea erau sub obiectivele noastre. Am decis să dezvoltăm intern acest departament, împreună cu Remus Corcaci (cofondator Sinaps), iar în mai puţin de 12 luni am reuşit să avem o creştere spectaculoasă a profitabilităţii campaniilor”, povesteşte George Răşchitor. Cei doi au avut o abordare diferită care a avut succes. „Practic, exista o nevoie din ce în ce mai mare în piaţă, ce nu era acoperită, iar noi aveam cunoştinţele necesare pentru a o satisface.”

    Împreună cu un al treilea asociat, Mihai Iliescu, care lucra tot în marketing online şi avea cunoştinţe de programare, George Răşchitor şi Remus Corcaci au înfiinţat agenţia Sinaps în 2013. „Până la finalul anului a fost un proiect la care lucram în paralel cu joburile noastre şi ne ocupam cu realizarea de site-uri şi consultanţă de marketing online pentru persoane cunoscute care aveau un business. Cunoştinţele lui Mihai ne-au ajutat să ne realizăm propriul site, iar ulterior să implementăm intern şi sisteme de project management, CRM (customer relationship management – n. red.) şi diverse fluxuri de lucru automatizate, pe care le folosim şi astăzi”, descrie începuturile colaborării George Răşchitor.

    Ulterior însă, văzând cum evoluează piaţa, cei trei antreprenori au realizat că trebuie să îşi dedice timpul 100% agenţiei. „În decembrie 2013 ne-am prezentat toţi trei demisia la joburile la care lucram şi am pornit acest proiect, Sinaps, cu 1.000 de lei – bugetul de promovare pentru o lună.” 2013 a fost un an de tatonare a pieţei, iar un an mai târziu au început dezvoltarea firmei, odată cu introducerea în ofertă a serviciilor de promovare pay-per-click, web design, e-mail marketing şi strategie de marketing. „Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în echipamente şi spaţiu de lucru, chirii şi promovare”, a punctat el.

    Apoi, din 2015 Sinaps a început să îşi dezvolte echipa. „Am format tineri care astăzi sunt specialişti Google Ads şi Facebook Ads sau Social Media, iar pe parcurs s-au alăturat echipei colegi cu experienţă de project management şi client support din multinaţionale, cu pregătire şi experienţă în analiză financiară şi statistică sau cu un bagaj bogat de cunoştinţe în psihologie şi comunicare. Practic, de la trei tineri pasionaţi de digital marketing care au pornit împreună, cu o experienţă solidă în spate, am ajuns la o echipă de 20 de specialişti. Pentru noi aceasta a fost reţeta succesului”, a subliniat George Răşchitor.

    În cei şase ani de activitate au făcut campanii de promovare online pentru peste 500 de clienţi, bugetul total rulat pentru aceştia fiind de circa 8,5 milioane de euro. Printre clienţii agenţiei ieşene se numără branduri precum Lensa, F64, Miele, Zenyth, Antibiotice Iaşi, Brikston, Zorile Store sau Ramada Iaşi.

    „Pentru o parte dintre clienţi am realizat strategii complete de marketing online, însă ne-am specializat pe campanii pay-per-click (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, YouTube, Bing, Yahoo, LinkedIn, Waze), social media şi grafică pentru aceste canale.”

    Potrivit datelor agenţiei, la nivel de piaţă, retailul este sectorul din care vin cei mai mulţi clienţi pentru serviciile de marketing online, fapt ce influenţează puternic evoluţia pieţei locale. Numărul de magazine online a crescut spectaculos anul trecut, când practic s-a dublat, de la 7.000 de magazine în 2017, la aproximativ 15.000 în 2018.

    Ca volum de investiţii în campanii de marketing online, la nivelul întregii pieţe, cele mai active domenii sunt: electro-IT&C, fashion & beauty, travel, home & deco, cărţi, cadouri & flori, auto & moto. În cazul Sinaps, cei mai mulţi clienţi, circa 30% din portofoliu, vin din fashion & beauty. „Anul trecut am gestionat în medie 130 de proiecte pe lună, iar valoarea totală a bugetelor de publicitate administrate a fost de 3 milioane de euro”, a precizat antreprenorul. Sinaps a demarat anul trecut campanii pentru 86 de clienţi noi, printre aceştia numărându-se Panifcom, Kalapod, Brikston, Valigeria sau Carpeta.

