Tag: mancare

  • Care sunt cele mai bune 10 hoteluri din lume – FOTO

    Pentru a stabili care e cel mai bun hotel al anului, revista Travel+Leisure roagă cititorii să acorde note unităţilor de cazare din jurul lumii.

    Hotelurile primesc note pentru facilităţi, localizare, servicii, mâncare şi raportul preţ-calitate.

    Doar 17 din primele 100 de hoteluri se află în oraşe, ceea ce arată că oamenii au mai multă nevoie de relaxare.

    Sursa: Travel+Leisure

    10. Zarafa Camp, Selinda Reserve, Botswana

    Scor: 98.00


    9. Hanul Willow Grove, Orange, Virginia

    Scor: 98.13


    8. Cavas Wine Lodge, Mendoza, Argentina

    Scor: 98.22


    7. Triple Creek Ranch, Darby, Montana

    Scor: 98.23


    6. Tswalu Kalahari, Rezervaţia Naţională Tswalu Kalahari, Africa de Sud

    Scor: 98.40

  • Cine sunt cei mai puternici zece oameni prin mâinile cărora trece jumătate din mâncarea românilor

    Zece executivi străini şi români conduc afacerile din comerţul modern local, o piaţă de circa 50 mld. euro şi peste 75.000 de salariaţi.
     
    Businessurile pe care ei le admi­nistrează controlează mai bine de jumătate din mâncarea românilor, ast­fel că aceşti manageri sunt printre cei mai importanţi din economie.
     
    Fiecare dintre cei şase expaţi şi patru români are pe mână afaceri de mi­liarde de lei şi câteva mii de salariaţi.
     
    Ei conduc afacerile Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image, Profi, Penny Market, Selgros şi Cora.
     
    Lanţurile de supermarketuri, hiper­marketuri, ma­ga­zine de discount, proximitate mo­dernă şi cash & carry controlează 60% din comerţul cu dominantă alimentară.
     
  • Cine sunt cei mai puternici zece oameni prin mâinile cărora trece jumătate din mâncarea românilor

    Zece executivi străini şi români conduc afacerile din comerţul modern local, o piaţă de circa 50 mld. euro şi peste 75.000 de salariaţi.
     
    Businessurile pe care ei le admi­nistrează controlează mai bine de jumătate din mâncarea românilor, ast­fel că aceşti manageri sunt printre cei mai importanţi din economie.
     
    Fiecare dintre cei şase expaţi şi patru români are pe mână afaceri de mi­liarde de lei şi câteva mii de salariaţi.
     
    Ei conduc afacerile Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan, Metro Cash & Carry, Mega Image, Profi, Penny Market, Selgros şi Cora.
     
    Lanţurile de supermarketuri, hiper­marketuri, ma­ga­zine de discount, proximitate mo­dernă şi cash & carry controlează 60% din comerţul cu dominantă alimentară.
     
  • Compania care revoluţionează industria alimentară cu felurile de mâncare ce pot rezista un an fără să se strice

    În plus, ei susţin că aceste tipuri de mâncăruri au şi gust mai bun decât mâncarea procesată, dar sunt şi mai sănătoase. Mai mult, nu este necesar ca aceste alimente să fie ţinute la frigider.

    Tehnologia implică plasarea mâncării în apă fierbinte, presurizată, şi gătirea ei cu microunde timp de câteva minute. 

    Această tehnologie s-a dezvoltat datorită interesului armatei americane, care era interesată să le ofere soldaţilor mâncare mai bună şi care nu expiră atât de uşor. Amazon a aflat de această tehnologie anul trecut la târgul de alimente de la Paris şi a început să lucreze cu firma 915 labs din Denver, cea care comercializează tehnologia.

     

  • Compania care revoluţionează industria alimentară cu felurile de mâncare ce pot rezista un an fără să se strice

    În plus, ei susţin că aceste tipuri de mâncăruri au şi gust mai bun decât mâncarea procesată, dar sunt şi mai sănătoase. Mai mult, nu este necesar ca aceste alimente să fie ţinute la frigider.

