Tag: mandat

  • Una dintre cele mai mari companii din lume, prezentă şi în România, nu-şi mai lasă angajaţii să lucreze de acasă. “Oamenii îşi caută deja alte locuri de muncă”

    Prin intermediul unui mesaj video directoarea de marketing a spus următoarele:  „Ştiu doar o singură reţetă pentru succes: oamenii şi instrumentele potrivite, o misiune, analiza rezultatelor şi încă un lucru – locaţii creative, care să îi inspire”. În ciuda aparenţelor optimiste, ultima parte a anunţului a fost primită ca o veste devastatoare de către angajaţi. Practic, IBM a decis să creeze locaţii comune pentru departamentul de marketing din SUA, ce numără 2.600 de oameni, însemnând că toate echipele vor lucra de acum împreună, „umăr la umăr”, de la una dintre cele şase locaţii stabilite –  Atlanta, Raleigh, Austin, Boston, San Francisco şi New York. Angajaţii, care au lucrat în mare parte de la domiciliu, ar trebui, mai nou, să facă naveta. Pe de altă parte, angajaţii care au lucrat la distanţă sau dintr-un alt birou, care nu se regăseşte pe listă , trebuie ori să se mute, ori să îşi caute un alt loc de muncă.

    La IBM, companie care a îmbrăţişat ativitatea la distanţă de zeci de ani, o proporţie relativ mare de angajaţi lucrează în afara nodurilor centrale. Încă din 1980, compania a instalat „terminale la distanţă”, în casele mai multor angajaţi. Până în 2009, când locul de munca la distanţă era încă o noutate pentru cele mai multe firme, 40% din 3386.000 de angajati IMB la nivel mondial lucrau deja de la domiciliu (compania a menţionat că a redus mult spaţiurile de birouri, care a dus la o economice de aproximativ 100 milioane de dolari anual în SUA).

    „Ştiu că toată lumea este foarte supărată”, spune un angajat IBM care cerut sa ramână anonim. Unii muncitori au început deja să caute noi locuri de muncă, iar alţii spun că au încetat să contribuie la proiecte pe termen lung, deoarece nu sunt siguri dacă vor mai fi în zonele respective pe viitor. O teorie a unora dintre angajaţi arată că IBM utilizează „co-locaţiiile” ca un efort de reducere de personal. IBM a avut mai multe disponibilizări în timpul unei încercări de transformare, care a implicat 19 trimestre consecutive de vânzări în scădere. Însă, în acest caz, directorii spun că noua decizie are ca scop o restructurare completă a modului în care compania funcţionează. 

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.

  • Adrian Grecu este noul Preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR)

    Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.

    Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.

    Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.

    Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.

      

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Shachar Shaine, preşedinte URBB

    El a venit prima dată în România în 1999, lucrând pentru United Romanian Breweries Bereprod (URBB); în 2004 a preluat conducerea companiei, funcţie pe care a deţinut-o până în 2014.

    Când a preluat primul mandat la conducerea URBB, compania avea o cifră de afaceri de 48,4 milioane de euro şi 254 de angajaţi, iar la finalul mandatul lui, compania ajunsese la o cifră de afaceri de 81 milioane de euro şi la peste 800 de salariaţi. De asemenea, în perioada 2004-2010 URBB a intrat şi pe piaţa apelor minerale şi pe cea a sucurilor.

    Cu şase luni înainte de a pleca de la Tuborg, Shaine şi-a luat şi cetăţenia română şi, în 2010, spunea că nu intenţionează să plece din ţară, ci să se implice în alte proiecte de afaceri pe plan local. De altfel, în 2012 a intrat în acţionariatul procesatorului de carne Integra, care de anul trecut se confruntă cu insolvenţa.

  • Bilanţ la final de mandat

    Dacă iniţial comunicările cu presa legate de dezvăluirea rezultatelor companiei se desfăşurau într-un cadru formal, în care reprezentanţii managementului îşi prezentau rezultatele stând în picioare în faţa audienţei, cel mai recent astfel de eveniment a fost unul mai relaxat, într-un context mai familiar, al unei mese rotunde, în care ei s-au aşezat lângă jurnalişti.

    Şi tonul discuţiei a fost schimbat: dinamismul anterior al executivului Marius Popescu este încărcat cu o uşoară nostalgie, pe care şi-o şi asumă la debutul prezentării. „Pentru mine este şi un moment nostalgic: după 12 ani în România, din care am fost patru ani CEO la «viaţă» (NN Asigurări de Viaţă), plec din nou din ţară, aşa că pe lângă despărţirea care e destul de grea pentru angajaţi, clienţi, colaboratori, am din nou această senzaţie nostalgică. Am vrut să ne întâlnim personal”, îşi descrie Popescu starea de spirit în pragul preluării mandatului de CEO al NN Tucia, la 1 aprilie.