    Ca în fiecare an, cele mai complexe campanii online au loc de Black Friday: „În acea perioadă, majoritatea magazinelor online cresc masiv bugetele, ajungând să investească sume mai mari de 100.000 euro pe lună. Vânzările sunt pe măsura investiţiilor. Să nu uităm că Black Friday este singura zi din an când românii cumpără mai mult online decât din magazine fizice”.

    În 2018, Sinaps a înregistrat afaceri de 1,3 milioane lei, în creştere cu 91% faţă de 2017, jumătate din business fiind generat de gestionarea campaniilor de Google Ads. Agenţia de marketing online din Iaşi este de altfel Google Premier Partener din 2016, statut care se atinge prin îndeplinirea unor criterii precum administrarea unei anumite valori minime de bugete, să existe minimum două persoane certificate Google Ads în cadrul companiei şi să se înregistreze creşteri ale performanţei în fiecare trimestru. În prezent, în cadrul Sinaps lucrează în total 20 de persoane, acestea susţinând în proporţie de 90% examene anuale pentru certificare în produsele Google Ads.

    „În fiecare an se alătură echipei colegi noi şi avem o creştere anuală a numărului de angajaţi de 50%. Anul acesta avem deja în plus trei membri, însă numărul de angajaţi nu este neapărat un obiectiv principal pentru noi. Alocăm mai mult timp şi efort pentru partea de traininguri interne şi automatizare a sarcinilor de rutină, scopul final fiind creşterea eficienţei din interiorul agenţiei”, a menţionat George Răşchitor.

    Planuri de viitor
    Pentru anul acesta, Sinaps are ca ţintă creşterea afacerilor cu 85%, la 2,4 milioane lei.

    „Această creştere se bazează pe evoluţia continuă a agenţiei înregistrată în ultimii doi ani. Ne dorim o creştere sănătoasă şi controlată care să ne asigure o dezvoltare pe termen lung. Echipa pe care o avem este motorul acestei creşteri şi investim constant în dezvoltarea colegilor noştri şi atragerea de noi talente”, a precizat CEO-ul şi fondatorul Sinaps.

    Deja, în primul semestru al acestui an, agenţia a obţinut venituri mai mari cu 72% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, acestea ajungând la aproape un milion de lei.

    Pentru anul viitor, ţinta Sinaps este însă şi mai ambiţioasă, agenţia de marketing online propunându-şi să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri. De asemenea, în decurs de cinci ani, compania vrea să crească considerabil şi echipa, până la circa 100 de persoane. „Planul pentru următorii cinci ani este să ajungem în 2024 la o cifra de afaceri de 5 milioane de euro, cu un portofoliu de 700 de clienţi activi şi un număr de 100 de angajaţi. Paşii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: deschiderea unui birou în Bucureşti pentru a facilita întâlnirile pe care le avem cu clienţii noştri, precum şi generarea de noi clienţi din străinătate”, a completat antreprenorul. 

  • Digitalizarea, noul trend în farma

    La această soluţie s-a gândit Doctrina, un start-up din Slovenia, care a dezvoltat în anul 2012 o platformă online cu acelaşi nume ce facilitează interacţiunea directă a companiilor farmaceutice cu profesioniştii din această industrie – farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, prin intermediul conţinutului video. Din anul 2014, platforma Doctrina.biz este disponibilă şi în România, aceasta fiind practic o soluţie de marketing B2B (business to business) pentru digitalizarea comunicării în industria farma.

    „Demersul este unul relativ nou pentru piaţa de profil. În România, Doctrina este singura platformă de interacţiune directă şi bidirecţională cu specialiştii din domeniu, iar la nivel european mai sunt doar 1-2 proiecte similare”, a explicat Doru Mircea, antreprenorul local care a adus Doctrina în România în regim de franciză. De altfel, România a fost prima ţară în care s-a extins start-up-ul, după ţara de origine.

    Cum a ajuns însă soluţia dezvoltată de Doctrina să fie disponibilă şi în România? Povestea începe cu un SMS primit de Doru Mircea, de profesie medic, dar care şi-a dedicat întreaga carieră industriei farma, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanţii start-up-ului din Slovenia, la insistenţele unui cunoscut.