    Tehnologia implică plasarea mâncării în apă fierbinte, presurizată, şi gătirea ei cu microunde timp de câteva minute. 

    Această tehnologie s-a dezvoltat datorită interesului armatei americane, care era interesată să le ofere soldaţilor mâncare mai bună şi care nu expiră atât de uşor. Amazon a aflat de această tehnologie anul trecut la târgul de alimente de la Paris şi a început să lucreze cu firma 915 labs din Denver, cea care comercializează tehnologia.

     

  • Compania care revoluţionează industria alimentară cu felurile de mâncare ce pot rezista un an fără să se strice

    În plus, ei susţin că aceste tipuri de mâncăruri au şi gust mai bun decât mâncarea procesată, dar sunt şi mai sănătoase. Mai mult, nu este necesar ca aceste alimente să fie ţinute la frigider.

    Tehnologia implică plasarea mâncării în apă fierbinte, presurizată, şi gătirea ei cu microunde timp de câteva minute. 

    Această tehnologie s-a dezvoltat datorită interesului armatei americane, care era interesată să le ofere soldaţilor mâncare mai bună şi care nu expiră atât de uşor. Amazon a aflat de această tehnologie anul trecut la târgul de alimente de la Paris şi a început să lucreze cu firma 915 labs din Denver, cea care comercializează tehnologia.

     

  • Trei tineri fac bani din masa de prânz a corporatiştilor: “Am ales un concept potrivit pieţei locale“

    “Am văzut acest concept în afara ţării şi am înţeles că în România există o nevoie tot mai mare pentru un astfel de proiect. Oamenii au tot mai puţin timp liber dar, în acelaşi timp, vor să aibă o alimentaţie sănătoasă. În acest moment, suntem convinşi că am ales un concept potrivit pieţei locale“, declară Florin Scarlat, cofondator al firmei LifeBox. Pe de altă parte, ideea de a dezvolta un business în acest domeniu a venit şi din faptul că fondatorii au activat în această zonă în ultimii ani. Florin Scarlat a ocupat timp de 10 ani funcţia de director operaţional în cadrul unui lanţ de restaurante cu prezenţă internaţională, al doilea cofondator are o experienţă de peste trei ani în zona de online food ordering, iar cel de-al treilea este din Polonia şi ocupă funcţia de director de dezvoltare în cadrul unei reţele internaţionale de restaurante cu origine poloneză.

    De la idee până la punerea sa în practică drumul a durat circa un an şi jumătate, timp în care fondatorii s-au documentat asupra comportamentului de consum alimentar şi au învăţat ”lucruri noi despre ceea ce înseamnă să te hrăneşti corect. Am testat multe idei şi am selectat oamenii potriviţi pentru noi“, declară Scarlat.

    Valoarea investiţiei iniţiale, cumulată pe cele trei luni de activitate, a fost de circa 120.000 de euro. Cea mai însemnată cheltuială a fost investiţia iniţială, direcţionată către spaţiul de producţie şi birouri şi reprezentând un buget total aproximativ de 80.000 euro. O investiţie consistentă a fost dedicată şi pentru crearea platformei online, construită de propria echipă de IT de la zero; au decis să importe ambalajele din Polonia, pentru a miza pe originalitate în ceea ce priveşte aspectul. ”Dincolo de asta a fost nevoie de multă muncă şi pot spune că lucrăm încă la perfecţionarea acesteia, încercând să venim constant cu funcţionalităţi noi care să uşureze procesul de comandă“, spune antreprenorul.

    ”LifeBox pune accentul pe un produs echilibrat, corect din punct de vedere nutriţional, care se îmbină armonios cu gustul“ este scurta descriere pe care o face Scarlat produsului său, precizând că obiectivul principal nu constă neapărat în cantitatea şi numărul de kilocalorii din farfurie, deşi se ţine cont în meniuri şi de aceste aspecte. Pentru a îmbina cele două criterii, echipei LifeBox s-au alăturat doi specialişti, un bucătar profesionist şi un medic nutriţionist specializat în tratamentul obezităţii infantile. ”Împreună, cei doi concep meniurile zilnice oferind preparate de calitate din punct de vedere nutriţional, cu gust, şi totodată calculate corect din punctul de vedere al aportului caloric pentru a se adapta stilului de viaţă al clientului“, spune antreprenorul.
    Astfel au luat naştere cele patru tipuri de meniuri: OptimBox, VeggieBox, FishBox sau SportBox; acestea pot fi comandate zilnic sau în avans pe o perioadă de până la patru săptămâni, costurile pornind de la 64 lei pe cutie, care presupun alimentaţia completă pentru o zi întreagă.