    În cadrul companiei din Turcia, executivul român va fi responsabil atât de segmentul poliţelor de viaţă, cât şi de segmentul pensiilor private, compania din acolo înglobând ambele produse; el va trece astfel de la o piaţă de circa 20 de milioane de locuitori, la una de peste 80 de milioane. Dacă valoarea pieţei locale a asigurărilor de viaţă este de circa 1,7 miliarde de lei, a turcilor are un nivel de circa patru ori mai mare. Popescu face acest pas după o experienţă de peste 15 ani în domeniul asigurărilor, pensiilor private şi investiţiilor, dobândită atât în ţară, cât şi în străinătate.

    El a preluat conducerea NN Asigurări de Viaţă (fosta ING Asigurări de Viaţă) în vara anului 2013. Înaintea acestui rol, a fost  timp de trei ani CEO al diviziei de pensii deţinute de grupul olandez NN în România. Totuşi, nu este la prima experienţă internaţională: şeful NN Asigurări şi-a început cariera în domeniul financiar la Toronto, Canada, ca analist financiar la gigantul General Motors. „Mi se pare că modul în care m-am simţit în aceşti ani – pentru mine a fost cea mai frumoasă perioadă a vieţii în anii aceştia”, descrie Marius Popescu perioada petrecută în România. Afirmă acest lucru şi prin prisma rezultatelor obţinute în ultimii ani, un bilanţ cât se poate de pozitiv. „Anul trecut a fost cel mai bun an din ultimii 10. În sfârşit, suntem cu toţi indicatorii peste situaţia de dinainte de criză, a trecut această decadă pierdută din istoria noastră – practic «am scos capul» nu numai în ceea ce priveşte primele, ci şi activele, profitul, iar totul ar trebui să arate mai bine.”

    Anul trecut compania a obţinut un profit brut de 29,8 milioane de lei (6,6 mil. euro), în creştere cu 31% faţă de 2015. Profitul operaţional, care exclude cheltuielile excepţionale cu rebrandingul (trecerea de la ING la NN), lansarea asigurării de sănătate şi altele, a însumat însă 52,7 milioane de lei. NN a ajuns să deţină o cotă de circa 40% din piaţa asigurărilor de viaţă, menţinându-şi astfel poziţia de lider.

    Compania a vândut anul trecut poliţe noi în valoare de aproximativ 55 milioane de lei, iar valoarea primelor brute subscrise totale a ajuns la 661,7 milioane de lei anul trecut, cu 5,2% mai mult faţă de 2015. O contribuţie importantă la businessul nou realizat de NN anul trecut au avut-o asigurările de sănătate, produs lansat în aprilie 2016, care au generat 21% din vânzările noi, echivalentul a 11,5 milioane de lei şi peste 10.000 de contracte noi. „Credem că a fost un succes destul de mare că 20% din vânzările noastre noi au venit de la asigurarea de sănătate în primul an de la lansare, mai ales având în vedere că nu a fost un an plin – ci le‑am lansat în aprilie”, descrie Popescu evoluţia pe segmentul asigurărilor de sănătate.

    De altfel, lansarea acestui produs a fost una dintre principalele realizări menţionate de Popescu pentru mandatul din România, în contextul în care de la o previziune iniţială de 6.000 de clienţi în primul an de la lansare, rezultatele au depăşit 10.000. NN a ajuns astfel la o cotă de piaţă de circa 8% pe nişa asigurărilor de sănătate, cu prime totale subscrise de 135 milioane de lei pe an. „Suma asigurată medie a crescut la 74.000 de lei, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. Motivul este asigurarea de sănătate; în 2016 am capitalizat experienţa noastră din piaţă şi am intrat pe segmentul asigurărilor de sănătate, unde suma asigurată este mare – 100.000 lei anual – pentru chirurgie şi spitalizare. Astfel, combinaţia între asigurările noastre clasice şi asigurările de sănătate ne-a dus la o creştere a sumei asigurate destul de mare”, explică cum a influenţat orientarea pe acest produs şi creşterea sumei asigurate medii. Popescu oferă şi câteva detalii referitoare la profilul clientului acestui produs. „Clientul de asigurări de sănătate are în medie 29 de ani, o treime dintre ei sunt din Bucureşti şi au venituri în jur de 4.500 de lei; sunt distribuiţi destul de egal între bărbaţi şi femei.”