    „Am plecat de la întâlnire cu gândul că aş putea dezvolta local un proiect similar, însă calculele pe hârtie mi-au arătat că investiţia ar fi fost prea mare, iar timpul de dezvoltare s-ar fi ridicat la peste un an. Aşa că, atunci când am primit prin SMS propunerea de a deveni partenerul Doctrina în România, am continuat discuţia”, povesteşte Doru Mircea. El a terminat Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş, însă nu a profesat ca medic, ci a ales industria farma, vânzările şi marketingul ca direcţie de dezvoltare a carierei. Astfel, după mai bine de 15 ani în domeniul farma, în marketing şi vânzări, a luat calea antreprenoriatului într-un proiect dezvoltat alături de Cătălin Chiş, proprietarul grupului de firme APS. Era anul 2011 şi împreună au pus bazele Business Academy, o şcoală de vânzări. De altfel, persoana de legătură cu start-up-ul Doctrina din Slovenia a fost chiar un fost cursant al Business Academy.
    „Am mers la întâlnire mai mult din curiozitate, însă am realizat că soluţia propusă de Doctrina rezolva multe dintre provocările cu care mă confruntam în calitate de manager în farma”, a punctat el.

    Ca atare, Doru Mircea s-a hotărât să aducă Doctrina şi pe piaţa locală şi a negociat cu start-up-ul sloven să nu plătească taxa de franciză, care în prezent se ridică la circa 40.000 de euro, în condiţiile în care România era prima ţară în care se extindea proiectul. Împreună cu partenera sa Ioana Mircea, antreprenorul local a investit 60.000 euro pentru a susţine dezvoltarea Doctrina în România, banii fiind alocaţi în principal pentru marketing astfel încât să poată atrage în platformă specialiştii din domeniu. În prezent, pe lângă Slovenia şi România, platforma Doctrina mai este disponibilă şi în Croaţia, Polonia, Rusia, Marea Britanie şi Turcia, având în total peste un milion de utilizatori din industria farma.

    „După primii ani de funcţionare, Doctrina.biz acoperă 70% dintre farmaciştii şi asistenţii de farmacie din România, care sunt deja înscrişi în platformă. Anul trecut am triplat şi numărul medicilor înscrişi în platformă. De asemenea, am diversificat serviciile către producţie, consultanţă şi alte unelte de digital marketing, astfel încât prezentările disponibile în platformă să fie cât mai performante şi mai interesante pentru audienţă, specialiştii din industria sănătăţii”, a precizat Doru Mircea. El a adăugat că în ultimii doi ani, obiectivul Doctrina a fost creşterea engagementului şi mai puţin creşterea numărului de farmacişti. „Există, bineînţeles, o dinamică naturală, avem în fiecare zi utilizatori noi în platfomă, 10-15 conturi. Însă, în paralel, dezactivăm conturi pasive, rezultând o creştere netă de câteva zeci de utilizatori lunar. Interacţiunea şi vizualizările complete reprezintă cel mai important indicator pentru noi.”

    În primele luni ale acestui an, procentul farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie care au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz a crescut la 50%, respectiv la 53%. „O prezentare este vizualizată complet în medie de 5.000 de farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, care răspund ulterior întrebărilor pe care le adresăm pentru feedback.”

    Doctrina lucrează la nivel global cu cele mai mari companii farmaceutice din lume, cum ar fi GSK, Novartis, Roche sau Pfizer, iar în total pe platforma din România sunt disponibile în prezent 50 de prezentări, pe care utilizatorii le pot urmări pentru informare şi training. Iar conţinutul este actualizat cu periodicitate, în fiecare lună fiind circa 2-3 noi prezentări active în platformă.

    „Practic, producătorii de medicamente realizează, alături de noi de cele mai multe ori, videouri de prezentare sau cu un conţinut educativ pentru farmacişti şi medici, care este apoi transmis în platformă şi urmărit de acest public specializat”, a menţionat Doru Mircea.

    Care este însă modelul de business din spatele Doctrina.biz? Acesta se bazează pe rezultate, compania farmaceutică plătind doar vizionările întregului material. La finalul fiecărei prezentări se generează un scurt chestionar celor care au urmărit prezentarea, pentru ca reprezentanţii Doctrina să se asigure că a fost înţeles conţinutul şi urmărit cu atenţie.

    „Tarifele sunt personalizate, în funcţie de client, portofoliul de produse, patologia căreia se adresează şi serviciul ales. Cel mai apreciat aspect de către clienţi este că noi asigurăm clientului un interes minim garantat din partea audienţei targetate, pentru materialul transmis”, a punctat el.