    Cutiile conţin trei mese principale şi două gustări în cazul meniurilor optim, veggie şi fish şi patru mese mari în cazul meniului sportiv. ”Cea mai mare provocare a fost conceperea meniului, de la calculul numărului de calorii la asocierea de ingrediente. Deşi din punct de vedere nutriţional un produs se alcătuieşte urmând reguli de bază, în industrie sunt foarte multe teorii privind produsele mai mult sau mai puţin sănătoase, cât şi despre asocierea lor“, declară Scarlat.

    Fiecare tip de meniu se adresează unei anumite nişe, în funcţie de stilul de viaţă al consumatorului şi preferinţele sale alimentare. De exemplu, OptimBox, care este şi cel mai solicitat tip de meniu, e destinat celor care mănâncă inclusiv carne, îşi doresc şi o varietate cât mai mare a preparatelor culinare şi ţin la siluetă. VeggieBox este dedicat celor care preferă o alimentaţie ovo-lacto-vegetariană şi planurile vizează transformarea acestuia într-un meniu de post, potrivit şi pentru vegani; FishBox a fost creat special pentru cei care preferă peşte şi fructe de mare. SportBox a fost conceput pentru a susţine rutina de antrenamente fizice oferind un cumul de proteine, grăsimi şi carbohidraţi necesar sportivilor care au nevoie de putere şi masă musculară.

    Din experienţa acumulată de la lansare şi până acum, antreprenorul spune că 70% din clienţii LifeBox sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani şi venituri peste medie, iar cei mai mulţi dintre clienţi preferă ca meniurile să le fie livrate acasă, în intervalul 8-9 dimineaţa, astfel încât să îşi asigure hrana pentru întreaga zi, indiferent de programul lor. În acest moment, LifeBox are peste 350 de clienţi constanţi, pe bază de abonamente lunare, iar în total a avut peste 7.000 de livrări în Bucureşti. ”Am pornit în urmă cu trei luni cu o echipă formată din doar şase oameni şi suntem bucuroşi să spunem că acum avem, în total, 17 membri. Departamentul pe care am suplimentat cu cea mai mare forţă de muncă a fost, desigur, producţia“, spune Scarlat. De la un singur bucătar chef, firma a ajuns acum la patru bucătari şi şase ajutoare, iar pe partea de livrare există 10 persoane.

    Iar rezultatele pozitive înregistrate până acum îi motivează pe antreprenori să facă următorul pas: extinderea în afara Capitalei, drept pentru care se află deja în discuţii avansate pentru a lansa conceptul cât mai curând şi în Cluj. Alte oraşe pe care le au în vedere sunt Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă, cel mai probabil, acestea vor fi incluse în planul de extindere din 2018. Pe lângă extinderea în Cluj, până la finalul anului LifeBox îşi doreşte să suplimenteze oferta de meniuri, astfel încât să acopere şi alte nişe de interes. Mai precis, vor să ofere şi meniuri pentru copii, vegane şi un meniu fără gluten.