    Capitalizarea companiei (raportul între disponibilul de capital şi necesarul de capital) a ajuns sub mandatul lui Marius Popescu la peste 380%. „E important de reţinut nu numai că avem cel mai bun an de dinainte de criză, nu doar că am lansat produse noi, dar am reuşit să ne consolidăm poziţia de capital şi să rămânem în continuare o companie foarte sigură. Practic spunem că avem de 3,8 ori mai mult capital decât este necesar ca să suportăm riscurile aduse de businessul pe care îl avem în România”, descrie CEO‑ul capitalizarea companiei. Printre realizările mai recente se numără faptul că, de la începutul acestui an, NN a început să vândă fonduri unit linked cu 1,5% comision, în scădere de la taxa anterioară, de 5%. „Lansarea asigurării de sănătate şi faptul că în 2017 reducem aceste taxe de la 5, la 1,5% sunt principalele realizări de aici. Aş zice că a treia realizare este bucata – care nu e legată de servicii – culturală, de suflet, sunt foarte ataşat de ţară, de oameni, de companii”, conchide Popescu bilanţul realizărilor.

     

  • Mandatul de preşedinte al lui Donald Trump ar putea fi printre cele mai scurte din istorie. Anunţ şocant: ”Este inevitabil”

    Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a devenit la 20 ianuarie preşedinte în exerciţiu, în cadrul unei ceremonii  ce a avut loc în faţa Capitoliului. Ceremonia s-a desfăşurat pe parcursul a două zile.

    Mandatul de preşedinte al lui Donald Trump ar putea fi al doilea cu cea mai scurtă durată din istorie, susţin experţii.

    Trump va deţine funcţia de preşedinte în jur de ,,31 de zile precum William Henry Harrison, în 1841,” care a murit de pneumonie.

    Vezi aici de ce mandatul de preşedinte al lui Donald Trump ar putea fi printre cele mai scurte din istorie. Anunţ şocant: ”Este inevitabil”

  • Adrian Ţuţuianu: Directorul SRI şi adjuncţii să aibă mandat de 4 ani. Numărul de mandate, limitat la 2

    Ţuţuianu a spus că în acest moment legea nu prevede care este durata mandatului directorului SRI, care este durata mandatului pentru adjuncţi, neexistând prevederi nici privind posibilitatea de a deţine mai multe mandate.
     
    Întrebat dacă ar fi o variantă ca directorul SRI să fie numit pentru un mandat pe durata mandatului şefului statului, care face numirea (cinci ani, n.r.), Ţuţuianu a precizat că poate fi o soluţie, dar că, în opinia sa, mandatul trebuie limitat la patru ani.
     
    ”Dacă mă întrebaţi pe mine, cred că am putea să avem mandat de patru ani. E o opinie personală, nu însuşită politic sau a Comisiei. Cred că un mandat de patru ani pentru directorul SRI, pentru adjuncţi, este util. Cred că am putea stabili că două mandate, aşa cum are preşedintele, înseamnă maximum. Acestea sunt variante de lucru”, a explicat el.
     
  • Eugen Davidoiu este noul director general al Tarom, după ce mandatul lui Dan Plaveti s-a încheiat

    Consiliul de Administraţie al Companiei Tarom a hotărât joi numirea lui Eugen Davidoiu în funcţia de director general al companiei, după ce mandatul directorului general interimar Dan Plaveti s-a încheiat de drept.

    „Eugen Davidoiu are 49 de ani şi o vastă experienţă managerială, după ce a deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia”, se arată într-un comunicat al Tarom.

    Eugen Davidoiu este de formaţie inginer şi a absolvit Masterul de Ştiinţe Administrative al Universităţii Bucureşti, dar şi Institutul Diplomatic Român, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

    Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom a fost înfiinţată în 1954. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA) iar din 2000 este membră a Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA).

  • Cum arată casa în care s-a mutat Obama, după ce a părăsit Casa Albă – GALERIE FOTO

    Fostul şef de stat a semnat un contract de închiriere a unei locuinţe de 8.200 metri pătraţi în Kalorama, un cartier rezidenţial din Washington D.C

    Casa, construită din cărămidă roşie, are nouă dormitoare şi opt băi, extinse pe trei etaje, plus încă un nivel subteran. În plus, locuinţa este prevăzută cu o zonă unde se poate lua masa, o sufragerie cu un şemineu, precum şi cu o terasă ce dă într-o grădină minunată.