    Medicii şi farmaciştii nu plătesc însă nicio taxă de însciere în platformă. Odată înscrişi, aceştia au acces gratuit la conţinutul din platformă, Doctrina.biz fiind pentru ei o formă de informare, educare şi specializare constantă.

    Anul trecut, afacerile locale ale Doctrina s-au situat la 220.000 euro, România plasându-se astfel pe locul doi ca venituri în rândul ţărilor europene în care este disponibilă platforma, pe primul loc fiind ţara de origine, Slovenia.

    „Un procent foarte mic din business este generat momentan de consultanţă şi suport în realizarea prezentărilor video, însă reprezintă sub 10% din total.”
    În 2018, numărul de proiecte dezvoltate de Doctrina în România a crescut cu 10% faţă de 2017, pe fondul diversificării serviciilor digitale şi consolidării audienţei.

    Anul acesta, Doctrina are în plan să-şi majoreze veniturile locale cu 30%, la 300.000 euro, în condiţiile în care mizează pe atragerea de noi clienţi ca urmare a dezvoltării portofoliului de servicii şi a creşterii interesului industriei faţă de oportunităţile digitale.

    „Creşterea digitalului pe acest segment de clienţi este într-un ritm destul de lent comparativ cu alte ţări europene, deşi interesul din partea profesioniştilor din sănătate pentru conţinut este cel mai ridicat din regiune. Este un paradox – farmaciştii vor să se informeze online, printr-o platformă specializată a celor din industrie, însă producătorii şi companiile farma nu sunt încă la fel de pregătiţi să iasă din zona de confort şi să renunţe la vechile tactici, chiar dacă acestea nu sunt la fel de cost-eficiente şi nici măcar măsurabile, cum este digitalul”, spune Doru Mircea, făcând referire la faptul că industria farma din România alocă în continuare circa 90% din bugetele de marketing către canalele tradiţionale de comunicare, TV-ul, radioul şi evenimentele tip simpozion, conferinţă sau congres.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Doctrina, acestea vizează furnizarea de servicii complete de digital marketing şi social media marketing, atât cu target de audienţă profesioniştii din sănătate, cât şi consumatorii. Reprezentanţii locali ai Doctrina lucrează îndeaproape cu dezvoltatorii din Slovenia, pentru optimizarea platformei şi introducerea de funcţionalităţi noi. „În plus, a fost dezvoltată o extensie a platformei Doctrina, sub numele Doctrina Academy, care are deja peste un milion de profesionişti abonaţi din întreaga lume. Scopul Doctrina Academy este de a oferi cursuri online on demand, plătite de profesionişti. Temele cele mai solicitate sunt cardiologie, diabet, oncologie”, a menţionat Doru Manea.

    „În România, ne propunem să dezvoltăm conţinut în limba engleză, împreună cu autori români, pe care să îi promovăm la nivel mondial”, a conchis el.

    Bilanţ în medicină digitală

    În prezent, în România sunt peste 8.000 de farmacişti, 7.000 de asistenţi de farmacie şi 2.000 de medici înregistraţi ca utilizatori în cadrul platformei Doctrina.biz. Anul trecut, 44% dintre farmaciştii înregistraţi şi 50% dintre asistenţii de farmacie au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz. În medie, prezentările din platforma Doctrina.biz au fost urmărite în 2018 de către 4.500 farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici.

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Cele 8 secunde în care să mă convingi

    „8 secunde este timpul mediu petrecut de un utilizator pe o pagină de internet”, consideră Yael Shafrir, vicepreşedinte al platformei de monetizare a conţinutului Playbuzz. Publicul de sute de executivi şi oameni din media, marketing şi nu numai, aflaţi la evenimnetul ICEE Fest. Upgrade 100, organizat recent, i-au dat dreptate. Atenţia a devenit cel mai valoros bun. 

    Evoluţia platformelor de social media şi de conţinut, evoluţia consumului de text, imagini, video şi audio a generat, în sistem invers proporţional, scăderea dramatică a ratei de atenţie. Studii efectuate încă din anii trecuţi arată că timpul mediu în care poţi capta sau pierde atenţia unui utilizator, a unui potenţial client, poate fi şi de doar două secunde, în funcţie de caz. 

    Playbuzz este o platformă de conţinut unde autorii pot crea diverse articole sau quizuri, folosind toate instrumentele media cu care s-au obişnuit consumatorii, de la imagini, video şi până la GIF-uri. Platforma se adresează în egală măsură publisherilor, cât şi oamenilor de marketing, care pot implementa campanii direcţionate în baza datelor colectate de la utilizatori. Colectarea datelor în scop de marketing este deja o normă, iar „personalizarea” a fost stindardul industriei de marketing şi advertising în ultimii ani. 

    „Conţinutul care se adresează tuturor nu se adresează de fapt nimănui. Oamenii trebuie să simtă că sunt adresate nevoile lor, că este înţeleasă personalitatea lor. (…) Am făcut un sondaj pentru a vedea ce îi interesează pe oameni cel mai mult, iar categoriile au fost: sport, celebrităţi, sex, altele, printre care reţete de gătit sau sfaturi utile, ori ei înşişi. A rezultat că pe oameni îi interesează cel mai mult de ei înşişi, de aceea trebuie să punem utilizatorul în centrul eforturilor noastre”, mai spune vicepreşedintele Playbuzz.

    Un exemplu de viziune timpurie cu privire la personalizarea conţinutului ca normă îl reprezintă Netflix. Compania a aplicat un sistem de etichete (taguri) încă dinainte să producă pelicule originale; angajaţii Netflix sugerau astfel tipurile de conţinut care li s-ar potrivi abonaţilor. 

    Recomandările au devenit din ce în ce mai bune cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare, şi a obiceiurilor de vizionare a utilizatorilor care se asemănau între ei. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă.

    Serialul „House of Cards”, de pildă, a fost produs cu ajutorul unui algoritm de inteligenţă artificială care a analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma, iar rezultatul a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal se află Kevin Spacey.

    „Reclamele tradiţionale nu mai sunt neapărat relevante – un studiu ne-a arătat că doar 3% dintre cumpărători consideră că reclamele sunt importante pentru ei. Este un nivel şocant de mic. Dar Netflix, spre exemplu, îşi înţelege baza de clienţi. Ei se uită la datele legate de cum urmărim filmele, ce actori urmărim mai mult şi chiar stabileşte pictogramele din site în funcţie de comportamentul utilizatorului. O astfel de analiză este exactă pe baza tiparelor comportamentale identificate, pentru că ştii mai multe despre utilizatori reali. De cele mai multe ori când ţintim oameni prin instrumente de marketing, ei sunt personaje artificiale, pe care le cunoaştem doar din informaţii adunate de la terţi”, explică Sepideh Dundon, partner manager EMEA la LinkedIn. 

    Însă dincolo de personalizarea conţinutului, pentru cumpărătorii de astăzi contează mult cultura brandului, contează ca brandul să prezinte un aport pozitiv, direct sau indirect, în viaţa oamenilor şi să ajungă la ei prin toate canalele. „Telefoanele sunt uşa de intrare în vieţile noastre. Venim cu idei care răspândesc o cultură prin telefon şi de la un telefon la altul”, crede Christina Keller, director of creative shop pe Europa Centrală la Facebook. 

    La nivel de cultură, în cadrul unei campanii ea a încercat să profite de apetitul oamenilor pentru sport, din ce în ce mai mare în ultimii ani, şi a încercat să bifeze aportul adus consumatorilor printr-o provocare marca Nike. 

    „Nike este un brand foarte cunoscut şi are o comunitate sportivă foarte mare în jurul lui. Aşa că ne-am gândit să lansăm un #30daychallenge (n.r.: un program de 30 de zile), cu antrenamente live pe Instagram. Sesiunile de antrenament au fost anunţate prin reclame, iar după aceea am ţintit oamenii cu reclame cu produse, pentru că Nike este totuşi o companie de produs. Sper că sunteţi de acord că fiecare idee trebuie exprimată diferit pentru a fi livrată cât mai bine, de aceea unele reclame cu care am ţintit oamenii au fost livrate pe messenger, altele pe video”, spune Keller. În ceea ce priveşte canalele prin care convingi clienţii să îţi cumpere produsul, Scott Tousley, care conduce departamentul de Growth & User Acquisition al Hubspot, crede că traficul de pe un website nu mai este atât de important pe cât este să fii prezent între primele opţiuni ale utilizatorului. El a implementat ceea ce numeşte surround strategy, care se bazează pe ideea că oamenii trebuie să audă cât mai mult de brandul tău. 

    „Cu cât aude lumea mai des de produsul tău, din mai multe surse, cu atât este mai posibil să îl cumpere. Haide să luăm un exemplu. Am ajuns în Bucureşti şi voiam să îmi comand o pizza. Neavând niciun prieten aici pe care să îl pot întreba ce pizza îmi recomandă, am întrebat Google care este cea mai bună pizza din oraş. Apoi, am comparat răspunsul cu cel de pe Trip Advisor la aceeaşi întrebare. Doar pentru că aceeaşi pizzerie a apărut în ambele topuri, eu am cumpărat produsul fără să fi auzit niciodată de acel brand”, povesteşte Scott Tousley, director în cadrul companiei de marketing. De aceea specialiştii susţin că brandul trebuie să fie peste tot pentru a avea succes. Însă într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, una dintre aplicaţiile care ştiu unde am fost şi unde urmează să mergem este Waze, cea mai descărcată aplicaţie de navigaţie din România, având la nivel naţional peste 2 milioane de utilizatori activi lunar. Românii iubesc să meargă la cumpărături şi utilizează soluţii de mobilitate şi navigare în acest sens, astfel încât peste 5.000 de persoane utilizează aplicaţia Waze pentru a ajunge la restaurante sau fast-food-uri în fiecare zi, în timp ce 10.000 o utilizează pentru a ajunge la supermarketuri, explică Thomas Barthuel, head of EMEA Strategy & New Markets Business Development la Waze. „Prin Waze ca instrument reuşim să vedem activitatea şi parcursul oamenilor, dacă aceştia sunt acasă sau în drum spre muncă, la un salon sau la supermarket. Astfel, fiecare pas al unei per-soane înregistrat prin navigaţie oferă informaţii unice referitoare la activitatea lor. Aşa am dat naştere conceptului de destination-based marketing (marketing pe bază de destinaţie – n.r.). Din datele noastre vedem că sunt peste 5.000 de navigări pe zi în România către restaurante şi fast-food-uri şi 10.000 de navigări către supermarketuri.”

    El arată că peste 70% dintre români petrec mai mult de 30 de minute pe zi în trafic în drumul spre muncă. În baza datelor adunate de la şoferii din România, aplicaţia reuşeşte să ofere detalii cu privire la destinaţia spre care se îndreaptă un utilizator potenţial client pentru brandurile din drumul său sau pentru cele prezente la destinaţia selectată de acesta. „În cadrul unui proiect de marketing pe bază de destinaţie, am trimis mesaje către oamenii care se îndreptau spre Carrefour sau treceau pe lângă acesta. Din data de 8 decembrie 2018 până în prezent, am ajuns cu mesaje la circa 2,7 milioane de utilizatori, dintre care 355.000 au navigat spre magazine Carrefour”, explică Barthuel.

     

    Astfel, soluţiile de marketing pe bază de destinaţie fac parte din noul val de schimbări prin care trece marketingul digital, care se axează în prezent din ce în ce mai mult pe personalizare şi conţinut unic de la client la client, şi mai puţin pe produs în sine, afirmă specialiştii în marketing prezenţi în cadrul ediţiei de anul acesta a evenimentului Upgrade 100. De aceea, în 2019, pe fondul posibilităţilor deschise de avansul digital al vieţii şi al societăţii, „ideile mari pot trăi în ecrane mici”, cum spune Christina Keller de la Facebook.

  • Ce noutăţi au fost anunţate în cadrul conferinţei Google Marketing Live din San Francisco

    Prezentă la eveniment, Anabela Luca, fondatoarea agenţiei de performance marketing adLemonade şi trainer atestat Google, spune că „în perioada următoare, vom vedea multe beta-uri în ceea ce priveşte noi strategii de licitare, smart bidding pentru noi tipuri de conversii, lansarea unui nou tool de creare de video-uri scurte de promovare pentru advertiseri, dar şi noi opţiuni de segmentare a audienţelor şi de customizare a rapoartelor. La acestea se adaugă noi formate de reclame, noi medii în care sunt plasate reclamele, precum şi o evoluţie accelerată a machine learning, care vine la pachet cu campaniile de tip smart”.

    Ea crede că, în viitorul apropiat, vom asista la o transformare a rolului agenţiilor de performance din zona tactică înspre cea de strateg şi consultant. „În acest context, agenţiile de digital marketing vor trebui să se reinventeze constant pentru a se adapta la nevoile clienţilor şi la soluţiile digitale disponibile, ba chiar să le anticipeze”, concluzionează Anabela Luca.