    Florin Scarlat spune că până în prezent obiectivele au fost atinse, iar dacă ar fi să previzioneze rezultatele pentru întreg 2017, consideră că LifeBox va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro. ”Feedbackul pozitiv pe care îl primim zi de zi ne confirmă faptul că am adus pe piaţă un produs necesar pentru români şi că de aici înainte avem multe posibilităţi de extindere. Cu siguranţă vedem o extindere accelerată a afacerii în marile oraşe din ţară“, afirmă antreprenorul. În acest sens, LifeBox se află în discuţii cu diverşi parteneri în ceea ce priveşte extinderea portofoliului de produse şi fondatorii speră ca în următorii 2-3 ani aceste idei să devină realitate. ”Ştim că doar 2% din populaţia României este activă fizic de cel puţin trei ori pe săptămână. Aşadar, acesta este segmentul de piaţă pe care îl vizăm iniţial, urmând ca ulterior, prin informaţiile pe care le vom comunica, să atragem şi segmente ale populaţiei care vor să schimbe ceva“, spune Scarlat.

    El susţine că 48% din populaţia ţării este supraponderală. |n opinia sa, cel mai mare impediment al acestui tip de afacere ar reprezenta obiceiul de consum, care nu are rădăcini în comportamentul românului, iar cea mai mare oportunitate identificată este legată de lipsa unui produs asemănător pe piaţa locală. ”Tendinţa majoră, aşa cum spuneam şi la început, este faptul că românii îşi doresc să mănânce sănătos, impedimentul major fiind lipsa timpului. Am sesizat că românii devin mult mai conştienţi de ceea ce mănâncă şi încep să îşi modifice comportamentul alimentar, reducând aportul de zahar şi grăsimi saturate din alimente“, declară cofondatorul LifeBox. Pe termen lung, antreprenorii îşi propun să extindă conceptul LifeBox şi la nivel de restaurante, unde să ofere clienţilor mâncare sănătoasă.

    Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, anunţă Asociaţia Română a Magazinelor Online din România (ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic publicat de organizaţia Ecommerce Europe. De asemenea, ARMO se aşteaptă ca piaţa comerţului online din România să depăşească 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii investiţiilor şi a suportului autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.

     

  • De ce avem vicii? Nevoia de a fuma/bea/mânca excesiv

    În prezentarea articolului şi descrierea problemei mă voi folosi de două teorii: teoria lui Freud şi teoriile psihanalitice relaţionate, teorii care sunt diferite dar care se completează reciproc.

    Din punctul de vedere al teoriei lui Freud, copilul la naştere are toată capacitatea lui de iubire, numită şi libido,  concentrată în zona bucală. Cu ajutorul gurii şi a buzelor, el se hrăneşte, supravieţuieşte şi simte iubirea şi îngrijirea maternă. Faptul că acest canal este satisfăcut într-un mod neuniform, brusc, poate produce fixaţii la acest nivel. Acest mod neuniform sau brusc poate însemna faptul că :

    1. indiferent dacă unui copil îi este foame sau nu, el primeşte sânul sau biberonul

    2. atunci când doreşte să mănânce, nu primeşte nimic, iar hrana vine atunci când el deja a renunţat să o mai aştepte

    3. poate exista combinarea acestor două modalităţi în perioade de timp (o lună i se dă excesiv de mult sânul sau biberonul, iar altă lună i se dă prea puţin)

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • De ce avem vicii? Nevoia de a fuma/bea/mânca excesiv

    În prezentarea articolului şi descrierea problemei mă voi folosi de două teorii: teoria lui Freud şi teoriile psihanalitice relaţionate, teorii care sunt diferite dar care se completează reciproc.

    Din punctul de vedere al teoriei lui Freud, copilul la naştere are toată capacitatea lui de iubire, numită şi libido,  concentrată în zona bucală. Cu ajutorul gurii şi a buzelor, el se hrăneşte, supravieţuieşte şi simte iubirea şi îngrijirea maternă. Faptul că acest canal este satisfăcut într-un mod neuniform, brusc, poate produce fixaţii la acest nivel. Acest mod neuniform sau brusc poate însemna faptul că :

    1. indiferent dacă unui copil îi este foame sau nu, el primeşte sânul sau biberonul

    2. atunci când doreşte să mănânce, nu primeşte nimic, iar hrana vine atunci când el deja a renunţat să o mai aştepte

    3. poate exista combinarea acestor două modalităţi în perioade de timp (o lună i se dă excesiv de mult sânul sau biberonul, iar altă lună i se dă prea puţin)

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo